Gala BURSA 2018

România, ţara lui Potemkin

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

România, ţara lui Potemkin

Rectificarea bugetară anunţată de guvern ne arată că "autorităţile" nu încearcă decât să ridice "sate ale lui Potemkin" la nivel naţional, de data aceasta nu pentru măgulirea şi inducerea în eroare a unei împărătese, ci pentru "prostirea" cetăţenilor României.

La "temelia" acestor "sate" iluzorii stau ultimele prognoze preliminare publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), conform cărora Produsul Intern Brut nominal, variabilă fundamentală pentru evaluarea îndeplinirii ţintei de deficit bugetar, va creşte până la 945 de miliarde de lei în 2018.

Prognoza de toamnă a CNSP, din 2 noiembrie 2017, utilizată la elaborarea proiectului de buget pentru 2018, estima un PIB nominal de 907,9 miliarde de lei şi o creştere a PIB-ului real, determinată prin eliminarea influenţei creşterii preţurilor, de 5,5%.

Ulterior au apărut prognozele de iarnă şi primăvară, unde PIB-ul nominal arăta noi creşteri, până la 924,2 miliarde de lei, respectiv 930 de miliarde (vezi graficul 1), în timp ce creşterea reală a fost revizuită la 6,1%. În cadrul prognozei intermediare de vară, creşterea reală a economiei a fost "degradată" la 5,5%.

În aceste condiţii, premierul Viorica Dăncilă a declarat că "după primele şapte luni, deficitul este de 1,3% din PIB, ceea ce ne oferă suficient spaţiu pentru a ne încadra în ţinta asumată iniţial".

Din păcate, spaţiul despre care vorbeşte premierul este doar unul virtual, rezultat din ajustările "creative" aplicate variabilelor macroeconomice, care va avea mari dificultăţi în a face faţă realităţii, mai ales pe fondul unor "inadvertenţe" din ultima prognoză de la CNSP.

Cea mai vizibilă se referă la preţurile din economie. Astfel, deflatorul PIB-ului, respectiv indicele de preţ al tuturor bunurilor şi serviciilor din economie, inclusiv a celor intermediare, a fost menţinut la 2,1% în prognozele de toamnă 2017, iarnă 2018 şi primăvară 2018, dar a fost majorat abrupt până la 4,3% în prognoza intermediară de vară.

Estimările pentru creşterea indicelui preţurilor de consum şi creşterea indicelui preţurilor producătorilor industriali au fost revizuite cu o frecvenţă mult mai mare.

În cazul preţurilor de consum, rata inflaţiei a fost ajustată până la 3,5% pentru sfârşitul anului curent, după estimări de 2,6% şi 3,2% în prognozele anterioare, în timp ce creşterea anuală a preţurilor industriale a fost revizuită până la 4,2%, de la 2,2% (prognoza de toamnă 2017), 2,6% şi 3,1%.

Având în vedere structura deflatorului PIB, valoarea sa este, de obicei, mai mare decât a celorlalţi indici de preţ.

În ultimii 10 ani aşa a fost şi la noi, cu excepţia recesiunii care a început în 2009, când deflatorul a scăzut până la 4%, de la 15,9% în anul precedent (vezi graficul 2).

Pentru următorii trei ani, ultimele patru prognoze pe termen mediu de la CNSP includ estimări neschimbate ale deflatorului, respectiv 1,9% în 2019 şi 2020 şi 2% în 2021 şi 2022.

După cum se observă, valoarea deflatorului din 2019 şi 2020 este semnificativ mai mică, atât faţă de rata inflaţiei de la nivelul consumatorilor, cât şi faţă de rata inflaţiei de la producătorii industriali.

De asemenea, prognozele privind creşterea preţurilor de consum de la CNSP sunt mai mici şi decât cele de la BNR. În ultimul raport asupra inflaţiei, Banca Naţională estimează că indicele preţurilor de consum va creşte cu o rată anuală de 3,6% în 2018 şi cu 3% în 2019.

În ciuda unor valori mai scăzute ale deflatorului PIB-ului în următorii ani şi a unei creşteri a PIB-ului nominal, prognoza privind creşterea PIB-ului real a rămas neschimbată: 5,7% în 2019 şi 2020 şi 5% în 2021 şi 2022.

Dacă deflatorul scade, iar PIB-ul nominal creşte, nu ar fi trebuit să se accelereze şi creşterea reală, în condiţiile în care aceasta reprezintă diferenţa dintre rata de creştere a PIB-ului nominal şi deflator?

Un fenomen interesant se observă şi în ceea ce priveşte valorile PIB-ului nominal din 2017 şi 2016. Şi acestea au fost revizuite în creştere între prog­noza CNSP din toamna anului trecut şi cea intermediară din vara acestui an. PIB-ul nominal din 2016 a fost revizuit până la 767,4 miliarde de lei, cu 5,9 miliarde peste nivelul din prognoza de toamnă din 2017, iar valoarea din 2017 a fost revizuită până la 858,7 miliarde, de la 842,5 miliarde.

Oare oficialii guvernamentali şi cei de la CNSP cunosc proverbul danez, popularizat de marele fizician Niels Bohr, care spune că "este dificil să faci previziuni, mai ales despre viitor", în condiţiile în care se vede că "prognozele" despre trecut sunt la fel de dificile?

Probabil că proverbul danez este cunoscut de cei doi autori ai unui studiu recent publicat pe site-ul băncii centrale a Germaniei, Bundesbank.

Analiza, cu titlul "The trouble with predictions", abordează precizia şi utilitatea prognozelor macroeconomice.

Concluzia autorilor, Jörg Breitung, profesor de econometrie la Universitatea din Köln, şi Malte Knuppel, economist la Bundesbank, este că "pentru principalele variabile macroeconomice, cum sunt rata de creştere a PIB-ului real şi rata inflaţiei, prognozele par să ofere informaţii doar pentru următoarele două sau trei trimestre".

Avertismentul la adresa celor care "elaborează" politicile economice şi monetare este destul de clar, însă este puţin probabilă trecerea la adoptarea lor pe baza unei prudenţe mai mari, mai ales pe fondul creşterii incertitudinii din economia globală.

Din păcate, ajustările care conduc la "îmbunătăţirea" realităţii apar şi la case mult mai mari.

Recent, Bureau of Economic Analysis (BEA), instituţia care raportează datele oficiale cu privire la creşterea economică din Statele Unite, a publicat prima estimare a PIB-ului din T2 2018, pe fondul revizuirii datelor oficiale din perioada 2007 - 2017.

Astfel s-a arătat că rata medie anuală de creştere a PIB-ului real din acest interval a fost de 1,5%, faţă de 1,4% raportat anterior, diferenţă echivalentă cu un avans de 1 trilion de dolari pentru "economia reală".

"Creşterea economică mai puternică a venit dintr-o ajustare matematică şi nu din creşterea efectivă a activităţii economice", scrie Lance Roberts, economist-şef al firmei de investiţii Clarity Financial, pe site-ul RealInvestmentAdvice.com.

Afirmaţia sa este susţinută chiar în comunicatul de presă de la BEA, unde se arată că "rata medie de schimbare a preţurilor plătite de rezidenţii SUA a fost 1,2%, cu 0,1 puncte procentuale mai redusă decât estimările publicate anterior".

O reducere a ratei inflaţiei utilizate la ajustarea PIB-ului nominal (n.a. diferită de rata inflaţiei de la nivelul consumatorilor) nu înseamnă decât majorarea ratei de creştere a PIB-ului real şi a valorii sale în termeni comparabili, în condiţiile în care creşterea reală este diferenţa dintre creşterea nominală (n.a. în preţuri curente) şi rata inflaţiei. Concluzia lui Lance Roberts este că "ajustările matematice nu înseamnă schimbarea realităţii".

La noi, creşterea PIB-ului real cu 6,9% în 2017 s-a realizat în condiţiile în care avansul trimestrial din T1 2017 a fost de 2,4%, iar în T4 2017 a fost de 0,3%. În T1 2018, creşterea trimestrială a fost de 0,1%, iar creşterea anuală s-a redus, pentru seria brută de date, până la 4%, de la 5,7% în anul precedent.

Probabilitatea ca încetinirea puternică a economiei în T4 2017 şi T1 2018 să fie "compatibilă" cu prognozele de creştere anunţate de CNSP este extrem de scăzută, iar "ţara lui Potemkin" numită România nu mai are mult până la confruntarea cu realitatea.

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. Deficitul bugetar trebuie comparat cu veniturile bugetare rap.la pib

    Dacă umfli pib , degeaba nu se vor umfla si veniturile  

    3 la suta deficit din pib la venituri de 45 la suta e una si la venituri de 30 la suta din pib e alta. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova - verfici calitatea de peste 600 de ori pe zi
Metronet
Proactiv Plus
Everest Catering
Vila Timo
Mozart Spirits
Schlumberger
Legestart
Calendarul BURSA 2018
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.afeer.rowww.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.roALB Romania 2018www.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită