Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 04.10.2017
RELAȚII BILATERALE, DOAR DINTR-O PARTE
De ce investițiile chineze în România sunt, în mare parte, doar pe hârtie
     Numeroase anunțuri de tipul "Vin investitorii chinezi" au avut loc, în ultimii ani, dar nu toate s-au concretizat, țara noastră nereușind să atragă o porție semnificativă din banii chinezi, în condițiile în care statele din Uniunea Europeană au fost destinația favorită a investitorilor din China.

     Investițiile chineze directe peste hotare au urcat, anul trecut, la un nivel record, ajungând la aproape 200 de miliarde de dolari, potrivit unui raport publicat la începutul anului.

     Studiul companiei de cercetare Rhodium Group și al Mercator Institute for China Studies estimează că investițiile chineze directe în UE au urcat anul trecut cu 76%, la 35,1 miliarde de euro (36,9 miliarde de dolari), în timp ce europenii au investit în a doua economie mondială doar 7,7 miliarde de euro.

     Anul trecut, China a înființat un fond de investiții de zece miliarde de euro (11,15 miliarde de dolari) ca să finanțeze proiecte în Europa Centrala și de Est (CEE).

     Ambasadorul Chinei la București Xu Feihong inista, într-o declarație din 28 septembrie anul curent, că "partea chineză încurajează și sprijină firmele chineze să realizeze investiții în România": "Mai multe companii chineze sunt exemple în acest sens: Huawei, CGM, ZTE, Huatian. Colaborarea chino-română are o perspectivă foarte largă și luminoasă".

     În schimb, președintele PSD Liviu Dragnea spunea, recent, la recepția prilejuită de Ziua Națională a Republicii Populare Chineze, că România nu beneficiază destul de pe urma investițiilor chineze: "Poate că a venit vremea ca și în România aceste investiții să înceapă să se facă prezente, pentru că ajută în mod serios la dezvoltarea noastră". De asemenea, conform acestuia, relația bilaterală dintre România și China, în special pe comerț, a avut de suferit în afara perioadelor de guvernare ale partidului său: "În perioada 2003-2004 guvernul Adrian Năstase a reușit să semneze, să realizeze câteva acorduri importante care conțineau proiecte mari de investiții chineze în România. Zece ani de zile s-au suspendat. Guvernul condus de Victor Ponta, din care și eu am făcut parte, a reluat proiectele mari de investiții, duse până într-o fază aproape finală. În 2016, din păcate, iar s-au suspendat. Și îmi exprim speranța că acum, după ce au fost reluate de actualul guvern, vom avea totuși posibilitatea ca în acest mandat să începem să le vedem și finalizate. Și vorbesc aici de Centrala Nucleară de la Cernavodă, de investițiile de la Rovinari și de alte investiții".

     Proiectele chineze în țara noastră

     Conform unui studiu FRD Center, Huawei anunța în 2011 că urmează să investească peste 200 de milioane de euro în România. În 2014, compania anunța investiții suplimentare de 100 de milioane de euro.

     China Gezhouba Group International Engineering era interesată de o centrală hidro la Tarnița care ar fi adus 4.000 de slujbe în zonă. Proiectul trenează la stadiu de caiet de sarcini final, într-un proiect demarat în 2009 de statul român și față de care investitorii chinezi și-au arătat interesul în 2010. Suntem în 2017.

     Firma chineză ZTE plănuia să producă echipament de recepție pentru televizoare digitale, într-o investiție de 55 de milioane de euro. Firma a fost invitată inclusiv să preia fosta fabrică Nokia, de la Jucu, dar și-a reținut investițiile. Recent, compania s-a concentrat pe dezvoltarea conceptului "smart city" în mai multe proiecte pilot cu administrațiile locale.

     Tot în trecut, China National Agricultural Group Corporation era de asemenea interesată de Canalul Siret-Bărăgan. Un proiect de 6 miliarde de euro încă stagnează, pe masa Guvernului. Proiectul a fost aprobat de Ceaușescu în 1986.

     De asemenea, China Tobacco International Europe Company a făcut investiții de 40 de milioane de euro prin fabrica de tutun din Buzău.

     Eurosport DHS SA produce biciclete în Hunedoara și a avut investiții de 20 de milioane de euro.

     Ricky Impex SRL produce biciclete și scutere în Ialomița, angajând 60 de oameni. Nu în ultimul rând, un contract pentru un parc eolian de 200 de megawați la Vaslui s-a semnat în 2013 între Ming Yang Wind Power Group Ltd. și Romanian Păunescu Corporation. Investiția ar fi fost de peste jumătate de miliard de dolari.

     În 2016, China anunța cinci proiecte de investiții în România, în valoare de aproximativ 140 de milioane de dolari, conform publicației The Diplomat. Anunțul era făcut în marja întâlnirilor la nivel ministerial cu mai multe țări din Europa Centrală și de Est - o fabrică de piese pentru mașini, în valoare de 45 de milioane de euro, la Brașov, o fabrică pentru ornamente auto de 17,6 milioane de dolari, o centrală solară, de 33 de milioane de euro, investiții în proprietăți imobiliare, de peste 25 de milioane de dolari și un proiect de educație și schimb cultural în Hunedoara.

     În perioada 2004-2016, România nu a exportat anual, în China, bunuri în valoare mai mare de 800 de milioane de dolari. În schimb, importurile din China au ajuns la valoarea de aproape 4 miliarde de dolari.

     MAE chinez oferă date mai actuale și își poziționează țara drept al 8-lea partener comercial al României, după Marea Britanie și a șasea sursă de import pentru țara noastră. Pentru China, suntem abia al 70-lea investitor străin și a 60-a destinație de export.

