Revista presei 21.09.2018

F.B.
Revista Presei /

Revista presei 21.09.2018

Adevărul

Ziua decisivă pentru Dragnea. PSD a ajuns la un pas de ruptură: ce arme etalează cele două tabere. Cum se împart baronii

Sebastian Zachmann, redactor al publicaţiei Adevărul scrie că în cazul în care Liviu Dragnea va rămâne la şefia partidului şi după întrunirea Comitetul Executiv de astăzi, tabăra revoltaţilor din PSD ar putea migra către partidul lui Victor Ponta. Şi chiar dacă PSD nu se va rupe formal, majoritatea parlamentară va deveni extrem de şubredă, în condiţiile în care zeci de senatori şi deputaţi PSD susţin schimbarea. Cine a rămas de partea lui Dragnea şi cine sunt baronii care joacă la două capete.

Liderii PSD se întrunesc astăzi în şedinţa Comitetului Executiv (CEX) al partidului pentru a decide soarta lui Liviu Dragnea. În total, CEX-ul numără 68 de oameni: preşedinte, vicepreşedinţi, lideri de filiale, liderii grupurilor parlamentare. Surse din conducerea PSD au confirmat pentru "Adevărul" că, în ciuda valului de critici, Liviu Dragnea încă are un mic avantaj. Liderul PSD numără 30 de voturi sigure în CEX, în timp ce tabăra răzvrătiţilor, condusă de Paul Stănescu, Gabriela Firea şi Adrian Ţuţuianu, avea până ieri seară 25 de aliaţi. "Ar mai fi cam 13-15 filiale care încă nu s-au decis, sau care joacă la două capete. Să vedem ce se întâmplă peste noapte", a declarat unul dintre vicepreşedinţii PSD pentru "Adevărul". Însă Liviu Dragnea nu va demisiona nici din fruntea PSD, nici din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, susţin sursele citate, fapt ce va duce foarte probabil la ruperea PSD şi la pierderea majorităţii parlamentare. În cazul în care Dragnea va câştiga disputa în CEX, nemulţumiţii din partid ar putea merge lângă Victor Ponta la ProRomânia, deci PSD ar pierde aproape jumătate dintre filialele din ţară. Şi chiar dacă disidenţii vor rămâne în partid, PSD, cu Liviu Drganea la conducere, va pierde Puterea. Vicepreşedintele PSD Adrian Ţuţuianu, unul dintre semnatarii scrisorii anti-Dragnea, susţine că 50 de senatori şi deputaţi susţin scrisoarea nemulţumiţilor din PSD, deci Dragnea n-ar mai avea majoritate parlamentară. Surse din conducerea PSD au declarat pentru "Adevărul" că Liviu Dragnea pune presiune pe Viorica Dăncilă ca să-şi salveze funcţia. Dacă Dăncilă îşi va pune demisia pe masă, Dragnea va câştiga războiul, căci nimeni din PSD nu e dispus să iasă de la guvernare, chiar dacă nu-l suportă pe Dragnea. Dacă Dăncilă va spune că e dispusă să continue ca premier, atunci Dragnea are şanse mici să rămână în fruntea partidului", au explicat surse din conducerea PSD pentru "Adevărul".

Cum se împart baronii

Publicaţia Adevărul dezvăluie că, pe lângă Paul Stănescu (Olt), Gabriela Firea (Bucureşti) şi Adrian Ţuţuianu ( Dâmboviţa), din tabăra "reformiştilor" mai fac parte nume importante ca: Mihai Tudose (Brăila), Niculae Bădălău (Giurgiu), Marian Neacşu (secretar general), Marcel Ciolacu (Buzău), Ion Mocioalcă (Caraş-Severin) şi Ecaterina Andronescu, fără drept de vot în CEX, dar cu un impact major în partid. De partea cealaltă, Dragnea e susţinut de filiale din Moldova ( Iaşi, Neamţ, Bacău, Suceava, Botoşani, Galaţi), plus Transilvania. Alţi lideri PSD cu greutate joacă la două capete: Marian Oprişan (Vrancea), Olguţa Vasilescu (Dolj) şi Dumitru Buzatu (Vaslui). Toţi trei ar înclina însă către tabăra anti-Dragnea, susţin surse politice pentru "Adevărul".

Bancherul

Rata creditelor neperformante creste pentru prima in 18 luni, dupa avansul ROBOR si mai putine stimulente fiscale pentru banci

Publicaţia Bancherul scrie că rata creditelor neperformante din sectorul bancar românesc a urcat uşor în iulie, la 5,77%, de la 5,71%, pentru prima dată în ultimele 18 luni, după ce ROBOR la 3 luni, indicele pentru creditele în lei cu dobânda variabilă a crescut cu până la 3 puncte, Guvernul a anulat unele facilităţi fiscale pentru bănci iar Parlamentul pregăteşte legi împotriva firmelor de recuperare datorii. Ultima creştere avusese loc în ianuarie 2017, de la 9,62% până la 9,77%, de atunci fiind în continuă scădere.

Reprezentanţii BNR au declarat că ţintesc o scădere a NPL până la 5% la finalul acestui an, însă au avertizat că există riscul de creştere a neperformanţelor în această toamnă, în principal din cauza majorării ROBOR, indice care stă la baza modificării dobânzilor pentru creditele ipotecare Prima Casă, garantate de stat, acestea fiind accesibile şi persoanelor cu venituri mai mici, datorită avansului de doar 5% şi a marjei de dobânda fixă plafonată la 2% plus ROBOR la 3 luni. Ei au avertizat că procesul de reducere a creditelor neperformante va fi afectat serios dacă se adopta un proiect de lege, aflat în prezent în dezbaterea Parlamentului, care prevede limitarea datoriilor pe care firmele de recuperare le pot cere datornicilor la bănci şi IFN-uri la maxim de două ori peste preţul cu care au fost cumpărate, preţ care este în jurul a 20% din valoarea unei datorii.

Dacă legea va fi adoptată, BNR consideră că băncile vor trebui să-şi recupereze singure creditele neperformante, întrucât firmele de recuperare specializate nu vor mai putea funcţiona eficient.

Va continuă tendinţa?

Uşoara creştere a indicatorului NPL în iulie ar putea să nu reprezinte o schimbare de tendinţa, întrucât datele BNR din Centrală Riscului de Credit, aferente împrumuturilor cu valori de peste 20.000 de lei, nu indică o creştere a volumului de credite neperformante ci, dimpotrivă, o scădere a acestora de la 19,8 miliarde lei în iunie la 19,7 miliarde lei în iulie, în timp ce restanţele persoanelor fizice au stagnat la 4,2 miliarde lei.

De asemenea, datele Biroului de Credit, care include şi creditele mai mici şi cele acordate de IFN-uri, arată că valoarea restanţelor a rămas în jurul a 6,9 miliarde lei în iulie, în creştere cu doar 27 milioane lei faţă de luna precedentă.

Totuşi, analiştii Băncii Transilvania spun că "ne aşteptăm la inflexiunea ratei creditelor neperformante pe termen scurt, după declinul din ultimii ani, pe fondul decelerării economiei, majorării costurilor nominale de finanţare şi numărului ridicat de persoane cu rate bancare care depăşesc 55% din venituri".

Cotidianul

Referendum 6-7 octombrie. Au fost desemnaţi judecătorii BEC

Ziarul Cotidianul scrie că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a desemnat ieri, prin tragere la sorţi, pe cei şapte judecători care fac parte din Biroul Electoral Central (BEC) la referendumul din 6 - 7 octombrie pentru revizuirea Constituţiei.

În urma tragerii la sorţi efectuate de preşedintele Instanţei supreme, Cristina Tarcea, au fost desemnaţi cei şapte judecători membri ai BEC: Lavinia Dascălu (Secţia I civilă), Rodica Zaharia şi Cosmin Horia Mihăianu (Secţia II civilă), Marius Ionel Ionescu şi Mona Magdalena Baciu (Secţia de contencios), Oana Burnel şi Ionuţ Mihai Matei (Secţia penală).

Ionuţ Matei a făcut parte din completele care i-au condamnat, printre alţii, pe Adrian Năstase, Elena Udrea, Alina Bica şi Adrian Severin.

Cei şapte şapte judecători urmează să aleagă din rândul lor, prin vot secret, preşedintele şi vicepreşedintele BEC.

Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei, care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, a fost adoptată pe 11 septembrie de Senat.

Demersul va avea loc în temeiul art.11 alin.(2) din Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, şi în aplicarea Hotărârii Guvernului României nr.743 din 18 septembrie 2018 privind aprobarea Programului calendaristic al referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

Ordonanţa de Urgenţă privind organizarea referendumului pentru redefinirea familiei în Constituţie a fost adoptată marţi în şedinţa de Guvern, costul total al organizării ridicându-se la aproape 164 de milioane de lei. Întrebarea la care vor răspunde alegătorii cu "da" sau "nu" este "Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?", referendumul urmând să aibă loc pe parcursul a două zile, în 6 şi 7 octombrie.

Curierul Naţional

BERD vrea să susţină dezvoltarea infrastructurii în România

Curierul Naţional scrie că Preşedintele BERD Suma Chakrabarti a vizitat Bucureştiul, oraş-gazdă al summitului Iniţiativei celor Trei Mări

BERD este pregatită să crească nivelul investiţiilor în România, privind proiecte de infrastructură, energie şi sprijinirea interconectivităţii digitale în regiune, a declarat Preşedintele Băncii, Suma Chakrabarti, în cadrul unei vizite la Bucureşti la începutul acestei săptămâni.

Preşedintele a semnat două acorduri de împrumut, atât în sectorul public cât şi în cel privat

Până în prezent, BERD, unul dintre principalii investitori instituţionali, a investit în România peste 8 miliarde de euro. Doar în cursul anului trecut, Banca a finanţat proiecte în valoare de 550 de milioane de euro.

La finalul întâlnirii cu prim-ministrul şi cu membri importanţi ai cabinetului, Preşedintele Chakrabarti a declarat: "Vedem un mare potenţial de creştere a investiţiilor aici. România se dezvoltă în cel mai rapid ritm din Uniunea Europeană (UE). Pentru a sprijini creşterea economică, ţara are nevoie de investiţii majore pentru extinderea, modernizarea şi menţinerea infrastructurii. BERD este interesată de asemenea, să ajute la privatizarea întreprinderilor de stat." În acest sens, Chakrabarti a cerut autorităţilor să intensifice reformele care ar duce la deblocarea dezvoltării infrastructurii.

De asemenea, cu aceeasi ocazie, BERD a încheiat un acord de împrumut de 5 milioane de euro cu compania de servicii "car rental" şi leasing Autonom, pentru a susţine dezvoltarea internaţională a acesteia. Autonom este, din aceasta saptamană, prima companie românească care beneficiază de serviciile de consultanţă "Blue Ribbon", un program al BERD care promovează dezvoltarea celor mai inovative companii din ţările în care investeşte Banca.

Totodată, Preşedintele a promis sprijinul BERD pentru creşterea potenţialului turistic al Muzeului Naţional de Artă al României şi a susţinut o prelegere la Academia de Studii Economice, care i-a acordat un doctorat onorific acum cinci ani.

Jurnalul Naţional

Şefi ai Jandarmeriei, chemaţi la Parchet pentru a fi puşi sub acuzare în dosarul protestului din 10 august

Jurnalul Naţional notează că şefi din Jandarmerie şi un secretar de stat din Ministerul de Interne au fost citaţi astăzi la Parchetul General, pentru a li se aduce la cunoştinţă că au calitatea de suspect în dosarul privind protestul din 10 august, potrivit unor surse judiciare.

Din informaţiile provenite de la sursele citate, aceştia ar fi cercetaţi pentru mai multe infracţiuni în legătură cu intervenţia violentă jandarmilor.

Aceleaşi surse au menţionat că primul care se va prezenta este colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

De asemenea, au mai fost chemaţi: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române, cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă; maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, cercetat pentru abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals.

La Parchet a fost citat şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică, secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI, cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu şi participaţie improprie la purtare abuzivă.

Procurorii militari au deschis un dosar penal în legătură cu modul în care au intervenit jandarmii în timpul protestului din 10 august.

Pe 3 septembrie, Parchetul General anunţa că 770 de plângeri penale au fost înregistrate la Secţia Parchetelor Militare din partea unor persoane care au avut de suferit în urma intervenţiei jandarmilor la protest.

Ziarul Naţional

Audio şoc; Bădălău cere "omerta" de la DNA

Ziarul Naţional arată că "o înregistrare pur şi simplu halucinantă intrată în posesia noastră arată câtă importanţă dau unii "baroni" democraţiei interne din partid, dar mai ales care este principalul lor criteriu atunci când fac un lobby de-a dreptul deşănţat pentru susţinerea câte unui demnitar numit politic. Nu competenţa profesională, nici măcar activitatea din partid, ci doar să le fie loial "pe persoană fizică", să declanşeze controale unidirecţionale împotriva societăţilor comerciale care fac concurenţă "firmelor de casă" şi mai ales să nu "ciripească" la Direcţia Naţională Anticorupţie sau la alte organe de cercetare penală. Nu pe ai lor, desigur, că în rest...".

În înregistrare, Niculae Bădălău strigă "ca din gură de şarpe" cum a sprijinit-o timp de cinci ani pe Lavinia Crişu, protejată să din funcţia de prefect al Giurgiului, precum şi că a discutat cu ea "toate subiectele delicate , vizavi de controale, vizavi de deconcentrate", că este "save" în înţelesul că "am avut încredere în ea că(...), Doamne Fereşte, dacă întreabă cineva nu va spune că m-a pus ăla sau a intervenit ăla şamd". Concluzia lui Bădălău, conform redactorilor de la Ziarul Naţional este că "prefectul trebuie să fie extrem de loial şi de încredere ca să poţi discuta şi lucruri sensibile, lucruri decare să fii convins că a două zi nu sunt pe presă sau în momentul când, Doamne Fereşte, aşa cum se procedează azi, îl cheamă la DNA să spună că domnul preşedinte de Consiliu sau domnul deputat mi-a spus să fac lucrul asta, pentru că asta se numeşte trafic de influenţă, oameni buni, şi se pedepseşte".

Bădălău a continuat: La un moment dat a fost o campanie pe ea, a lui Anton(n.r. - Marin Anton, liderul PNL Giurgiu), care mi se pare normală, că-i PNL, dar şi a noastră, unde (...) nu le-a convenit de ea şi în momentul ăla au început să facă reclamaţii la minister. Eu când am avut ultima întâlnire cu doamna ministru de Interne avea obiect de reclamaţii că a plecat în concediu nu ştiu când, fără să anunţe, tot felul de porcării de genul asta. Nu mă deranjează că Anton i-a făcut reclamaţii, mă deranjează că în interiorul grupului, în interiorul nostru s-a întâmplat lucrul asta şi îl consider total, total anormal. Asta a fost şi cauza pentru care am ieşit public şi i-am mulţumit pentru activitate. Unii s-au bucurat că a plecat că domne a dat-o afară şamd.

Ziarul Naţional conchide: "chiar dacă "finalul" este unul de "gargară politică", înregistrarea arată fără putinţă de tăgadă cum Niculae Bădălău cere numirea unui prefect de Giurgiu cu care să se poate discuta "subiecte sensibile" şi care să nu colaboreze cu organele de anchetă în cazurile de trafic de influenţă".

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită