Provocări şi soluţii pentru viitorul agriculturii

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Politică /

Provocări şi soluţii pentru viitorul agriculturii

Thierry de l'Escaille, secretar general ELO: "Bugetul UE va fi mai redus în perioada 2021-2027 şi fermierilor le va fi mai greu să îşi atingă ţintele propuse"  

Valeriu Steriu, deputat: "România are cea mai mică rată de fermieri tineri; doar 6% din totalul fermierilor sunt tineri"

Adrian Rădulescu, preşedinte Asociaţia Fermierilor din România: "Bancherii sunt de fapt nişte cămătari care îi împovărează pe fermieri"

Ţara noastră reprezintă în acest moment una dintre principalele puteri agricole din Uniunea Europeană, au declarat majoritatea participanţilor la Forumul Regional pentru Viitorul Agriculturii, care a avut loc ieri la Bucureşti.

Aceştia au susţinut că, dacă în anul 2008, oficialii de la Bruxelles întocmeau politica agricolă comună prin prisma trecutului, la iniţiativa fermierilor şi a proprietarilor de terenuri agricole tendinţa derulării noilor proiecte şi programe s-a mutat pe oportunităţile oferite de noile tehnologii pentru a ajunge în viitor la un lanţ alimentar sus-tenabil.

Printre principalele teme dezbătute în cadrul forumului au fost şi sustenabilitatea agriculturii, risipa alimentară, finanţarea dificilă din partea băncilor a proiectelor şi programelor agricole, inovaţia, noile tehnologii, digitalizarea în acest domeniu şi forţa de muncă.

La eveniment au participat reprezentanţi europeni Landowners' Organization (ELO), Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţiei Fermierilor din România, reprezentanţi ai unor companii multinaţionale cu activitate în domeniul alimentaţiei şi agriculturii, politicieni şi tineri fermieri.

Thierry de l'Escaille, secretarul general al ELO a spus: "În multe ţări europene lipseşte atractivitatea sectorului agricol, dată de legislaţia confuză, lipsa posibilităţii de a inova şi alte condiţii diferite pe plan local. Toate aces-tea nu pot fi puse în spatele Uniunii Europene. Michel Barnier a spus, la 9 aprilie, la Bruxelles, că ne trebuie un pact pentru sustenabilitate adresat fermierilor. Eu spun că ne trebuie mai multe lichidităţi pentru Fondul European de Dezvoltare Rurală. Din păcate, după Brexit, bugetul UE va fi mai redus în perioada 2021-2027 şi fermierilor le va fi mai greu să atingă ţintele propuse, inclusiv cele privind combaterea schimbării climatice. Politica Agricolă Comună nu poate func-ţiona, nu trebuie să funcţioneze pe pielea sau pe spatele fermierilor".

Reprezentanţii fermierilor din ţara noastră au prezentat problemele cu care se confruntă în prezent şi care ar trebui soluţionate pentru ca productivitatea agricolă să crească, să se dezvolte lanţul alimentar prin procesarea materiilor prime provenite din agricultură şi să se reducă importul de alimente.

Una dintre cele mai mari nevoi ale fermierilor o reprezintă lipsa acută a forţei de muncă şi depopularea satelor din ţara noastră.

Gheorghe Albu, preşedintele interimar al LAPAR a afirmat: "Tinerii trebuie să aibă încredere că şi în agricultură pot să îşi construiască un viitor. Tinerii se pot realiza material, profesional şi familial în agricultură. Următoarea generaţie de consumatori va fi mai educată, iar fermierii trebuie să răs-pundă provocărilor acesteia". Domnia sa a menţionat că este necesar ca sistemul alimentar şi agricol să se adapteze la schimbările climatice şi să preia tema propusă de Michel Barnier - construirea unei Europe verzi - iar agricultorii trebuie să fie primii ecologişti. În acest sens, Gheorghe Albu a arătat că Uniunea Europeană încurajea-ză o astfel de idee prin politicile sale de mediu şi prin programele pe care le finanţează în agricultură.

Referitor la tinerii fermieri, deputatul Valeriu Steriu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii în perioada 2001-2005 (când s-a negociat aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană), a declarat: "Ar trebui introduse tehnologii noi, investit mai mult în cercetare, consultanţă şi educaţie în agricultură. Avem tehnologii avansate, care îi atrag pe fermierii tineri ce doresc un acces mai uşor la noile «jucării» tehnologice, iar aceştia trebuie să ştie cum să le folosească la potenţial optim. Din păcate, România are cea mai mică rată de fermieri tineri. Între 5 şi 6% sunt tineri fermieri în ţara noas-tră, iar peste 50% sunt fermieri trecuţi de 60 de ani. Ne confruntăm cu lipsa forţei de muncă în agricultură, dar, din păcate, factorii decizionali se orientează spre muncitorii necalificaţi din Orientul Mijlociu şi Orientul Apropiat, ceea ce nu este o soluţie viabilă pe termen lung. Ar trebui luate măsuri pentru stimularea tinerilor să rămână în agricultură şi în industria alimentară".

Finanţarea agriculturii, o problemă spinoasă

Participanţii la Forumul Regional pentru Viitorul Agriculturii au discutat şi despre impedimentele de care se lovesc, pe plan naţional, fermierii care doresc să obţină un credit bancar pentru dezvoltarea afacerii sau pentru achiziţionarea de noi utilaje agricole.

Adrian Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România a afirmat: "Noi, agricultorii, ne confruntăm cu standard dublu în privinţa preţurilor de achiziţie. Un utilaj cumpărat pe fonduri europene este mai scump decât cel cumpărat pe fonduri proprii, deoarece la achiziţie suntem întrebaţi dacă banii provin de la UE şi se aplică alt tarif. România nu are un sistem bancar propriu şi asta ne doare cel mai mult. Costurile bancare sunt mai mari în ţara noastră. Bancherii sunt de fapt nişte cămătari, care îi împovărează pe fermieri. Un coleg din Germania era bucuros că a reuşit acolo să achite un credit bancar luat de bunicul său pentru dezvoltarea afacerii agricole. La noi, nici copiii şi nici nepoţii noştri nu pot achita integral datoria, în cazul contractării unui credit bancar în domeniul agricol".

Din discuţii a reieşit că, deocamdată, pentru dezvoltarea sectorului agricol, fermierii sunt nevoiţi să recurgă tot la fondurile europene sau să întocmească proiecte care să fie finanţate de către Banca Europeană de Recons-trucţie şi Dezvoltare.

Andrei Svonoros, reprezentant BERD, a precizat: "În agribusiness, BERD finanţează tot lanţul alimentar, pornind de la producţie şi finalizând cu procesarea. Din 1991 până acum, BERD a alocat pentru susţinerea agricultorilor peste 11 miliarde de euro. În anul 2018, au fost finanţate cu 680 de milioane de euro mai multe proiecte în domeniul agricol".

Conform statisticilor, producţia agricolă va trebui să crească, deoarece în anul 2050, la nivel global populaţia va ajunge la 9,5 miliarde de locuitori, ceea ce va duce la creşterea cererii de hrană şi la modificarea regimurilor alimentare. În ultimii ani, specialiştii au remarcat o creştere a consumului de proteine de origine animală, ceea ce a dus la o creştere a activităţii în zootehnie.

Cu toate acestea, reprezentanţii BERD susţin că există o vulnerabilitate a volatilităţii preţurilor. De altfel, ei s-au confruntat cu un astfel de fenomen în anul 2016, pe fondul crizei politice din Ucraina, când s-au creat dezechilibre în ţările care importau alimente.

Specialiştii din domeniul agriculturii au arătat la forumul de la Bucureşti că o altă problemă cu care se confruntă fermierii este dată de schimbările climatice. Din cauza lor, recoltele nu mai sunt predictibile şi sunt afectate semnificative de variaţiile mari de temperatură, de precipitaţii sau de alte fenomene meteo extreme. Conform datelor prezentate în cadrul evenimentului, agricultura contribuie din plin la riscurile privind schimbările climatice. Agricultura este responsabilă de 30% din consumul energetic şi a emisiilor de carbon, la care se adaugă degradarea permanentă a solurilor.

Pentru a reduce gradul de poluare rezultat din activităţile agricole, specialiştii recomandă folosirea tehnologiilor digitale.

Andrei Svoronos, reprezentant BERD, a spus: "Din păcate, în acest domeniu, în România există un decalaj foarte mare în privinţa cercetării şi dezvoltării faţă de celelalte state membre ale Uniunii. Trebuie luate măsuri pentru reducerea acestui decalaj şi să recalibrăm strategiile de agribusiness. Noua politică a BERD în domeniul agribusiness se bazează pe trei factori: responsabilitate, sustenabilitate şi inovaţie".

Risipa alimentară, un factor al creşterii încălzirii globale

În contextul în care producţia agricolă la nivel global trebuie să se dubleze până în anul 2050, mai mulţi fermieri s-au întrebat dacă acest lucru este posibil.

Fostul secretar de stat la Ministerul Agriculturii, deputatul Valeriu Steriu, a precizat: "Dacă analizăm statistica agricolă, cred că suntem capabili să facem acest lucru. De exemplu, în Româ-nia, în 1950 lucrau în agricultură 7 milioane de cetăţeni, iar acum sunt doar 2 milioane de cetăţeni implicaţi în acest domeniu. Cu toate acestea, producţiile sunt mult mai mari acum faţă de anul 1950. De exemplu, dacă în 1950, ţara noastră producea anual 2 milioane tone de porumb, în ultimii ani producţia s-a menţinut la 19 milioa-ne de tone. Pe parte agricolă, consider că ţara noastră produce la jumătate din capacitatea pe care o are, deoarece noi putem hrăni 35 de milioane de oameni. Acum hrănim 15 milioane şi importăm alimente pentru 4 milioane de cetăţeni".

Domnia sa susţine că mărirea producţiei agricole trebuie contrabalansată şi de educarea consumatorilor cu privire la reducerea risipei alimentare.

Valeriu Steriu a afirmat: "Producem tot mai mult şi mai bine, dar jumătate din producţie o aruncăm la gunoi, ceea ce duce la creşterea încălzirii globale cu 8%, procent ce provine din risipa alimentară. 150 miliarde de euro pierde anual Europa din cauza risipei alimentare, iar anul trecut europenii au aruncat la gunoi 88 milioane tone de mâncare. Din toată această cantitate, jumătate provine din gospodăriile individuale. La nivel global, risipa alimentară reprezintă o treime din totalul producţiei".

Conform fostului secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, pentru a reduce acest fenomen este necesară intensificarea comunicării, iar Comisia Europeană ar trebui să aloce sume mai mari pentru comunicare şi educarea populaţiei cu privire la risipa alimentară.

Steriu a prezentat soluţii şi cu privire la reducerea importurilor alimentare pe piaţa românească. Domnia sa a spus: "În ţara noastră producem foarte multă materie primă pe care o exportăm şi transformăm foarte puţin în produse finite, ceea ce duce la creşterea importurilor alimentare. De aceea, consider că antreprenorii trebuie încurajaţi să realizeze fabrici de procesare a materiilor prime din agricultură".

Referitor la soluţiile necesare pentru dezvoltarea agriculturii din ţara noastră, Adrian Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din Româ-nia a precizat: "Din păcate, noi, cei din Europa de Est avem probleme pe care ni le-am creat singuri, iar cei care ne-au reprezentat la Bruxelles nu au ştiut să lucreze pentru noi. Unii dintre parlamentarii europeni au uitat că sunt români şi au votat împotriva intereselor fermierilor din ţara noastră. Din păcate, până acum programele noastre ni le-au făcut alţii. Politic, ştim să ne certăm, dar nu ştim să construim. Noi am demonstrat că ştim, că ne pricepem şi construim. Pentru noua proiecţie financiară europeană 2021-2027, programele agricole trebuie făcute cu acordul fermierilor".

Reprezentanţii companiilor multinaţionale prezenţi la dezbatere au afirmat că o soluţie pentru o agricultură sustenabilă ar fi reînnoirea relaţiilor distribuitorilor cu consumatorii şi producătorii. De asemenea, companiile multinaţionale doresc încheierea unor parteneriate direct cu fermierii, ca primi actori în lanţul de aprovizionare şi creşterea încrederii consumatorilor în produsele finale oferite, care trebuie să se ridice la acelaşi standard de calitate pe întregul teritoriu al Uniunii Europene.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cybersecurity Romania 2019
Deleanu
ApanovaAdvertisement
Comercianti de Diamante
PODUL DE LUT
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS