REVISTA PRESEI 29.03.2018

V.D.
Revista Presei /

REVISTA PRESEI 29.03.2018

ADEVARUL  

Cum se creează o ţară-ţintă

În perioada imediat următoare, este de aşteptat să vedem dezvoltări spectaculoase, inclusiv în ţara noastră, ale unui scenariu profesionist început de mai mult timp în cadrul unei operaţiuni de destabilizare.

Contextul în care ne aflăm noi, alături de toate statele de pe linia de separare între entităţi prinse de menghinea unui nou Război Rece, presupune că ceea ce se va petrece în continuare va fi legat de exploatarea nemiloasă a faliilor şi vulnerabilităţilor create sau identificate în perioada anterioară. Ca atare, vă rog să-mi permiteţi să reiau un text publicat acum doi ani, vorbind atunci despre ce era posibil să urmeze. Judecaţi dumneavoastră dacă aşa s-a derulat scenariul şi estimaţi gravitatea a ce poate urma.

Cui serveşte aplicarea seturilor de procedee care fac parte din arsenalul războiului informaţional, el însuşi parte integrantă şi acum extrem de activă a războiului hibrid? Pe ce bază?

Efectele reformei fiscale: cu cât au scăzut veniturile şi câţi angajaţi au fost concediaţi

Mai mult de jumătate dintre salarii sunt mai mici sau egale cu venitul minim brut pe economie, după aplicarea Legii salarizării unice şi a modificărilor aduse Codului Fiscal privind transferul contribuţiilor de la angajator la angajat.

Efectele reformei fiscale, impuse de Guvern spre sfârşitul anului trecut, sunt exact cele preconizate de mediul de afaceri: mai mult de jumătate dintre veniturile înregistrate în februarie sunt mai mici sau egale cu salariul minim pe economie, numărul angajaţiilor fiind mai mic cu circa 60.000. Potrivit datelor publicate deja în Monitorul Social, în luna februarie 2018 numărul total al contractelor de muncă era cu 53.215 mai mic decât în noiembrie 2017, diferenţa dintre salariile mici şi cele mari neatenuându-se, aşa cum preconiza premierul Viorica Dăncilă că se va întâmpla. Concret, diferenţa dintre salariile mici şi cele mari s-a atenuat nesemnificativ în luna februarie, faţă de luna noiembrie 2017, scăzând cu doar puţin peste un punct procentual.

BANCHERUL

Decizie importanta a Comisiei Europene: platile bancare in euro vor avea aceleasi comisioane ca cele in lei

Comisia Europeana a adoptat o decizie importanta care va reduce drastic veniturile bancilor din incasarea unor comisioane ridicate pentru platile in euro in strainatate, dar pe de alta parte le va ajuta sa proceseze mai multe transferuri, in dauna altor firme, precum cele pentru transferuri de bani.

Un transfer bancar international in valuta este un cosmar, intrucat dureaza mai multe zile, uneori chiar si o saptamana, pentru care bancile isi taxeaza clientii cu sume foarte ridicate.

Problema duratei unui plati dintr-o banca straina, din UE, intr-una din Romania si invers a fost diminuata din noiembrie 2016, data la care au intrat in vigoare normele SEPA (Zona Unica de Plati in Euro), conform carora o plata/transfer in euro trebuie sa dureze maxim doua zile. (vezi aici detalii)

Iar recent s-au lansat si platile SEPA instant, care vor ajuta si mai mult bancile sa preia controlul transferurilor de bani de la firmele de transfer rapid si sa-si majoreze volumele de afaceri si implicit increderea clientilor. (vezi aici detalii)

Aceleasi norme SEPA au mai redus nivelul comisioanelor pentru platile in euro, prin eliminarea comisioanelor/spezelor SWIFT (procesatorul international de plati bancare transfrontaliere), care se ridicau la 15-20 de euro.

In total, o plata in euro la BCR, de exemplu, se ridica la minim 30 de euro. Daca voiai sa transferi 20 de euro, comisionul era mai mare!

Dupa aplicarea normelor SEPA, comisioanele s-au injumatatit, in general, dar tot au ramas ridicate, in general de minim 10 euro, dar care pot ajunge si la minim 30 de euro, in cazul Bancii Romanesti.

Exista insa si doua exceptii: la doua banci mici, dintre care una nou-venita pe piata, precum Alior Bank din Polonia, cu un comision de doar 5 lei pentru o plata in euro, si 3 euro la Banca Feroviara.

Comparativ, comisioanele pentru un transfer in lei interbancar (de la o banca romaneasca la alta) pornesc de la 0 lei in cazul Alior, ING, Libra, la 3,5 lei in cazul BCR si BRD, pentru o suma de 1.000 de lei.

COTIDIANUL

Cum a scăpat Iohannis de condamnare

Un document excepţional ne-a fost trimis de Ilie Nariţa, procurorul general al Curţii de Apel Alba Iulia, ca răspuns la cererea prof. Toma Bălăşoiu, document pe care-l publicăm, în premieră, mai jos. Este vorba despre Rezoluţia nr. 844/P/2009 din 17.02.2010 în Dosarul 609/P/2007, în care era anchetat ca făptuitor "Iohannis Klaus Werner, ca primar al municipiului Sibiu"!

Această rezoluţie reprezintă o adevărată lovitură de teatru, căci nu se referă la dosarul caselor pe care Iohannis le-a luat folosindu-se de documente falsificate, aşa cum s-a crezut, ci la un alt dosar penal în care actualul preşedinte al României a fost cercetat penal ca făptuitor: retrocedarea ilegală a unor imobile, între care se află şi o grădiniţă!

Înainte de a vă arăta în întregime acest document senzaţional, considerăm necesar să vă prezentăm traseul pe care l-a urmat acest dosar, de la deschiderea lui, pînă cînd, într-un final, a ajuns exact acolo de unde a plecat, pentru a se constata că a trecut termenul de prescriere! A fost un drum extrem de sinuos, în care dosarul a căpătat diverse numere, s-a disjuns cauza, s-au dispus măsuri pe o parte din dosar, altele au fost trimise la alte parchete pentru competenţe refuzate etc.

CURENTUL

Gorghiu îl înfruntă pe Orban pentru soţul unei jurnaliste de la Antena 3

declarat, miercuri, că nu a susţinut excluderea din partid a lui Daniel Zamfir, soţul Oanei Stancu, exprimându-şi speranţa că această propunere nu se va concretiza la Consiliul Naţional. Excluderea a fost propusă de preşedintele Ludovic Orban.

"Am avut o poziţie, alta decât aceea pe care preşedintele partidului a avut-o. (...) Nu ne mai putem permite să pierdem (parlamentari - n.r.). Ieri, ştiţi, că şi-a dat demisia un deputat, noi la Senat l-am pierdut pe domnul Chiţac acum câteva luni. Este destul de neplăcut să pierzi parlamentari în condiţiile în care Opoziţia se face cu reprezentare în Parlament, cu măsuri pe care parlamentarii le adoptă. Cred că au fost greşeli, stângăcii de ambele părţi, pentru că s-a ajuns în acest moment. Mizez pe o decizie înţeleaptă la Consiliul Naţional, adică sper ca această propunere să nu se concretizeze în forul care ia decizia. (...) Nu încurajez pe nimeni să atace partidul în public, dar nu cred că este deloc oportun să ne separăm de profile puternice din Senat sau Camera Deputaţilor, pentru că sunt anumite divergenţe de opinii pe proiecte de legi", a spus Gorghiu, după Biroul Executiv al PNL.

JURNALUL NATIONAL

Reţelele companiei Transelectrica întreţinute cu muzică populară

Conducerea companiei Transelectrica are planuri mari. Promite investiţii masive şi reorganizarea companiei. Deocamdată îşi caută membrii pentru Consiliul de Supraveghere al Directoratului, iar cv-urile candidaţilor sunt care mai de care mai colorate. Vorbim despre o compania care are un rol vital în funcţionarea sistemului energetic naţional, dar unde specialiştii îşi găsesc greu locul în conducerea ei.

Unul dintre candidaţii la un fotoliul de membru al Consiliului de Supraveghere este Mircea Leonard Coşma, din comuna Prejmer, judeţul Braşov. Spicuind din cv-ul său aflăm că este preşedintele Cooperativei de Consum Dacica din Prejmer şi are o formaţie de muzică populară împreună cu soţia, Millennium Group. Unul dintre cântecele lui preferate este "Am plecat cândva de jos" şi călăuzit de mesajul acestei melodii, Mircea Leonard Coşma se pregăteşte acum să facă pasul cel mare. "Într-adevăr activez într-o formaţie de muzică populară. Am cântat şi pe la nunţi, dar asta este doar o pasiune, un hobby de-al meu în timpul liber", spune Leonard Comşa. În trecut a mai fost director la o firmă de salubrizare, dar a lucrat şi pe zona de marketing la compania de servicii Electrica Serv, astăzi o companie falimentară.

Punctul forte al cv-ului este titlul de doctor în "Ordine Publică şi Siguranţă Naţională" obţinut la Academia de Poliţia Ioan Cuza cu tema "Sistemul electroenergetic naţional în aria securităţii şi siguranţei naţionale şi europene", lucrarea fiind susţinută pe 25 ianuarie 2018. Tot aici a absolvit şi facultatea de drept în 2003.

NATIONAL

Dragnea si-a pus un Dancila si la ANAF!

Dupa ce si-a adus aminte de noptile petrecute in club tinandu-i pe sefii din ANAF la birou pana spre dimineata, ministrul Eugen Orlando Teodorovici a pus-o de o noua revolutie la Finante, anuntand transant ca va schimba din temelii ANAF-ul ! Si a facut-o intr-o maniera categorica, schimband macazul nu cu 180, ci direct cu 360 de grade ! Astfel ca la conducerea ANAF a ajuns acelasi Ionut Misa , "plangaciosul" care, pe cand era ministrul Finatelor a isterizat o tara intreaga cu "boroboatele" sale fiscale.

Iar daca in cele din urma cabinetul Tudose a fost nevoit sa plece si din cauza "revolutiei fiscale" a fostului ministru de Finante, cel care a reusit performanta de a-si pune in cap nu doar clasa politica, dar si milioane de romani, decizia lui Teodorovici pare cel putin surprinzatoare. Asta, bineinteles, daca este decizia lui... Pentru ca "rebelul" Teodorovici nu a indraznit nici el sa miste in frontul partidului, asa ca Liviu Dragnea a reusit sa-si impuna un Dancila si la sefia ANAF. Iar daca multi romani se mai pot intreba ce il recomanda pe "emotivul" Misa care plange in direct la televiziuni ca este stresat sa fie noul sef ANAF, initiatii sistemului fiscal stiu foarte bine raspunsul : " nu comenteaza niciodata"!

ROMANIA LIBERA

Washington Post şi New York Times, despre ajutorul pentru fertilizare in vitro de la Bucureşti

Cotidianele americane New York Times şi Washington Post scriu despre proiectul de hotărâre adoptat miercuri în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti referitoare la acordarea unui ajutor financiar pentru femeile care doresc să facă fertilizare in vitro.

"România: autorităţile oferă bani pentru fertilizarea in vitro", titrează New York Times şi The Washington Post. Publicaţiile citează The Associated Press, care scrie despre cele două hotărâri luate de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, la propunerea primarului general Gabriela Firea.

ZIARUL FINANCIAR

Realitatea cruntă la 100 de ani de la Marea Unire. Un transportator din Piatra Neamţ: "Noi facem 80% din activitate pe graniţa de vest. M-au mâncat munţii ăştia". Moldova şi Transilvania sunt separate economic pentru că tirurile nu au loc prin trecători

Din şase rute care traversează Carpaţii Orientali, doar două pot fi traversate de tirurile de 40 de tone.

La 100 de ani de la Marea Unire, Mol­dova rămâne separată de Tran­silvania din punct de vedere eco­nomic nu numai pentru că nu există o autostradă care să treacă munţii, ci şi pentru că drumurile actuale nu permit trecerea tirurilor. Din şase trecători între Moldova şi Tran­sil­va­nia în ordine de la nord la sud, se poate trece cu camioanele de 40 de tone, adică tirurile în­cărcate, cele mai folosite mijloace de trans­port marfă, doar prin două: Suceava - Vatra Dornei - Bistriţa-Năsăud şi Târgu-Neamţ - Bor­sec - Reghin. Dar şi acestea sunt foarte greu de folosit pentru transportatori: un drum greu de peste şase ore, timp în care îşi uzează camioanele pe drumurile pline de gropi. "Un şofer îşi duce pe bucata asta, până la Reghin, cam şase ore şi jumătate din program. Patru ore şi jumătate o dată, pauză de 45 de minute şi intră în a doua parte de condus. Se circulă foarte greu, drumurile sunt praf, sparte, sunt foarte aglomerate, iarna sunt înzăpezite, se blochează permanent şi este foarte greu", spune Cătălin Colobănea, proprietarul firmei de transport Membotrans din Piatra Neamţ, cu o experienţă de 30 de ani în transporturi. "Noi facem 80% din activitate pe graniţa de vest şi m-au mâncat munţii ăştia. Dar aşa avem con­tractele, aşa trebuie să defilez", a mai spus el. Celelalte patru trecători dintre Moldova şi Transilvania nu pot fi folosite de tiruri pentru că au limitări de gabarit (dimensiune) şi tonaj. Astfel, Cheile Bicazului, care fac legătura între Piatra Neamţ şi Târgu-Mureş, ies din dis­cuţie pentru că există restricţie de tonaj (8 tone). Urmează mai la sud trecătoarea Oituz, între Oneşti şi Târgu Secuiesc, unde iar tirurile încărcate nu pot trece pentru că limitarea este la 30 de tone.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită