Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 06.09.2018
Rectificarea bugetară a ocolit Cotroceniul
click aici
     Guvernul a aprobat proiectul rectificării bugetare fără avizul CSAT, fapt care a încins și mai mult spiritele deja aprinse în jurul subiectului.

     Președintele Klaus Iohannis condamnă ferm adoptarea acestei inițiative legislative fără avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și solicită public Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională pentru a verifica în ce măsură ordonanța de urgență prin care a fost aprobată rectificarea îndeplinește exigențele constitu­ționale de aprobare.

     "Este inadmisibilă această abordare a Executivului, în condițiile în care avizul CSAT este obligatoriu atunci când sunt afectate bugetele instituțiilor din domeniul securității naționale", sub­liniază Administrația Prezidențială.

     Președintele Iohannis susține că, prin ignorarea necesității avizului CSAT, Guvernul "se situează de unul singur în afara cadrului legal în vigoare": "Este o nouă acțiune care arată agenda paralelă pe care Guvernul Dăncilă o are cu agenda reală a româ­nilor și o încercare de a abate atenția opiniei publice de la problemele grave la care Guvernul nu este capabil să găsească soluții. Pesta porcină africană este cel mai elocvent exemplu de criză generată de lipsa măsurilor pe care Executivul avea datoria să le adopte, astfel încât să fie stopată răspândirea virusului și să fie evitate pagubele imense pe care în prezent vedem că le suportă crescătorii de porcine și populația".

     Klaus Iohannis avertizează din nou că "lipsa de viziune și de responsabilitate, cât și modul dezastruos în care a fost gestionată activitatea guvernamentală fac previzibilă intrarea Româ­niei în dificultăți majore".

     Considerând că rectificarea bugetară este necesară, Iohannis și-a manifes­tat întreaga disponibilitate pentru a discuta cu Guvernul în vederea identificării unor soluții potrivite pentru rezolvarea acestei probleme.

     La rândul său, Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, a anunțat că va merge, astăzi, la întâlnirea de la Cotroceni cu președintele Klaus Iohannis. Teodorovici va fi însoțit de ministrul Justiției Tudorel Toader, care, conform ministrului de resort, a exprimat un punct de vedere privind legalitatea rectificării bugetare în absența avizului CSAT, bazându-se pe trei decizii ale CCR din anul 2011, ce stipulea­ză că un aviz este obligatoriu de solicitat, dar nu trebuie să îl aștepți.

     Președintele Iohannis i-a transmis, ieri, o scrisoare Vioricăi Dăncilă, invitând-o, astăzi, pentru consultări, la Palatul Cotroceni, în vederea "clarificării unor aspecte ce țin de rectificarea bugetului de stat al instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale pentru anul 2018, care constituie probleme urgente și de importanță deosebită", la această întâlnire fiind invitați și miniștrii de resort. Prim-ministrul se va afla, însă, într-o vizită de lucru în Spania.

     Teodorovici a evidențiat că, la rectificarea bugetară, un principiu avut în vedere este cel al neafectării investițiilor în curs. Ministrul Finanțelor a precizat că veniturile bugetului general consolidat se majorează cu suma de 8,8 miliarde lei, iar cheltuielile au fost crescute cu 9,9 miliarde lei.

     Potrivit oficialului MFP, bugetele structurilor din CSAT au rectificare negativă, dar nu există niciun impediment pentru ca ceea ce au angajat să fie dus la bun sfârșit: "Orice cheltuială pe care o au în vedere până la final de an va fi asigurată, dar nivelul execuției la 7 luni arată că sunt sume neutilizate, iar un management corect și modern spune foarte clar că nu ai de ce să ții banii într-o zonă în care nu se cheltuiește".

     Premierul Dăncilă a precizat, ieri, că Guvernul și-a "îndeplinit obligația" de a cere CSAT un punct de vedere și că în continuare își îndeplinește res­ponsabilitatea de a asigura continuitate în finanțare: "Oamenii au nevoie de investiții, de medicamente, de pensii și salarii achitate la timp. Fermierii afectați de virusul pestei porcine au nevoie de sprijin financiar, iar agricultorii au nevoie de banii din subvenții la timp pentru a putea începe lucrările".

     Pentru a nu exista niciun dubiu în legătură cu motivele care au condus la suspendarea ședinței CSAT din 4 septembrie este nevoie ca stenogramele acesteia să fie desecretizate, consideră premierul.

      Gelu Diaconu: "Am avertizat că banii de pensii și salarii vor ajunge până maxim în septembrie"

     "De un an de zile, atât eu, cât și alții cu acces la datele reale am avertizat că banii de pensii și salarii vor ajunge până maxim în septembrie", a scris, ieri, pe pagina sa de Facebook, Gelu Diaconu, fostul președinte al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF).

     Domnia sa a continuat: "Scadența (...) va veni mult mai repede, iar bomba fiscal-bugetară va exploda. Pentru mine, șocantă nu e incompetența și rea­ua voință a PSD (îi cunosc prea bine), cât fanatismul cu care sunt susținuți de votanții lor. Cu siguranță, cauza o cons­tituie lipsa de minimă educație economică a acestora.

     De aceea, pentru ei, pe această pagină (n.r. de Facebook), dar și pe blog încerc să explic pe înțelesul nespecialiștilor de ce măsurile PSD îngroapă România.

     Despre cum se fac «din pix» rectificările «pozitive» am mai vorbit. Astăzi (n.r. ieri), sunt nevoit să reiau acest subiect, ținând cont că intoxicările PSD pe această tema inundă spațiul public.

     Așadar:

     1. Bugetul anual se aprobă târziu, ordonatorii principali primind creditele pe la începutul lunii martie, iar cei secundari și terțiari - pe la începutul lui aprilie;

     2. Cu toții, datorită procedurilor laborioase de achiziții plus blocajelor de la MFP (controlor delegat etc.), deși bucuroși inițial, nu cheltuie decât maxim 30% din sumele alocate, mai ales la investiții și bunuri/servicii, până la prima rectificare care începe de regulă după 25 iulie;

     3. În această perioadă, cheltuielile structurale (general constante) cu pensiile, salariile și tot felul de «ajutoare» (gratuități de transport, tichete de vacanță bugetari etc.) au luat-o razna datorită majorărilor nesustenabile făcute la presiunea lui Dragnea și Vâlcov și puse în aplicare de slugile lor incompetente;

     4. Se face rectificarea «pozitivă» prin artificii ieftine menite să creeze aparența că sunt bani.

     Adică:

     - pe parte de venituri se majorează artificial sarcina ANAF pe perioada de până la sfârșitul anului și se vânea­ză alte surse de venituri, cum ar fi disponibilitățile societăților cu capital de stat;

     - pe parte de cheltuieli se alocă sumele necesare pensiilor și salariilor în principal din tăierea sumelor imposibil de cheltuit până la acea dată și se comunică de către comisia de prognoză că PIB-ul va crește cu mai mult pentru a obține o marjă suplimentară la încadrarea în ținta de deficit;

     5. În noiembrie se face altă rectificare, care va transfera sumele alocate zilele acestea la investiții (în principal), care, în perioada scurtă rămasă, devin și ele imposibil de cheltuit, tot către pensii și salarii.

     În tot acest timp, o «pleiadă» de specialiști, analiști, ziariști, propagandiști își etalează parti-pris-urile!

     Chiar nu remarcați ce disperare i-a cuprins pe Dragnea și pe slugile lui (mai ales trepanații plătiți din mass-media?), odată ce președintele Iohannis le-a cerut să facă rost de bani fără afectarea sistemului de siguranță națională?"

      Ionuț Dumitru: "Proiecția referitoare la încasările din TVA - mult prea optimistă"

     Proiecția referitoare la încasările din TVA prevăzută în rectificarea bugetară este mult prea optimistă, consideră Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Domnia sa este de părere că deficitul bugetar se bazează pe o estimare de PIB nominal cu semnul întrebării, fiind o imprudență să preconizăm un deficit atât de aproape de 3%, în condițiile în care nu suntem siguri de PIB-ul nominal.

     Șeful Consiliului Fiscal arată, în punctul de vedere emis pe marginea rectificării bugetare: "Varianta actualizată a proiectului suplimentează veniturile totale estimate ale BGC cu 2,8 miliarde lei, din care 0,6 miliarde lei provin dintr-o nouă schemă de compensare în lanț a arieratelor către BGC (n.r. bugetul general consolidat) cu impact simetric pe venituri și cheltuieli (așa-numitul swap). Pe categorii de venituri, sunt suplimentate veniturile din TVA (cu 2,1 miliarde lei, în această sumă fiind inclus integral impactul pe venituri al schemei de compensare în lanț mai sus menționate) și cele din accize (cu 0,9 miliarde lei). În urma modificărilor operate, agregatele mai sus menționate revin exact la nivelul din bugetul inițial aprobat, în pofida lipsei unor elemente obiective de natură să justifice o asemenea evoluție. O majorare de mai mică amploare este operată la nivelul veniturilor nefiscale (+0,26 miliarde lei). În fine, sunt diminuate veniturile din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea bunurilor sau pe desfășurarea de activități cu 0,5 miliarde lei, în condițiile majorării restituirilor estimate din taxa auto (înregistrate ca venituri negative). Cheltuielile totale ale BGC sunt suplimentate în sumă echivalentă (2,8 miliarde lei), pe categorii de cheltuieli majorările fiind localizate la nivelul cheltuielilor cu bunurile și serviciile (0,6 miliarde lei), altor transferuri (0,14 miliarde lei), fondului de rezervă al Guvernului (1 miliard lei) și cheltuielilor de capital (1,06 miliarde lei, incluzând aici integral impactul simetric pe cheltuieli al schemei de compensare de tip swap mai sus menționate). Deficitul bugetar rămâne nemodificat raportat la varianta inițială a proiectului de rectificare". Din perspectiva regulilor fiscale, coordonatele actualizate ale proiectului de rectificare implică majorarea, în raport cu varianta inițială a proiectului de rectificare, a dimensiunii depășirii plafonului cheltuielilor totale ale BGC (exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori) definit în legea 269/2017, cu 2,8 miliarde lei, până la nivelul de 10,1 miliarde lei, conform Consiliului Fiscal.

     În ceea ce privește cheltuielile bugetare, Consiliul considera, în contextul opiniei cu privire la propunerea inițială de rectificare a BGC, că dimensiunea cheltuielilor cu bunurile și serviciile era probabil subdimensionată cu circa 0,9 miliarde lei, iar cea a cheltuielilor de asistență socială cu circa 1,3 miliarde lei (în condițiile menținerii deciziei de achitare a pensiilor înainte de 15 ale lunii). Propunerea de rectificare actualizată majorează cheltuielile cu bunurile și serviciile cu 0,6 miliarde lei, însă nu adresează chestiunea dimensiunii probabil insuficiente a alocării aferente cheltuielilor cu asistența socială. Ca urmare, Consiliul fiscal evaluează în creștere riscurile la adresa țintei de deficit asumate în proiectul de rectificare bugetară, conturându-se, în condițiile păstrării cadrului fiscal bugetar actual, perspectiva unei depășiri a acesteia cu circa 6 miliarde lei.

      Teodorovici: "Orice întârziere a rectificării bugetare poate să creeze efecte negative la nivelul economiei"

     Eugen Teodorovici a menționat, marți, că orice întârziere a rectificării bugetare poate să creeze efecte negative la nivelul economiei. Potrivit minis­trului Finanțelor, la nivel local sunt foarte multe proiecte de investiții, care sunt în curs de derulare și care, printr-o astfel de amânare, pot să întâmpine dificultăți.

     El a precizat și că în proiectul de rectificare bugetară sunt prevăzute fonduri pentru susținerea celor ale căror animale au fost afectate de pesta porcină.

     Conform ministrului de resort, pot apărea întârzieri și în asigurarea finanțării campaniei agricole de toamnă și a investițiilor în zootehnie, pentru sectorul avicol și nu numai.

     Neaprobarea rectificării va produce neajunsuri și în domeniul sănătății, conform lui Eugen Teodorovici.

     MFP a publicat, luni, pe propriul site, noul proiect de rectificare bugetară, care prevede venituri la bugetul general consolidat în creștere, până la 8,82 miliarde lei.

     Nota de fundamentare a proiectului legislativ arată: "Bugetele componente ale bugetului general consolidat care au înregistrat majorări ale veniturilor sunt: bugetul de stat +948,4 milioane lei, bugetul asigurărilor sociale de stat +897,1 milioane lei, bugetul asigurărilor pentru șomaj +245,9 milioane lei, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate +1.200,4 milioane lei, bugetele locale +5.082,9 milioane lei, iar diminuări ale veniturilor s-au înregistrat, în principal la bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral și/sau parțial din venituri proprii - 330,9 milioane lei".

     Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 9.925,9 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se menține la nivelul de 2,97% din PIB.

     Din bugetul de stat, au fost suplimentate creditele bugetare după cum urmează: Ministerul Finanțelor Publice (+2.296,5 milioane lei), Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (+955,9 milioane lei), Ministerul Finanțelor Publice (+580,7 milioane lei), Ministerul Afacerilor Interne (+366,3 milioane lei), Ministerul Sănătății (+333,6 milioane lei), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (+206,9 milioane lei), Ministerul Educației Naționale (+178,1 milioane lei), Ministerul Transporturilor (+170,5 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului (+147,8 milioane lei), Autoritatea Electorală Permanentă (+119,8 milioane lei), Ministerul Fondurilor Europene (+119,2 milioane lei per sold), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (+149,5 milioane lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (+73,4 milioane lei).

     În același timp, au fost diminuate creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite, printre care: Ministerul Muncii și Justiției Sociale (-2.545,4 milioane lei), Serviciul Român de Informații (-113,0 milioane lei), Ministerul Afacerilor Externe (-43,4 milioane lei), Ministerul Energiei (-45,7 milioane lei), Ministerul Economiei (-15,0 milioane lei). 
Emilia Olescu
 

 

.