Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 30.07.2018
REVISTA PRESEI 30.07.2018
click aici
     Adevărul

      De ce a refuzat ministrul Tudorel Toader primii patru candidați pentru șefia DNA

     Adevărul informează că: "Cei patru candidați la șefia DNA îndeplineau cerințele legale postului, din moment ce au fost primiți la interviu, susțin specialiștii consultați de "Adevărul", care precizează că ministrul Justiției Tudorel Toader ar fi trebuit să propună "o procedură de selecție onestă".

     Conform publicației Adevărul: "Se prelungește suspansul în privința șefiei DNA. O nouă procedură de selecție va fi organizată în luna august deoarece cei patru candidați - trei procurori de DNA și unul din Parchetul General - au reușit să-l convingă pe ministrul Tudorel Toader că merită cel mai important fotoliu din DNA. Motivul invocat de ministrul Toader pentru a trânti candidaturile a fost acela că procurorii Florentina Mirică, Marius Iacob, Elena Grecu (toți din cadrul Direcției Naționale Anticorupție) și Cristian Lazăr, de la Parchetul Curții Supreme, nu au îndeplinit cerințele necesare postului de șef al DNA. Specialiștii acuză însă lipsa de transparență în procedura de selecție. Mai exact, ministrul Justiției ar fi trebuir să precizeze din capul locului ce calități trebuie să aibă viitorul șef de la anticorupție. "Este o ratare pentru ministrul Justiției, pentru că nu a fost în stare să propună o procedură de selecție onestă. Cred că soluția este în continuare o procedură transparentă, la care să se înscrie și mai mulți candidați. Însă, în acest moment, ministrul trebuie să explice ce calități trebuie să aibă viitorul șef al DNA, ce anume caută. Este elementar să explici de ce oamenii aștia nu au fost buni. Totuși, situația actuală nu este o dramă. Este evident că ministrul este cel care alege, legea îi dă acest drept, însă nu este o alegere complet arbitrară. El trebuie să fie în stare să spună de ce a decis să nu-i aleagă pe acești candidați. «Pentru că pot» nu este o explicație. El trebuie, are obligația de a oferi credibilitate acestui proces", a explicat, pentru "Adevărul", expertul anticorupție Laura Ștefan. Potrivit specialistului, Comisia Europeană a solicitat în mod expres proceduri transparente de selecție a șefilor de parchete. "Sigur, rapoartele MCV încă din anul 2012 cer introducerea unei proceduri transparente de selecție pentru procurorii șefi, însă până în acest moment, nimeni din clasa politică nu a vrut să se lege la cap cu acest fapt", a mai spus Laura Ștefan".

     

     Bancherul

      Care este cea mai buna banca pentru incasarea alocatiei copilului?

     Un cititor al publicației Bancherul a întrebat: "Aș dori să știu banca cu cea mai bună dobândă pentru alocație copii și să nu perceapă comisioane de ținere, scoatere..etc."

     Publicația a dat următorul răspuns: "Pentru a-i oferi un răspuns util, am analizat ofertele tuturor băncilor românești și am comparat costurile unui cont curent clasic sau a unui cont de economii destinat special copiilor, la băncile care oferă acest cont.

     De asemenea, am prezentat care este dobânda platită de bancă la contul pentru copii sau daca nu are un astfel de cont, la depozitul standard la termen de un an, în lei.

     Trebuie precizat că încasarea alocației copilului se poate face în orice tip de cont bancar, deschis de părintele sau tutorele copilului, însă unele bănci, în general cele mari, au produse speciale destinate economiilor pentru copii, denumite conturi de economii pentru copii sau planuri de economii pentru copii.

     Avantajul conturilor de economii este acela că banca plătește pentru banii din acesta o dobândă mai mare decât pentru un simplu cont curent, la care dobânda este foarte mică sau chiar 0.

     Dezavantajul este că dobânda la un cont de economii este mai mică decât la un depozit clasic.

     Asta pentru că dintr-un cont de economii se pot retrage oricând bani, fără să pierzi dobânda calculată, de regulă, zilnic, pe când dacă retragi banii dintr-un depozit, de regulă pierzi toată dobânda aferentă perioadei de constituire, de o lună și până la un an sau chiar mai mult.

     În concluzie, pentru a economisi alocația copilului, aveți la îndemână două opțiuni:

     1. deschiderea unui cont de economii pentru copii

     2. deschiderea unui cont curent obșnuit și mutarea banilor din cont într-un depozit

     Pentru a răspunde la prima parte a întrebării, referitoare la dobânda cea mai bună, după cum am precizat, dobânzile la depozitele la termen sunt mai ridicate decât cele pentru conturile de economii pentru copii.

     Astfel, cele mai mari dobânzi la depozitele la termen de 1 an le gasim la Libra Bank și la Credit Agricole, de 2,5% pe an, locul trei fiind ocupat de Idea Bank, cu 2,3% pe an.

     La conturile pentru copii, cea mai mare dobândă o are Banca Transilvania (BT), cu 2,2% la Kidcont, urmată de BCR, cu 1,3% la Planul pentru copii, OTP Bank, cu 1,15% la Contul Junior, CEC Bank, cu 1% la depozitul pentru copii și Piraeus Bank, tot 1% la Planul de viitor.

     Pentru a răspunde la a doua parte a întrebării, referitoare la costurile de administrare a contului și de retragere a banilor din contul copilului, este util să ne uitam la tabelul din fotografie, unde am însumat un numar de 15 comisioane aferente unui cont cu card atașat și seviciile de accesare online a acestuia.

     Conform clasamentului, cel mai ieftin cont bancar il găsim la Alior Bank, suma celor 15 comisioane fiind de 13 lei, urmată de CEC Bank, cu 18,5 lei și Patria Bank, cu 26,5 lei.

     Cele mai scumpe banci sunt BRD, cu 69,7 lei, Unicredit, cu 63,3 lei și Idea Bank, cu 60,5 lei.

     Dacă utilizați doar contul și un card de debit de pe care să scoateți bani, fără online banking, atunci cel mai ieftin este la CEC Bank.

     În concluzie, trebuie să rețineți că cea mai bună dobândă pentru un cont de economii pentru copii o găsiți la Banca Transilvania, iar CEC Bank are cel mai ieftin cont cu card atașat."

     

     Cotidianul

      Oprațiunea "Casa lui Iohannis" cutremură ANAF

     Conform publicației Cotidianul, Eugen Teodorovici, întrebat de demersurile referitoare la casa familiei președintelui Klaus Iohannis, a declarat la Antena 3: "Am dispus o verificare pe care am întreprins-o la nivelul ministerului și la nivelul ANAF-ului pentru a vedea, în trecut, cum s-au petrecut lucrurile și de ce, nu știu, dacă au fost și alte variante, de ce nu s-au urmat pentru a pune în aplicare legea. Și a doua acțiune pe care am întreprins-o a fost că am cerut Ministerului Justiției să verifice acea activitate a notarului de la Sibiu".

     El a mai spus că cele două măsuri ar fi putut fi dispuse de mai mulți ani. "Uitați-vă că sunt deja două acțiuni care puteau fi, de mulți ani de zile, parcurse și anume acea scrisoare către Cartea Funciară, acea solicitare către Ministerul de Justiție pentru a verifica modul în care acel notar a acționat în 2016", a adăugat Teodorovici. Acesta a mai precizat că ar fi indicat ca notarul de la Sibiu să facă demersurile ca statul român să redevină proprietarul imobilului.

     "Cred c-ar fi cea mai bună variantă (...) dacă un notar, cel de la Sibiu, ar pune, ar face demersurile pentru a face înscrisurile în Cartea Funciară, statul devine proprietar, ca să închidem, adică și pe această cale, și închidem această discuție", a mai precizat ministrul de Finanțe.

     Cotidianul mai informează că Eugen Teodorovici a mai precizat, de asemenea, că aminisția fiscală nu i s-ar aplica președintelui Klaus Iohannis.

     Curierul Național

      Nu avem șef la DNA

     Curierul Național informează că: "Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat vineri, 27 iulie, că reia procedura de selecție a procurorilor pentru șefia DNA. Niciunul dintre cei patru candidați la șefia DNA nu a întrunit condițiile necesare. Pentru șefia DNA s-au înscris: Elena Grecu, fost procuror șef la Constanța, Marius Iacob, procuror-șef adjunct al DNA, Cristian Lazăr, procuror de la Parchetul General și Florentina Mirică, șefa Serviciului combatere a corupției în justiție, potrivit B1 TV".

     "Ministerul Justiției a organizat, în perioada 09 - 27.07.2018, procedura de selecție a procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.

     Selecția s-a desfășurat în condițiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu Standardele de organizare și desfășurare a selecției procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute de art. 54, alin. (1) din Legea nr.

     303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Standardele de evaluare a interviului susținut în cadrul selecției procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

     În cadrul procesului de selecție s-a apreciat că niciunul dintre candidați nu îndeplinește cerințele necesare desemnării pentru numirea în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. În cadrul programului managerial sau pe parcursul interviului, niciun candidat nu a prezentat suficiente elemente de plan fundamentate pe o analiză a situației actuale care să permită, ulterior, un proces obiectiv și transparent de evaluare a performanțelor manageriale.

     "În urma desfășurării procedurii de selecție, vă aducem la cunoștință faptul că nu se va face o propunere de numire în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție dintre candidații participanți, procedura urmând a fi reluată", se arată în comunicatul transmis de Ministerul Justiției.

     Potrivit lui Tudorel Toader, viitorul șef al DNA trebuie să îmbunătățească activitatea instituției și să crească încrederea cetățenilor în actul de justiție.

     "Viitorul procuror-șef al DNA trebuie să îmbunătățească activitatea DNA, să crească încrederea în actul de justiție, să nu mai avem nevinovați arestați, trimiși în judecată, să nu mai avem vinovați care să nu fie trimiși în judecată. Ceea ce spuneam eu în raportul de 20 de puncte (de evaluare a activității fostului procuror-șef al DNA) nu s-a întâmplat sub fosta conducere a DNA", a spus ministrul Toader.

     

     Jurnalul Național

      Autostrada Soarelui intră în palmaresul "Asfaltatorului de Ialomița"

     Conform publicației Jurnalul Național: "Compania Națională de Drumuri a atribuit un contract de peste 61,8 milioane de lei, cu tot cu TVA, pentru lucrări de reparații la Autostrada A2 - București - Constanța, pe ambele sensuri, aferente unui tronson în lungime de 32 de kilometri, între Lehliu și Drajna. Societatea care va executa aceste lucrări, Oyl Company Holding AG din Ialomița, este controlată de asfaltatorul local Corneliu Dragomir. Numai în ultimii nouă ani, compania acestuia a primit de la stat contracte în valoare de peste 100 de milioane de euro, fără TVA, din care aproape trei sferturi de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. La începutul acestui an, reporterii unei publicații mondene l-au surprins pe omul de afaceri în compania controversatului Nelu Iordache, chiar la petrecerea de Revelion de la Cabana Teleferic unde a participat și ambasadoarea Olandei în România, Stella Ronner Grebacic. Aceeași publicație afirmă că omul de afaceri Corneliu Dragomir este un apropiat al unui alt asfaltator, om de casă al lui Traian Băsescu, Theodor Berna, patronul Tehnologica Radion, cel care l-a denunțat pe ginerele lui Vasile Blaga la Parchet.

     

     Jurnalul Național ingormează că: "Încă din luna martie a acestui an, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că scoate la licitație un contract, în vederea încheierii unui acord-cadru, având ca obiect achiziția de lucrări de reparație pentru Autostrada A2, pe un tronson cuprins între kilometrii 64+500 și 96+000, care leagă localitățile Lehliu și Drajna. Reparațiile vizează ambele căi de rulare ale acestui tronson de drum, iar lucrările ce urmează a fi realizate vor primi o garanție de 60 de luni.

     La licitația organizată de CNAIR s-au prezentat nu mai puțin de opt asfaltatori, dintre care doar ofertele a șapte au fost considerate admisibile de către autoritatea contractantă. Dispusă să plătească pentru aceste lucrări suma de 71.103.623 de lei, fără TVA, CNAIR a atribuit contractul, în data de 24 iulie, companiei care a cerut prețul cel mai scăzut. Este vorba despre SC Oyl Company Holding AG SRL, din Slobozia, care a venit cu o ofertă de 51.962.817,64 lei fără TVA, adică de 61.835.753 de lei cu TVA inclusă, ceea ce înseamnă 13.741.278,5 euro. Firma ialomițeană nu poate subcontracta nicio parte din acest contract. Potrivit caietului de sarcini care a stat la baza acestei achiziții, lucrările de reparație a tronsonului de autostradă în cauză vizează frezarea la rece, turnarea de asfalt și trasarea de marcaje rutiere".

     Național

      Voucherele pentru bugetari salvează hotelierii

     Publicația Național informează că: "Gradul de ocupare din unitățile de cazare de pe litoral este între 85 si 98%, "agențiile de turism au raportat scăderi în vânzările de vacanțe pe litoral, deoarece turiștii au cumpărat direct de la hotelieri, dar numărul de turiști e la fel ca anul trecut. Au fost ploi, mulți nu s-au mai dus la agenții. Salvarea a fost voucherele de vacanță pentru bugetari, iar turiștii au optat pentru litoral pentru că aveau concediu, dar nu au mai trecut prin agenții. Este prematur să tragem o concluzie despre sezon. Dar trebuie să precizăm că vârful de sezon s-a mutat dupa 1 august", spune Dragoș Răducan, vicepresedintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Valoarea voucherelor de vacanță a atins un nivel record în iunie 2018, 125 milioane de euro, față de trei milioane euro, cât înregistra în luna iunie din 2017, fapt ce înseamnă o creștere de 42 de ori față de aceeași lună a anului trecut. "În iunie 2018 au fost emise 11,3 milioane de vouchere de vacanță pe hartie, care valorează peste 117 milioane de euro, si 274.000 de vouchere pe suport electronic, în valoare de aproximativ 7,8 milioane de euro. Creșterea considerabilă de la 3 milioane de euro în iunie 2017 la 125 milioane de euro în iunie 2018 a fost impulsionată de acordarea acestor beneficii extra-salariale către angajații bugetari", a anunțat Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT). Până anul trecut, doar angajații din sistemul privat au primit vouchere de vacanță, însă, în perioada 1 iulie 2017-30 noiembrie 2018, și bugetarii primesc vouchere de vacanță în limita unui salariu minim pe economie/persoană". 
M.D.
 

 

.