Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 01.08.2018
RISIPIREA BIJUTERIILOR PLANETEI
Stop joc: în 2018 trăim 152 de zile pe datorie
click aici
Ilustrație de MAKE
     Omenirea trăiește, începând de astăzi, "pe datorie" până la sfârșitul anului, 152 de zile "închinate" lăcomiei specie noastre. ONG- ul Global Footprint Network ne informează că toate resursele pe care natura le poate reface într-un an au fost consumate până la această dată.

     Putem spune că avem o piramidă a crizelor, prin care viitorul nu se reflectă exact cum sperăm: criza alimentară, criza apei, criza energiei, criza financiară și criza spirituală. Epuizarea resurselor reprezintă un semnal de alarmă care este tras an de an, din ce în ce mai devreme. În acest ritm, nu va trece foarte mult până când resursele vor fi consumate încă din noaptea Anului Nou și nu vor mai ajunge nici măcar pentru petrecerea închinată acestui eveniment.

     Această dată,1 august, este cea mai devansată înregistrată de la lansarea "zilei depășirii", la începutul anilor "70, când era 29 decembrie. În 2017, acest lucru s-a petrecut pe 3 august. Valerie Gramond de la Fondul Mondial pentru Natură (World Wide Fund for Nature, WWF), partenerul Global Footprint Network, explică ce este cu "ziua depășirii": "data la care vom vom fi folosit mai mulți arbori, apă, soluri fertile și pește decât Terra poate să ne furnizeze într-un an pentru a ne alimenta, asigura locuință și deplasa și vom fi emis mai mult carbon decât pot să absoarbă oceanele și pădurile. Ne-ar trebui în prezent echivalentul a 1,7 Terre pentru a ne acoperi nevoile. Punem la încercare capacitatea planetei de a se regenera".

     Mișcarea "s-a accelerat din cauza superconsumului și risipei", explică Valerie Gramond, care amintește că, în lume, aproximativ o treime din alimente ajunge la gunoi. Situația diferă puternic de la țară la țară.

     Cele foarte mici ca suprafață și cu populație redusă, precum Qatarul și Luxemburgul, au o amprentă ecologică extrem de puternică, în acestea resursele se epuizează încă din februarie.

     La polul opus sunt Vietnam (21 decembrie) și Jamaica (13 decembrie), iar SUA (15 martie) și Rusia (21 aprilie) se află pe partea care consumă rapid resursele. Potrivit footprintnetwork.org, "ziua depășirii" pentru țara noastră este pe 8 august.

     Pe site-ul "zilei depășirii" sunt prezente diferite soluții în vederea inver­sării tendinței - revizuirea modului în care sunt gândite orașele, dezvoltarea și privilegierea energiei verzi, lupta împotriva risipei alimentare și superconsumului de carne, limitarea expansiunii demografice.

     Resurse epuizate duc invariabil către o criză alimentară. Securitatea alimentară a sute de milioane de oameni reprezintă o provocare pentru guvernele lumii. Pe harta cu zonele unde sunt probleme alimentare apar tot mai multe "puncte roșii". Dacă până acum lipsa alimentelor de bază se făcea resimțită mai ales în Africa și unele zone din Asia, mai nou și în Europa și America au apărut astfel de probleme.

     Un studiu efectuat de Thomson Reuters Foundation, legat de obiceiurile alimentare ale oamenilor, relevă că dacă oamenii și-ar schimba obiceiurile alimentare și ar consuma mai multe legume și fructe și mai puțin cereale și carne s-ar putea face economii consistente la apă și ar fi reduse emisiile de gaze cu efect de seră care contribuie la creșterea temperaturilor pe glob. De altfel, între criza alimentară și criza apei există o strânsă legătură. Specialiștii au anunțat în cadrul unor conferințe dedicate crizei apei că din 2025 va fi afectată o mare parte a globului, iar seceta va aduce după sine o criză alimentară fără precedent. Un raport al Băncii Mondiale, publicat în 2015, avertizează că încălzirea climatică va agrava dramatic sărăcia pe glob, recoltele agricole vor fi primele afectate, ceea ce va amenința securitatea alimentară a sute de milioane de persoane.

     Vor exista doi poli ai lumii în funcție de această resursă vitală, zone bogate (Brazilia, Canada, Alaska, Rusia) și zone cu mari probleme (India, Orientul Mijlociu, o mare parte din Africa). Pe acest fond este evident că și mai mulți oameni vor ajunge la limita de jos a sărăciei. Un raport dat publicității în această primăvară de către Organizația Națiunilor Unite anunță că până în 2050 circa cinci miliarde de oameni vor trăi în zone cu acces redus la apă.

      Despre criza energetică s-a vorbit enorm în ultimii ani. Experții în problema resurselor vorbesc deja despre "tranziție", termenul "criză" fiind lăsat în urmă. Perioada de tranziție presupune înlocuirea modelului materio-energofag, axat pe combustibilii fosili, neregenerabili, cu un alt model, al consumului economic, în care accentul să cadă pe sursele regenerabile, inepuizabile.

     Rezervele de petrol ale planetei ar urma să fie epuizate complet în jurul anului 2041, arată un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California. Potrivit studiului, rezervele actuale sunt de 1.332 de mii de miliarde de barili de petrol brut la nivel global, iar consumul mondial este de 85,22 de milioane de barili pe zi și continuă să crească anual cu 1,3%. Potrivit unui scenariu mai optimist, rezervele mondiale de petrol ar urma să fie epuizate în 2054. Rezervele de gaze naturale vor fi consumate până în 2070, iar dacă se menține actualul nivel de consum, rezerva mondială de cărbune va ajunge până după anul 2200, arată un raport al Comisiei Europene. Peste 80% din rezervele de cărbune din lume sunt deținute de 6 țări: Statele Unite (aproximativ 28%), Rusia (18%), China (13%), Australia (9%), India (6%) și Africa de Sud (5,7%). Omenirea este în criză, inclusiv din cauza consumului scăpat de sub control! 
Dan Nicolaie
 
     Finanțe, tot pe datorie
     Criza financiară nu ne-a părăsit niciodată în ultimii ani, datoria mondială a tot crescut, iar considerațiile cu rol liniștitor nu corespund realității.
     Așa cum a informat ziarul BURSA, datoria planetară a crescut la 247 de trilioane de dolari în primul trimestru din 2018, în creștere cu 11,1% față de perioada similară din 2017, conform unei analize publicate de Institutul Internațional pentru Finanțe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar.
     Creșterea este una constantă. Datoria mondială ajunsese 164 trilioane de dolari, în 2016, față de 115,9 trilioane, în 2007, conform datelor oferite de Fondul Monetar Internațional (FMI), în cadrul unui raport de monitorizare fiscal, publicat în această primăvară. Raportul avertizează că sectoarele publice și private ale lumii sunt mai îndatorate acum (225% din PIB) decât în vârful crizei financiare din 2008 (213% din PIB). PIB-ul mondial, în prețuri curente, a crescut, în 2017, la 79,28 trilioane de dolari, potrivit Fondului Monetar Internațional, de la 75 trilioane în 2016 și 58 de trilioane în 2007. În schimb, datoriile globale au crescut, conform FMI, de la 115,9 trilioane de dolari, în 2007, la 164 trilioane de dolari în 2016. După cum se poate observa, PIB-ul mondial crește într-un ritm mult mai redus decât datoriile planetare. 

 

.