Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 05.10.2017
ROBOR nu a fost arestat, a fost doar plasat sub supraveghere judiciară
click aici
     În economiile de piață din zilele noastre nimic nu este mai normal decât manipularea deschisă a celor mai importante prețuri de pe piață, așa cum sunt dobânzile și cursurile de schimb.

     Cu toate acestea, băncile centrale, inclusiv BNR, continuă să promoveze neîncetat iluzia piețelor funcționale, o justificare cum nu se poate mai convenabilă pentru eșecul tot mai evident al politicilor monetare ultrarelaxate.

     După ce au forțat scăderea dobânzilor dincolo de orice prag al normalității și au creat condițiile pentru "dezvoltarea" unei structuri economice nesustenabile, băncile cen¬trale trebuie să găsească acum mij¬loacele pentru temperarea angoasei existențiale generate de orice mișcare în sus a costurilor de finanțare.

     O astfel de angoasă s-a infiltrat și în societatea noastră, după mai multe zile de creștere accelerată a dobânzilor interbancare ROBOR, care sunt utilizate ca bază de calcul a costurilor de finanțare din economie.

     "Și ne izbăvește pe noi de ROBOR-ul cel rău" părea să fie ruga zilnică adresată unui guvernator absent de pe puntea de comandă a economiei de piață de la BNR.

     Iar minunea a venit, odată cu lansarea unei operațiuni repo prin care s-au "injectat" 9,3 miliarde de lei pe piața interbancară. Apoi guvernatorul Mugur Isărescu a apărut în fața presei, a răspuns întrebărilor și a dat asigurări că efectele operațiunii se vor vedea în ziua următoare.

     Și a venit ziua următoare, când ROBOR la 3 luni s-a "prăbușit" cu 1 punct de bază (0,01 puncte procentuale), până la 1,79%, de la 1,8% în ziua anterioară.

     Cum se poate așa ceva? Ce se întâmplă cu lichiditatea de pe piața interbancară dacă o injecție de peste 9 miliarde nu are efect asupra unor costuri de finanțare de care depind ratele a milioane de români? A dis¬părut magia?

     Deocamdată este prea devreme pentru un astfel de verdict. În "jobenul" Băncii Naționale mai sunt destui "iepuri", după cum arată declarațiile lui Mugur Isărescu. Guvernatorul l-a parafrazat pe Mario Draghi și a spus că BNR va oferi lichiditate cât este nevoie și că "va face totul", adică va utiliza discreționar toate instrumentele aflate la dispoziția sa.

     Cu toate acestea, guvernatorul Isărescu a continuat să susțină că "dobânzile și cursul de schimb sunt stabilite de piață", iar BNR doar colectează datele, calculează diferite medii și apoi le publică.

     În cadrul conferinței de presă care a urmat deciziei de politică monetară, conducătorul BNR a declarat că "efectul asupra inflației (n.a. al operațiunii repo) este indirect și nu foarte clar determinat", deoarece "nu trebuie confundată lichiditatea cu masa monetară".

     Adică masa monetară are un efect direct asupra inflației? În aceste condiții trebuie să ne pregătim pentru o creștere persistentă a prețurilor, pe fondul unei creșteri anuale medii de 23% a masei monetare în sens restrâns (M1) de la începutul anului 2015. M1 este compusă din numerarul din circulație și depozitele overnight.

     "Nu vindem iluzii populației", a declarat Mugur Isărescu pe marginea întrebărilor legate de evoluția viitoare a dobânzilor. Din păcate, BNR a vândut iluzii și înainte de criză și continuă să o facă. De fapt, vânzarea iluziilor a rămas singurul obiect de activitate al băncilor centrale.

     Prin intervențiile mai mult sau mai puțin discrete asupra cursului de schimb și a dobânzilor, instituția monetară a statului nostru nu a făcut decât să suprime semnale fundamentale ale pieței și să împiedice reforme structurale cruciale pentru ieșirea de sub zodia creșterii prin consum.

     În ceea ce privește evoluția lichidității de pe piața interbancară, guvernatorul Isărescu a mai precizat că una dintre cauze o reprezintă și ieșirile de capital străin din țară, pe fondul înrăutățirii climatului economic. De data aceasta, responsabilitatea revine politicii fiscale inepte a unui guvern care nu vrea sau nu poate să înțeleagă natura mecanismelor din spatele dezvoltării sustenabile.

     Iar când o bancă centrală girează astfel de politici prin menținerea dobânzilor la un nivel artificial, se poate spune orice despre ea, dar în niciun caz că ar fi independentă.

     La conferința de presă a venit apoi o întrebare din partea unui jurnalist care a dorit să știe dacă avansul ROBOR din ultima perioadă este o tendință normală.

     "Eu nu pot să folosesc acest cuvânt, pentru ca la o opinie publică atât de inflamată să spui că o creștere de dobândă este ceva normal nu dă bine", a fost replica guvernatorului Isărescu.

     Adică este mai bine să spunem că totul este perfect, trecem doar printr-o perioadă de sincope temporare, iar nivelul natural al dobânzilor este unul apropiat de zero?

     Atunci de ce a fost nevoie să fie plasat ROBOR-ul sub supraveghere judiciară? Pentru că "arestarea" sa ar fi coborât imaginea Băncii Naționale la nivelul "folcloriștilor" din Parlament?

     Vă amintiți de Wile E. Coyote? Așa a fost economia noastră înainte de declanșarea crizei globale. În timp ce afară se prăbușeau mari bănci internaționale, autoritățile noastre fis¬cale și monetare stimulau economia să alerge cât mai repede după Road Runner.

     În 2009 au constatat cu uimire că marginea prăpastiei a fost depășită și a urmat inevitabila cădere economică.

     Apoi am evitat falimentul suveran și ne-am ridicat cu ajutorul creditelor internaționale și au fost găsite noi mijloace pentru reluarea, cu orice preț, a creditării. Economia Wile E. Coyote, personaj care se autodefinește drept supergeniu, aleargă acum cu viteza cea mai mare din Europa.

     Destinația este aceeași. 
CĂLIN RECHEA
 

 

.