     Atlasul economic al universității MIT din SUA arată că produsele cele mai valoroase pe care China le exporta în România, în 2015, erau telefoanele mobile și computerele (peste 10% din exporturi). Turbinele de gaze, plăcile de circuite integrate și turbinele pentru gaze urmau, ca volum, printre sutele de alte produse.

     Nick Kochan, un jurnalist britanic titrat în România mai degrabă pentru opiniile sale critice la adresa luptei anticorupție, scria în Financial Times, la finele lui 2016, că România ar trebui să curteze investițiile chineze.

     Contextul era unul în care, în acel an, DIICOT redeschidea dosarul Rompetrol și punea sechestru pe rafinăria Petromidia, parte a fostei Rompetrol și deținută de KazMunayGas prin KMG International (KMGI). Odată cu alegerile parlamentare și victoria PSD, scria Kochan, noua guvernare ar trebui să "dea țării o șansă să apese butonul de «reset» în relația cu investitorii străini". La câteva luni, China Energy Company Limited (CEFC) devenea acționarul majoritar KMGI, efectiv transformând fostul Rompetrol în firmă chineză. Sechestrul DIICOT încă este în efect pe rafinărie.

     China a continuat "ofensiva de șarm" în România. Tot în decembrie 2016, presa titra un comunicat Nuclearelectrica, în care negocierile cu China General Nuclear Power Corporation privind construcția reactoarelor 3 și 4 vor continua până la 20 decembrie. În iulie 2017, Guvernul României a aprobat un memorandum confidențial care prevedea prelungirea negocierilor. În aceeași zi, conform Digi24, Mihai Tudose se întâlnea, alături de Liviu Dragnea, cu un înalt oficial chinez, Liu Yunshan.

     Conform acestuia din urmă, China urmează să importe produse în valoare de 8.000 de miliarde de dolari și să investească 750 de miliarde în străinătate. De cealaltă parte, premierul Tudose afirmă că "există perspective concrete de colaborare cu partenerii chinezi pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă".

     Liviu Dragnea adăuga, după aceeași întâlnire: "Le-am spus [n.r. chinezilor] că interesul nostru rămâne același și o să se reia proiect cu proiect exact din faza în care era în lucru. Cel mai important este să se restabilească din nou procedura de lucru. Din momentul acela proiectele încep să se implementeze destul de repede."

     Declarația lui Dragnea legată de suspendarea proiectelor româno-chineze în anul 2016, perioada Guvernării Cioloș, mai exact, este mai degrabă una politică. Cu numai un an în urmă, la recepția Zilei Naționale a Republicii Populare Chineze, premierul de atunci Dacian Cioloș declara: "România și-a exprimat disponibilitatea de a adera la Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură pentru că apreciem că putem folosi mai bine acest instrument de investiții pentru a dezvolta proiecte noi și pentru a finaliza proiecte care sunt inclusiv în România". Cioloș a mai arătat că România este în "fază finală de operaționalizare a Centrului de Dialog și Cooperare în Domeniul Energiei".

     Așadar, Liviu Dragnea relua dialogul din perspectiva partidului său, decât din cea de președinte al Camerei Deputaților.

     Astfel, putem vorbi mai degrabă despre o relație bună a PSD-ului cu Partidul Comunist Chinez. Chiar Liviu Dragnea, în funcția de președinte executiv PSD, declara în 2014, la primirea unei delegații din partea PCC, că "PSD are o relație veche și foarte strânsă de colaborare cu partidul comunist chinez". Liviu Dragnea i-a invitat apoi pe oficialii chinezi să-i guste roșiile din grădina personală, în situația în care delegația chineză era interesată de investiții în domeniul "fabricilor de conserve, de bulion sau suc de roșii", conform Știrilor ProTV.

     Motivul principal pentru care proiectele chineze nu s-au concretizat în număr atât de mare, pare să fi fost nesiguranța politică din România, cuplată și cu efectele crizei financiare globale. Raportul fDi Intelligence, un serviciu al publicației Financial Times, arată o scădere generală a numărului investițiilor străine directe în România, de la 181 în 2011, la 112 în 2015. Și valoarea lor a scăzut, de la aproape 11 miliarde de dolari în 2011, la 3,6 miliarde în 2016.

     "Aceste cifre nu sunt surprinzătoare pentru cei care urmăresc situația din România și au observat, în 2016, felul în care sunt tratați investitorii străini", arată studiul fDi. Autorii raportului adaugă: "România este în mod clar o piață atrăgătoare pentru investitorii străini, dar liderii naționali au lăsat de prea multe ori obstacole inutile să le fie puse în cale".

     În 2013, președintele chinez Xi Jinping a prezentat strategia "O centură, un drum", cu titulatura completă "Centura Economică a Drumului Mătăsii și Drumul Mătăsii Maritim al secolului XXI".

     Radio China International descria inițiativa elogios: "Țările vor trebui să construiască împreună «o comunitate de interese» și «o comunitate de destine» cu prosperitate și beneficii comune". Această concepție a fost susținută atât de comunitatea internațională, în special de cele peste 60 țări situate pe linia Drumului Mătăsii, cât și de o parte a mass-mediei din Occident.

     Agenția de presă Xinhua arăta, în 2015, că România își poate face singură drumul de-a lungul noului Drum al Mătăsii, bucurându-se astfel de creșterea comerțului cu China. Economistul Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație BNR, este citat în articol, declarând că România va "trebui să colaboreze" pe baza propriilor nevoi. Conform oficialului BNR, nu este vorba de nostalgii, ci de pragmatism economic global, referindu-se, evident, la China.

     În mod similar, Victor Ponta, cel care s-a prezentat drept un susținător înfocat al unei mult mai strânse relații sino-române, spune că acum este momentul pentru a face "pași concreți". 
MIHNEA DUMITRU
 

 

.