Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 03.10.2017
ROBOR - DIN MAXIM ÎN MAXIM
Adrian Mitroi: "Consumatorii vor fi mereu în partea perdantă, în relația cu băncile"
click aici
 
    *  Mitroi: "Creșterea dobânzilor este consecința politicii fiscale relaxate"

     *  Adrian Mitroi: "În locul Guvernului, aș investiga ușurința cu care multinaționalele, care mi se pare că sunt înfrățite și cu agențiile ce trebuie să le monitorizeze, transferă costurile către consumatori"

     *  Dragoș Cabat: "Categoric se poate repeta ceea s-a întâmplat în 2008, în special având în vedere că dezvoltarea noastră economică nu este sustenabilă"
 
       Dobânda ROBOR sare din maxim în maxim, atingând, ieri, pragul de 1,71%, de la 1,58% - nivelul înregistrat vineri de acest indice. Valorile de mai sus, anunțate pentru ROBOR la trei luni, reprezintă maximele ultimelor 24 de luni, dobânda interbancară fiind supusă unor creșteri constante de mai bine de o săptămână. Evoluția ROBOR nu-i surprinde pe analiști, care estimau că va urma o perioadă în care dobânzile, ajunse la minime istorice, vor începe să crească.

     Analistul economic Adrian Mitroi consideră că, într-o economie funcțională, uneori este nevoie și de majorarea dobânzilor.

     Domnia sa ne-a precizat: "Cred că la ceea ce comentează toți specialiștii referitor la creșterea ROBOR trebuie adăugate considerații referitoare la efectul extern.

     Ceea ce se întâmplă în centrifuga europeană, respectiv evenimentele din Spania, Brexit-ul, inclusiv semnul de întrebare despre guvernanța germană, la pachet cu politicile franceze, îmi dau o imagine a unei Europe care are obstacole complicate de traversat. Aroganța care se numește Brexit face pui în Spania și constituie un aspect fundamental pentru cum se schimbă peisajul european și, implicit, cel românesc. Acest lucru face ca dramele noastre locale, «temporare», să fie mai puțin importante și fără prea mari consecințe economice. Atât supra-acciza, cât și ROBOR reprezintă, fiecare, consecința pe care ne-o putem permite acum. Sunt riscuri recomandabile, două supape ale unei economii care funcționează cu toate trei politicile (monetară, fiscală și salarial-bugetară) acomodative. Văd o reacție firească economică în care economia își cere în mod natural echilibrul. Nu poți crește economic de două ori mai mult în medie decât economia globală sau decât cea mondială fără să ai un puseu inflaționist. Să nu uităm că avem o inflație dată de prețurile administrate, pentru că nu poți să crești sustenabil într-o economie deschisă și competitivă când ai prețuri administrate. Astfel, consecința prețului mi se pare mai importantă la energie și gaze naturale decât supra-acciza, mai greu de digerat și cu efecte remanente în economie".

     În context, domnul Mitroi ne-a spus că multinaționalele au transferat foarte ușor, integral, supra-sarcina fiscală direct în brațele consumatorilor, "fără să aibă nici cel mai mic scrupul". Domnia sa ne-a explicat: "Acest lucru s-a întâmplat deși cifra de afaceri în creștere a multinaționalelor le-ar fi permis acestora o prelevare a marjelor și nu un transfer atât de evident și imediat care denotă că multinaționalele sunt foarte puternice astăzi. Cvasioligopolismul în mai toate industriile esențiale - financiară, energie, transport, gaze - își arată colții neprietenoși ai unei competiții insuficiente. Iar agențiile guvernamentale nu știu cu ce se ocupă, dar în niciun caz cu protecția consumatorului.

     Costul forței de muncă este unul dintre aspectele de care se plâng multinaționalele. Nu mai avem specialiști, nu mai avem nici măcar oameni mediu calificați, nu mai avem suficient de multă forță de muncă pentru creșterea noastră economică sustenabilă și nu știu care este soluția".

     În economie, corelația aduce cauzalitatea, potrivit domnului Mitroi, care a adăugat: "Politicile monetare, mai ales cele internaționale dar acomodative locale, au creat spațiu fiscal guvernelor, care s-au văzut dintr-o dată pe un parcurs de dezvoltare economică cu mai mult spațiu fiscal, care este ciclic și duce la exagerări fiscale - taxe cât mai mici, pro business. Consecința acestei politici relaxate fiscale evident că este politica monetară - dobânzi mai mari, la care se mai adaugă și așteptările de normalizare ale deluviului monetar internațional. Și dolarul a devenit mai scump în dobândă, nu numai leul. La noi, corelația din politica monetară, fiscală și cea salarială, acomodativ, și-a atins limitele, iar cineva trebuie să clipească la masă dintre cei trei indicatori. Probabil că dobânda este consecința cea mai naturală pe care ne-o putem permite acum".

     Dobânzile mai mici aduc prețuri mai mari, iar dobânzile mai mari nu aduc neapărat prețuri mai mici, așa cum ar fi de așteptat, pe piața imobiliară și ipotecară, consideră analistul economic, care spune că, acum, stresul ipotecar este un risc pe care ni-l putem permite. "Nu poți să ai constant curs stabil, dobânzi mici, salarii mai mari, taxe mici, adică un mic paradis fiscal", subliniază domnia sa, precizând: "România este un paradis fiscal, cu stabilitate financiară, care crește asiatiac, cu 6%, fără investiții în infrastructură, încadrându-se în deficitul recomandat. Nu putem avea tot acest cocktail și probabil că, la acest moment, creșterea dobânzii este cea mai firească și naturală, aceasta urmând să mai restrângă din spațiul fiscal și guvernamental. Această măsură va așeza curba randamentelor într-un firesc al ei, ușor crescător".

     Dobânzile mai mari vor avea și efecte pozitive pentru debitori, apreciază Adrian Mitroi, care spune că nu doar ratele la credite vor fi mai mari, ci și cele la depozite. Specialistul adaugă: "În relația cu băncile, consumatorii oricum vor fi mereu în partea perdantă a ecuației, pentru că, atunci când scade dobânda, prima dată scade la depozite, iar când crește, întâi crește la credite. Băncile fac acest lucru fără să aibă nici cel mai mic scrupul. Nu trebuie să facem pariuri de dobândă sau de monedă cu o instituție financiară pentru că ea, pur și simplu prin efectul natural de diversificare pe mai mulți clienți, are un cost al capitalului mai mic și mereu va fi într-o poziție mai favorabilă decât consumatorul, care nu va reuși să fie într-o poziție câștigătoare față de bănci, constant și pe termen lung".

     Există și părți foarte bune în dobânzi mai mari, pentru că avem nevoie de o alocare a capitalului dinspre imbiliare către alte investiții, cum ar fi cele agricole și din IT, unde avem o dotare tehnologică insuficientă, pentru acest lucru necesitând forță de muncă, ne-a mai spus Adrian Mitroi.

     Domnia sa a adăugat: "Mă deranjează foarte mult comportamentul marilor producători de energie, combustibil, gaze, operatori la pompă, care acționează la limita competiției și care fac foarte ușor acest transfer al costurilor către consumator. În ianuarie, când a fost eliminată supra-acciza la combustibil, acest lucru s-a văzut în scăderea prețurilor la pompă, dar nu la fel de mult ca atunci când prețurile au crescut, ca urmare a reintroducerii respectivei taxe. Eu cred că în acest skandenberg între multinaționale și guvern, multinaționalele au de negociat redevențe. În locul Guvernului, nu m-aș mulțumi doar să mă răstesc la ele, le-aș cere socoteală și aș investiga ușurința cu care transferă costurile. Aș fi mult mai atent la comportamentul multinaționalelor. Mi se pare că aceste corporații sunt înfrățite și cu agențiile care trebuie să le monitorizeze.

     Dacă altădată eram într-o economie a competiției, acum suntem într-o economie adversarială, iar, când tragi linie, cel care plătește nota finală este consumatorul".

     Dragoș Cabat: "Cei care vor să se împrumute la bancă obțin acum un credit cu 15-20% mai mic decât ar fi putut să ia în urmă cu zece zile"

     Analistul economic Dragoș Cabat consideră că ROBOR nu va continua să crească într-un ritm accelerat, dar că, pe termen lung, odată cu evoluția ascendentă a inflației, și ROBOR "se va duce în sus".

     Specialistul ne-a spus că, pe lângă inflație, un alt motiv care stă la baza evoluției ROBOR este faptul că, fiind final de trimestru, băncile trebuie să aibă suficienți bani ca să-și închidă bilanțurile. "Acum patru-cinci ani, creștea ROBOR foarte mult la finalul fiecărei luni, când băncile erau obligate să își prezinte rezervele la BNR", ne-a spus domnia sa, menționând că o a treia explicație pentru creșterea dobânzii interbancare este că și statul se împrumută la bănci și "scoate bani din piață".

     Efectele acestei evoluții vor fi, în primul rând, pe creditele ipotecare și imobiliare, conform domnului Cabat, care ne-a precizat: "După creșterea ROBOR din ultima perioadă, orice diferență de dobândă se cunoaște. Acum, cei care vor să se împrumute la bancă, obțin un credit cu 15-20% mai mic decât ar fi putut să ia în urmă cu zece zile, mulți dintre aceștia nemaiputând îndeplini condițiile pe care le îndeplineau cu zece zile în urmă. Debitorii deja împrumutați, care plătesc mai mult acum, sunt și ei impactați de creșterea ROBOR. Pentru cei care au un grad de îndatorare de 60-70%, mai ales dacă au venituri mici, fiecare leu pe care îl dau la credit contează".

     Un alt impact al evoluției ascendente a ROBOR va fi, potrivit lui Dragoș Cabat, creșterea dobânzilor la depozite și, în linie cu această majorare, creșterea dobânzilor la credite în general, atât la cele pentru populație, cât și la creditele pentru companii. "Este normal ca, odată cu creșterea inflației, să crească și dobânzile, pe toate nivelurile", apreciază specialistul.

     În contextul în care unele bănci au anunțat că oferă credite cu dobânzi fixe, domnul Cabat opinează că, atunci când o instituție de credit lansează astfel de produse, cu siguranță ea își face "unele ipoteze care să o acopere în anumite situații": "De aceea, personal, nu sunt fanul creditelor cu dobândă fixă, pentru că nu avem destulă experiență ca în țările unde variațiile sunt mici. La noi, variațiile sunt mari, iar băncile se acoperă mai mult decât ar avea dobânzi variabile".

     Dragoș Cabat consideră că, în perioada următoare, nu există pericolul să crească rata de neperformante la împrumuturile acordate prin Programul Prima Casă. Însă, spune domnia sa, dacă ROBOR va mai crește cu 1-3% - ceea ce, în doi-trei ani, se poate întâmpla în mod clar, în condițiile în care inflația va mai crește cu 1,5-3% - atunci și oamenii vor începe să simtă cu adevărat diferența de dobândă. "Băncile au fost ușor conservatoare în acordarea creditelor Prima Casă și, în caz de nevoie, va interveni statul. Este adevărat că va trebui să vedem cum se va descurca Fondul de Garantare, dar eu cred că, în următoarele șase luni, nu vor crește neperformantele pe Prima Casă".

     Dragoș Cabat este de părere că există premisele din toamna anului 2008 astfel încât să ne confruntăm cu evenimente similare celor de la începutul crizei, menționând: "Categoric se poate repeta ceea ce s-a întâmplat în 2008, în special având în vedere că dezvoltarea noastră economică nu este sustenabilă, ci se bazează pe consum și pe creșteri salariale în sectorul de stat, având efecte de creștere a deficitului bugetar, nu numai comercial. Situația actuală din România nu prea poate fi susținută, pentru că investiții nu sunt și doar pe consum nu ne mai putem dezvolta".

     Creșterea ROBOR îi va influența și pe investitorii din imobiliare, a conchis Dragoș Cabat, concluzionând: "Capacitatea de atracție a pieței a ceea ce ei construiesc îi va lovi mai tare, însă, decât dobânzile din domeniu, pentru că ipoteza pe care se merge în modul în care se finanțează este că vor vinde tot, imediat, că vor obține chirii froarte mari etc. Aici a fost marea problemă și în 2008 - se luau bani de la bănci în baza ipotezei că vor vinde imediat, iar, ulterior, nu se mai vindea nici măcar câte un apartament, lunar".

     Analiștii imobiliari încă nu resimt efectele creșterii ROBOR în piața de profil

     Analistul imobiliar Radu Zilișteanu consideră că este prematur să se exprime cu privire la efectele creșterii ROBOR pe piața imobiliară. Domnia sa ne-a declarat: "Scăderea cererii solvabile este determinată de creșterea indicelui ROBOR, astfel că cei care vor să își angajeze un credit ipotecar vor fi, probabil, mai strâmtorați. Este posibil să existe un astfel de efect pe piața imobiliară. Este, încă, prematur să ne exprimăm, deoarece evoluția acestui indice a fost explozivă, acum, în ultimele zile și trebuie să vedem, poate se stabilizează". Conform domnului Zilișteanu, tendința va fi una de creștere a indicelui ROBOR, pentru că inflația a trecut din teritoriul negativ în teritoriul pozitiv.

     Corelația dintre dobânzile practicate pe piața interbancară și creșterea inflației favorizează probabilitatea ca indicele ROBOR să își continue creșterea, însă influența evoluției sale pe piața imobiliară depinde de ritmul de creștere a acestei dobânzi, a conchis domnia sa.

     Țara noastră nu ar trebui să se confrunte, prea curând, nici cu o cădere a pieței imobiliare, și nici cu un boom imobiliar, consideră Radu Zilișteanu. Domnia sa ne-a declarat: "În momentul de față, piața imobiliară de la noi este destul de liniștită, nu s-au întâmplat lucruri extraordinare, a avut o evoluție cu variații relativ mici. Eu nu cred că o să se întâmple, prea curând, nici o cădere a pieței, nici un boom imobiliar, cel puțin într-un orizont de timp de trei-cinci ani. Asta, dacă nu se întâmplă și lucruri extraordinare, precum tot felul de fenomene economice, pozitive sau negative. Putem asista la o nouă criză sau, din contră, la o creștere economică susținută".

     Potrivit declarațiilor domniei sale, prețurile foarte mari pe metrul pătrat se înregistrează doar în cazul imobilelor situate în zone speciale sau deosebite.

     Pentru apartamentele obișnuite, prețurile se învârt în jurul sumei de 1.000 euro/mp, ceea ce înseamnă mai puțin de jumătate față de vârful înregistrat în luna martie a anului 2008.

     În opinia lui Andrei Văcaru, Associate Director, Capital Markets JLL România, piața imobiliară comercială nu este impactată, direct, de creșterea indicelui ROBOR. Specialistul ne-a precizat: "Piața imobiliară comercială - birouri, spații de retail, industriale și de logistică - nu este afectată în mod direct de creșterea ROBOR, deoarece toate contractele de închiriere și, implicit, creditele bancare sunt denominate în euro și, prin urmare, corelate cu evoluția EURIBOR și nu cu cea a ROBOR. Impactul ar putea să vină indirect, prin scăderea bugetului disponibil pentru consum al gospodăriilor și pentru investiții în cadrul anumitor companii, în condițiile creșterii sumelor alocate pentru plata ratelor bancare".

     Indicele ROBOR la șase luni a ajuns, ieri, la 1,78%, de la 1,69% - vineri, iar ROBOR la nouă luni a atins nivelul de 1,78%, de la 1,7%, la finalul săptămânii trecute. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile noastre se împrumută între ele. 
EMILIA OLESCU, RAMONA RADU
 
     * Dragnea: "Este necesară o discuție cu BNR"
     Creșterea indicelui ROBOR este un subiect important, motiv pentru care ar fi necesară o discuție cu cei din conducerea Băncii Naționale a României (BNR) și, eventual, cu reprezentanții băncilor din țara noastră, pe această temă, a spus, ieri, președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea.
     Liderul PSD a menționat, citat de Agerpres: "Poate să aibă loc o discuție, să participăm și noi, cu conducerea Băncii Naționale, pentru că este un subiect important. Poate nu numai cu Banca Națională, poate și cu reprezentanții celorlalte bănci. Eu cred că o relație corectă cu sistemul bancar este benefică și o relație corectă și cu Banca Națională, dar trebuie să fie din ambele sensuri". 

 

.