Dosare
înapoi la dosare
 Armaghedon Armaghedon
18.02.2003 -  S.R.I. (I) 

      Se împlinesc exact 12 ani de când a fost înființat Serviciul Român de Informații și tot atâția ani de când opinia publică este mințită sistematic și fără rușine cu privire la componența acestei structuri. Și Virgil Măgureanu, și Costin Georgescu, și Radu Timofte ne-au indus și ne mai induc în eroare, asigurându-ne rând pe rând că instituția din subordinea lor tinde să devină un serviciu de informații modern, în cadrul căruia numărul foștilor ofițeri de securitate este într-un continuu regres. Ca să constatăm astăzi că, dimpotrivă, tot fostul organ represiv și informativ comunist face jocurile în SRI, numărul foștilor ofițeri de securitate fiind mereu prevalent atât în conducerea serviciului de la București, cât și în conducerea secțiilor din provincie, precum și în toate compartimentele lui.
      În certă ofensivă sunt și foștii ofițeri de securitate din rezervă, infiltrați în structurile economice, în instituțiile financiare care gestionează bani publici și particulari, în Executiv și Legislativ. Au fost și mai sunt prezenți în fondurile de stat și particulare, în societățile de investiții financiare, în garda financiară și în sistemul vamal, și nu în ultimul rând în mecanismele de privatizare. Bob numărat, 54 de societăți particulare de protecție și pază sunt conduse de foști ofițeri de securitate și toate se află într-un conflict permanent cu legile țării. Au parazitat numeroase bănci, sub pretextul că le asigură protecția internă și externă, și băncile protejate de ei s-au prăbușit în serie. Au înființat Banca Internațională a Religiilor, pe care tot ei au adus-o în stare de faliment, atunci când depozitele populației au ajuns la o dimensiune apetisantă. Apoi s-au strâns ciotcă în fel de fel de societăți de asigurări, cărora nu le prevedem un viitor strălucit. De altfel, în parte, previziunea noastră s-a și împlinit.
      Într-o situație extremă, s-au înrolat în masă sub drapelul marelui delapidator Sorin Ovidiu Vântu, mai abil decât ei în a scoate bani din cotloane la care n-aveau acces, fie din nepricepere procedurală, fie din alte rațiuni. Ce poate fi mai semnificativ decât faptul că peste 320 de rezerviști din fosta Securitate și SRI, umăr la umăr, au lucrat pentru acest personaj profund dubios, luându-și partea, firește? De asemenea, ce poate fi mai semnificativ decât faptul că vigilentul nostru serviciu de informații interne, când imperiul de carton al lui Sorin Ovidiu Vântu călărea creasta valului, s-a prefăcut că nu observă nimic?
      Revenim la foștii ofițeri de securitate menținuți în activitate în SIE și SRI. La vremea lui, Virgil Măgureanu ne aburea că în serviciul din subordinea sa ponderea acestora nu depășea 15 la sută. Același procent ni-l comunică triumfător și Radu Timofte, la distanță de un deceniu. Ce să însemne asta? Că cei decedați sau ieșiți la pensie, din prima serie de 15 la sută, au fost înlocuiți pe parcurs cu foști securiști aduși de acasă sau de la talcioc? Spre deosebire de directorii SRI, directorii SIE au avut măcar bunul simț să se țină departe de orice jonglerie cu cifre și, implicit, de ridicol.
      Ani la rând ni s-a spus că foștii ofițeri de securitate din SIE și SRI erau menținuți în serviciu exclusiv în calitate de specialiști. În cazul acesta, în ce era specialist generalul Dumitru Bădescu, șef de diviziune în SRI, dacă a reușit să ajungă bătaia de joc a unui informator de duzină? În ce era specialist generalul Corneliu Grigoraș, șef de direcție în SIE, dacă doi ziariști mai puțin cunoscuți și cu reputație modestă au reușit să-l atragă într-o capcană din care a ieșit jumulit de funcție? La urma urmelor, în ce era specialist generalul Vasile Lupu, prim-adjunct al șefilor SRI sub două legislaturi, decorat și galonat și de Ion Iliescu, și de Emil Constantinescu? În loviturile sub centură pe care a încercat să le administreze lui Radu Timofte?
      În realitate, s-au menținut în SIE și SRI nu acei ofițeri de securitate care și înainte de 1989 s-au distins prin comportament civilizat și simț al măsurii, ci aceia care nu s-au sfiit să dea voinicește din coate ca să iasă în față, să lustruiască pantofii cui trebuia dintre politicienii noștri de paie, să poarte vorbe de colo-colo cu aerul că sunt buni și ei de ceva, sau să scoată la licitație documente pretabile la operațiuni de șantaj. Așa s-a umplut instituția condusă astăzi de Radu Timofte cu trăgători de sfori din culise, cu intriganți și ciurucuri. Și din activitate, și din rezervă, tocmai această categorie de foști ofițeri de securitate a tulburat permanent apele climatului nostru social, fiind pregătită pentru orice eventualitate. Are garnituri care s-au solidarizat cu Puterea, dar are și garnitură de schimb, care vine tare din urmă cu Opoziția.
      Semnul cel mai sigur al faptului că puterea în SIE și SRI nu se mai află în mâna unor directori în trecere pasageră prin instituțiile respective, ci în mâna foștilor ofițeri de securitate, ni-l oferă ultimele două hotărîri majore care s-au adoptat sub presiunea acestora. Prima privește SIE: de acum înainte, serviciul de spionaj se poate implica în activități lucrative, adică poate înființa întreprinderi la gestiunea cărora, cu certitudine, organele de control financiar nu vor avea acces. Așa cum se proceda și pe vremuri, se va înființa un serviciu de control financiar special, alcătuit tot din foști securiști. În legătură cu această problemă, reamintim o declarație a distinsului general Iulian Vlad din 31 martie 1990: "Multe prejudicii s-au adus muncii de securitate, prestigiului instituției și chiar bunului renume al țării de către așa-zisa activitate de aport valutar pe care o realizau cu prioritate unitățile externe UM 0544 și UM 0195, precum și UM 650 din securitatea internă. În afară de faptul că sumele respective, de cele mai multe ori, reprezentau o câtime din prețul de vânzare a mărfurilor și pe care statul oricum le-ar fi încasat în condițiile unor negocieri corecte, ofițerii de securitate trebuiau să intre în tot felul de combinații cu străinii, nu de puține ori compromițătoare, iar controlul activității lor și al valutei nu era sigur. Tot atât de rău era și faptul că unitățile respective fuseseră într-o bună măsură deturnate de la misiunile pentru care au fost create și care erau utile țării. Cu toate încercările pe care le-am făcut de a scoate din preocupările Securității această sarcină sau măcar de o reduce substanțial, nu am reușit. Dimpotrivă, Postelnicu a ridicat-o la rangul de atribuție prioritară, pentru îndeplinirea căreia trebuia să-și aducă contribuția întregul aparat." Este de înțeles că foștii ofițeri de securitate din SIE, atunci când își aduc aminte că au lucrat și în CIE, ba chiar și în DIE, simt că-i furnică în palme gândindu-se la dolari și la euro. Dar cine ar fi putut să-și închipuie că un intelectual de talia lui Ioan Talpeș, care a supervizat transformarea SIE în SA sau, eventual, SRL, ar fi putut intra cu o asemenea nonșalanță în rolul lui Tudor Postelnicu?
      A doua decizie adoptată sub presiunea foștilor ofițeri de securitate, de data aceasta din SRI, este aceea de desființare a Academiei Naționale de Informații. S-au invocat, ca pretexte, lipsa de fonduri și faptul că mulți dintre absolvenți nu se țin de angajament și nu se încadrează în SRI. Bine am mai ajuns! Fonduri pentru călătorii inutile în jurul lumii, cu avioane pline de neamuri, cotarle politice și gazetari tremurând de obediență, se găsesc imediat. Însă pentru o școală destinată formării unor ofițeri care să apere interesele țării nu se găsesc. Adevărul e altul: la ANI se învață mai multe decât la Școala de securitate de la Băneasa, ceea ce îi deranjează în perspectivă pe securiștii cu facultăți făcute la fără frecvență. Și cu diplome despre care se știe cum s-au obținut și se mai obțin. Normal e și faptul că absolvenții în cauză evită să se încadreze în SRI. Nici un om sănătos la minte, cu studii serioase, nu ar accepta să se bage slugă la un vânător de galoane asemeni lui Vasile Lupu sau la un fraier ca Dumitru Bădescu.
      Pătrunderea foștilor ofițeri de securitate în Legislativ s-a operat ca în brânză. Ghiața a spart-o colonelul Ștefan David, fost șef al Securității din Reșița. Pe colonelul Ilie Merce nu-l putem acuza de nici o malversațiune, îl cunoștea mai toată scriitorimea din București și n-ar fi exclus să fi obținut chiar și votul unor oameni de litere, curioși să vadă cum se comportă un securist în democrație: ca peștele pe uscat sau ca râma în pește? Însă Ristea Priboi, uitând să-și decline calitatea de fost ofițer de securitate, a procedat ca un veritabil escroc. Mai mult, a asociat la escrocherie și Serviciul de Informații Externe, care nu a comunicat CNSAS date exacte despre individ, cotizând la propria sa compromitere. Într-adevăr, după o asemenea experiență, ce încredere se mai poate avea în semnalările, sintezele și verdictele acestui serviciu? Totuși, mult mai periculoasă se arată a fi pătrunderea foștilor ofițeri de securitate în Executiv. Sub masca de consilieri, mișună peste tot, ca niște termite. Numai în jurul primului nostru ministru am identificat vreo șase-șapte bucăți, în fruntea lor agitându-se același Ristea Priboi.
      Dacă primul nostru ministru s-ar numi Voronin sau Lukașenko, faptul ar fi explicabil. E mai greu de răspuns la întrebarea cum de suportă titratul distant Adrian Năstase un sărăcuț cu duhul asemeni colonelului Ristea Priboi, pe care până și foștii lui colegi de serviciu îl detestă ca pe un gunoi, gratulându-l cu duiosul apelativ: "Porcule!" Ce învață Adrian Năstase de la generalul Constantin Silinescu, un nimeni în branșă? Dar de la generalul Mihai Caraman, care făcea spionaj cu posteriorul spre inamic? Ca să nu mai vorbim și de alții, ceva mai mărunți, dar mai abili în a se pierde în vegetația din savana Puterii, confundându-se cu diverse repere difuze din peisaj. Plutește în aer ideea că, după un cult al personalității exhibat ca la carte, ne așteaptă o dictatură. Deocamdată, Nicolae Ceaușescu are motive temeinice să fie gelos: el vorbea numai două ore pe zi, pentru că atât dura programul Televiziunii Române. În schimb, Adrian Năstase vorbește națiunii din zori până în noapte și uneori după miezul nopții, pentru că avem acum televiziuni mult mai multe, cu programe non-stop. Despre dictatura la gândul căreia freamătă și Adrian Năstase, și trogloditul său consilier Ristea Priboi, vom vorbi altădată. Când va fi prea târziu pentru ei.
      P. S. Anexăm selecțiuni dintr-o listă conținând peste 1600 de nume de foști ofițeri de securitate, care se tot perindă prin SRI, prin SIE și prin alte structuri ceva mai civile, începând din 1990, până în zilele noastre. Spre a nu fi acuzați că divulgăm secrete de stat, am evitat să dezvoltăm demostrația pe schema actuală a SRI. În împrejurările de acum, o eventuală anchetă nu s-ar întreba ce caută securiștii despre care e vorba în schemă, ci cum a ajuns schema la niște observatori neluați în calcul.
      Armagedon 7 / Anexă
      Ion Adamescu. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel și încadrat în secția din Timișoara. A colaborat la deconspirarea dosarului de informator al lui Virgil Măgureanu, fapt pentru care a fost trecut în rezervă, la 16 aprilie 1996.
      Aldea. Fost ofițer în Direcția a IV-a a Securității. În prezent, locotenent colonel, șef de secție în cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei.
      Aleca. Fost ofițer de securitate din Râmnicu Vâlcea, recuperat de SRI sub gradul de maior. La două luni după evenimentele din decembrie 1989, a reluat în supraveghere spitalul județean din localitate, obiectivul său anterior revoluției.
      Constantin Alexa. Fost ofițer de securitate, reciclat în SRI. A deconspirat din proprie inițiativă dosarul Z 4848, dezvăluind că Francisc Baranyi a fost informator al Securității, fiind ulterior îndepărtat din serviciu și acționat în justiție.
      Ștefan Alexie. Fost general de securitate, fost șef al Direcției de contraspionaj și secretar de stat în Ministerul de Interne, înainte de decembrie 1989. În anii "90, pe parcursul unei perioade destul de întinse, a fost consilier al controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, care a avut o contribuție esențială la falimentarea Fondului Național de Investiții.
      Vasile Alexoaie. Înainte de 1989 a fost șeful Securității din Roman. După decembrie 1989 a fost cooptat în cunducerea SRI din Iași. După trecerea în rezervă a devenit președintele Fondului Național de Investiții din Iași și director al filialei locale a firmei Gelsor a controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.
      Valer Andreica. Fost ofițer de securitate, preluat în SRI sub gradul de maior. Inițial a lucrat la secția din Târgu Mureș. În iulie 1998 a fost transferat în funcția de adjunct al șefului secției SRI Cluj.
      Andrei Andronic. Fost ofițer de securitate. Preluat în SRI, a fost înaintat la gradul de colonel și avansat în funcția de șef al secției SRI Iași.
      Octavian Stelian Andronic. Fost colonel în serviciul de spionaj al Securității, șef al rezidențelor din Olanda și Israel. Ca urmare a profesionalismului său precar, în ultima perioadă a regimului comunist nu a mai fost acreditat în străinătate, activând în cadrul serviciului AVS (aport valutar special). Reactivat în SRI în calitate de consilier economic al lui Virgil Măgureanu, își instalase un sediu pe str. Londra, sub acoperirea firmei fantomă Eson SRL, la care era acționară și soția ziaristului Octavian Andronic. Din poziția de consilier, Octavian Stelian Andronic a vândut SRI-ului o serie de documente existente demult în arhivele fostei Securități, referitoare la tablourile scoase din țară de fostul Rege Mihai și la tentativele acestuia de a le valorifica prin intermediul unor firme de licitație din Occident. Firma Eson SRL și-a încetat activitatea ca urmare a unor semnalări ale presei.
      Vasile Angelescu. Fost ofițer superior în serviciul de spionaj al fostei Securități, bănuit de legături cu agentura KGB din România. După evenimentele din decembrie 1989, a fost înaintat la gradul de general și promovat în funcția de prim adjunct al directorului noului Serviciu de Informații Externe. Fiul său, Mircea Angelescu, personaj important al FSN-ului anilor "90, a fost implicat ca acționar în afacerile dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrată în Belgia. Apoi a devenit șef de cabinet al președintelui Ion Iliescu.
      Constantin Anghelescu. Fost ofițer superior de securitate. Până în decembrie 1989 a fost șeful UM 107/AVS (aport valutar special) din cadrul Centrului de Informații Externe, unitate specializată în contrabanda de stat. În 2000 era vicepreședinte al Clubului de fotbal Rapid.
      Marin Antonie. Fost ofițer de securitate. S-a numărat printre primii adjuncți ai șefului secției SRI Dolj.
      Apăvăloaie. Fost ofițer al Direcției a IV-a a Securității. În prezent, locotenent colonel, șef al serviciului financiar, în cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei.
      Apostolescu. Fost ofițer de securitate, încadrat în Direcția a V-a, însărcinată cu paza lui Nicolae Ceaușescu și a celorlalți demnitari comuniști. În prezent este șeful secției SRI din Brașov.
      Petre Arsene. Fost ofițer de securitate. Din poziția de rezervist, a coordonat înființarea la Râmnicu Vâlcea a unei agenții dubioase de detectivi particulari, care s-a implicat ilegal în mineriada din septembrie 1991. Mai târziu, s-a constatat că așa-zisa ANISE (Agenția Națională de Investigații și Securitate Economică) s-a înființat pe temeiul unor acte false.
      Gheorghe Atudoroaie. Fost ofițer de securitate la Timișoara, implicat în represiunile din decembrie 1989. După ce a fost sustras atenției organelor de justiție, SRI l-a recuperat sub gradul de colonel. O vreme a fost șef al Diviziunii de protecție. Costin Georgescu a încercat să-l numească șef al Centrului Operativ Zonal Oradea al SRI, dar numirea a fost contramandată, ca urmare a protestelor societății civile.
      Alexandru Avram. Fost colonel de securitate în cadrul UM 0225, unitate a Centrului de Informații Externe destinată să infiltreze organizațiile emigrației anticomuniste și să combată emisiunile posturilor de radio străine care emiteau în limba română. După decembrie 1989 a mai rezistat câțiva ani în serviciul de spionaj, din care a fost apoi trecut în rezervă, deoarece nu cunoștea nici o limbă străină. Împreună cu alți foști ofițeri de securitate, a reușit să sustragă diferite documente confidențiale ale Societății de asigurări Astra, dezlănțuind împotriva conducerii acesteia o acerbă campanie de presă, prin interpuși. În consecința acestei campanii, conducerea Astrei a fost schimbată. După acest moment, Alexandru Avram a devenit director adjunct al sucursalei din București a Societății de asigurări Astra, deși nu are nici o pregătire în materie.
      Baciu. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de maior. A fost primul ofițer al noii instituții informative care a devenit obiectul unui scandal public, atunci când a încercat să reactiveze un fost informator.
      Vasile Badea. Fost ofițer în cadrul Direcției a IV-a a Securității. În prezent, locotenent colonel, adjunct de șef de secție în Direcția Generală de Informații a Armatei.
      Ion Balea. Colonel în rezervă al fostei Securități. În iulie 1992, mai mulți țărăniști din județul Argeș l-au acuzat că s-ar fi infiltrat în organizația locală a PNȚCD, în beneficiul actualului SRI.
      Alexandru Balogh. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI. În 1998 era șeful serviciului de filaj al secției SRI din Cluj.
      Bogdan Baltazar. Conform afirmațiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de președintele Ion Iliescu, înainte de decembrie 1989 a fost ofițer acoperit de securitate. După evenimentele din decembrie 1989, a fost membru marcant în conducerea Parztidului Democrat. În prezent este președinte al Băncii Române de Dezvoltare.
      Dumitru Bădescu. Fost ofițer de securitate. Preluat de SRI, a ajuns general, în decembrie 1994, și a condus Diviziunea de contrainformații economice. A jucat un rol important în deturnarea anchetei asupra afacerii "Țigareta 2", participând efectiv la falsificarea dosarului întocmit de Procuratura Militară. A fost destituit ca urmare a utilizării stupide a unui informator, care l-a divulgat presei. Felul în care s-a lăsat atras în capcană a atestat nivelul lamentabil al profesionalismului său. Ulterior a fost numit consilier al directorului SRI.
      Domițian Bălței. Fost colonel în serviciul de spionaj al Securității, adjunct de șef de rezidență la Londra și Tokio, apoi șef al rezidenței din Köln. Îndepărtat din serviciu pentru comportament imoral și implicare în felurite afaceri în favoarea generalilor Nicolae Doicaru și Ion Mihai Pacepa. După trecerea în rezervă a devenit cadru didactic la Academia "Ștefan Gheorghiu". După decembrie 1989 s-a infiltrat în anturajul lui Corneliu Vadim Tudor, pe care l-a intoxicat cu informații dintre cele mai fanteziste, dintre care unele puteau compromite relațiile externe ale țării. Când presa i-a dezvăluit trecutul de securist, președintele Partidului România Mare a renunțat la serviciile lui de consilier politic.
      Ionel Bidireci. Fost ofițer superior de securitate. În prezent general, șeful Diviziunii contrainformative din Serviciul Român de Informații.
      Roxana Bichel. În ultimul timp a fost frecvent semnalată de presă în anturajul staffului care conduce Executivul și al Ministerului Privatizării. Membră a consiliilor de administrație a unui număr multiplu de societăți economice. Dacă provine cumva din familia lui Ivan Bikel, fost colonel în Direcția de Informații Externe, care a acționat cândva și sub acoperirea de reprezentant din România al firmei vest-germane Franz Kirchfeld, atunci înțelegem despre cine și despre ce este vorba.
      Mihai Bichir. Fost ofițer în serviciul de spionaj al Securității, reciclat în SIE sub gradul de colonel. Director al Direcției E 101 (Europa, SUA, Canada, organismele internaționale). Contează ca om al lui Teodor Meleșcanu, cu care a colaborat la Geneva și care l-a propulsat în funcție.
      Ioan Bidu. Fost ofițer de securitate. În prezent locțiitor al rectorului Academiei Naționale de Informații, care pregătește viitori ofițeri pentru SRI.
      Cornel Biriș. Fost ofițer de securitate, recuperat în SIE. La 30 noiembrie 1999, a fost îănaintat la gradul de general de brigadă. Șef al diviziei pentru analiza crizelor și adjunct al directorului SIE. Trecut în rezervă în februarie 2002, la cererea lui Gheorghe Fulga.
      Ion Bodunescu. Fost colonel de securitate, fost șef al inspectoratelor județene ale MI din Dolj, Mehedinți și Teleorman. Până în 1989, s-a ilustrat și în plan publicistic, cu lucrări redactate de negri. În ciuda faptului că a fost prins cu un plagiat grosolan, s-a dedicat în continuare acestui hobby. În primii ani "90, putea fi întâlnit în paginile publicațiilor România Mare, Politica și Europa, cu articole insipide, nostalgice și revendicative, marcate, firește, de un patriotism ardent.
      Titu Bondoc. Fost ofițer de securitate, preluat în SRI și numit adjunct al șefului secției SRI Gorj. În iunie 1990 a dirijat afluxul minerilor spre București. Ulterior a fost trecut în rezervă, sub gradul de colonel. În mai 2001 se mai afla în urmărirea penală a Secției Parchetelor Militare, pentru subminarea puterii de stat.
      Liviu Borcea. Fost ofițer de securitate, fost comandant de lagăr la Canalul Dunăre - Marea Neagră. Datorită comportamentului său criminal, au pierit zeci de deținuți politici și de drept comun. După 1990 era pensionar la Cluj și nimeni nu l-a tras la răspundere pentru crimele sale.
      Ion Botofei. Fost colonel de securitate, însărcinat cu asigurarea siguranței traseelor pe care circula Nicolae Ceaușescu în capitală. O vreme a fost și locțiitor al comandantului Securității Municipiului București. După o scurtă reciclare în SRI, a fost desemnat șef al Asociației foștilor ofițeri SRI, de fapt o asociație a foștilor ofițeri de securitate. Asigura legătura dintre foștii securiști din conducerea SRI și securiștii trecuți în rezervă.
      Valentin Constantin Bretfelean. Fost ofițer de securitate. Până în septembrie 2001, sub gradul de maior, a condus secția SRI Maramureș. Demis și trimis în fața Consiliului de Judecată al SRI, pentru abateri grave de la regulamentele instituției. Până în prezent nu s-a pronunțat vreo sancțiune împotriva sa.
      Nicolae Briceag. Fost colonel de securitate. A executat sumar cel puțin o duzină de oameni, fără ca aceștia să fi fost condamnați la moarte, fapte stabilite chiar de fostele autorități comuniste. După 1990 era pensionar la Cluj și nimeni nu l-a tras la răspundere pentru faptele sale.
      Doru Blaj. Fost ofițer în Direcția a IV-a a Securității. În prezent, locotenent colonel, șef de secție în cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei.
      Constantin Bucur. Fost ofițer de securitate, reciclat în SRI, unde s-a specializat în interceptări ale convorbirilor telefonice. A pus la dispoziția presei mai multe casete lipsite de concludență, implicând instituția într-un scandal nedorit. A fost îndepărtat din serviciu și, la 14 iunie 1999, Curtea Militară de Apel l-a condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare. Ulterior, ca membru al Partidului România Mare, a candidat în alegeri și a devenit deputat al Parlamentului României.
      Vasile Buliga. Fost ofițer de securitate. În ultimii ani, a fost angajat al trustului Gelsor, patronat de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.
      Marius Tertulian Burdușel. Fost ofițer de securitate. După decembrie 1989, a fost reîncadrat în SRI și a avansat până la funcția de șef al secției din Pitești.
      Florin Calapod. Fost ofițer superior de securitate. După decembrie 1989, a devenit comandantul UM 0215, unitate informativă și contrainformativă a Ministerului de Interne, pe care a încercat s-o transforme într-un serviciu paralel SRI. În repetate rânduri, oferind exemple concrete, presa a semnalat că UM 0215, sub conducerea lui Florin Calapod, făcea poliție politică, în detrimentul îndatoririlor ei regulamentare. După ce a fost trecut în rezervă s-a implicat în niște afaceri suspecte cu o firme americane și australiene, care distribuiau ilegal Viagra prin Internet. A apărut și în unele emisiuni televizate, dând lecții națiunii despre ce înseamnă un serviciu de informații.
      Cornel Caraba. Fost ofițer de securitate, în cadrul UM 0110. În ultima perioadă a regimului comunist, a lucrat în serviciul de spionaj al Securității, respectiv UM 0544, de unde, în 1986, a fost detașat la Cluj. După decembrie 1989, a fost reîncadrat în SRI, avansând până la gradul de colonel și funcția de șef al secției SRI Cluj. Presa a semnalat că ar fi fost unul din artizanii planului Cristal "96, care viza supraviețuirea și menținerea influenței fostei Securități în condițiile prăbușirii regimului comunist. Datorită unor relații neortodoxe cu mediile economiei subterane din Transilvania, a intrat în colimatorul presei locale și centrale. În iulie 1998 a fost înlocuit în funcție, fiind transferat în centrala SRI de la București.
      Mihai Caraman. General de securitate în retragere. Între anii 1958-1968, în calitate de șef al rezidenței de spionaj din Paris, a condus cunoscuta "rețea Caraman", care a izbutit să sustragă unele documente din cadrul sediului NATO. Ulterior, a fost șeful diviziei de contrainformații a Direcției de Informații Externe. După dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa, a fost detașat în funcții marginale și, în cele din urmă, trecut în rezervă. Imediat după evenimentele din decembrie 1989, a fost numit șef al Centrului de Informații Externe, devenit ulterior Serviciul de Informații Externe. Anomalia era evidentă: serviciul de spionaj al unei țări care aspira să intre în NATO era lăsat la mâna unui personaj care spionase NATO. Mihai Caraman a fost înlocuit din funcție în mai 1992, în urma cererii exprese a lui Manfred Woerner, secretar general al NATO. În prezent, același Mihai Caraman este consilier particular al premierului Adrian Năstase.
      Cristian Călinoiu. Fost ofițer de securitate. După decembrie 1989, reîncadrat în Brigada Antiteroristă, sub gradul de locotenent colonel, a făcut parte din efectivele acesteia dizlocate la Aeroportul Internațional Otopeni. În 1992 s-a constatat că livra informații de serviciu revistei Europa, editată de Ilie Neacșu, actual deputat al PRM.
      Traian Chebeleu. Conform afirmațiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de președintele Ion Iliescu, înainte de 1989 a fost ofițer acoperit de securitate în cadrul Ministerului de Externe. În anii "90, a devenit consilier prezidențial și purtător de cuvânt al președintelui Ion Iliescu. Sub regimul lui Emil Constantinescu, s-a repliat în diplomație.
      Marin Ciaușescu. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de căpitan. Ofițer în cadrul serviciului de filaj al secției SRI din Cluj.
      Traian Ciceo. Fost ofițer în serviciul de spionaj al Securității. Înainte de decembrie 1989, a lucrat la Paris, sub acoperire diplomatică. Au existat suspiciuni că ar fi fost racolat de serviciile speciale franceze. Cu toate acestea, a ajuns în SRI general de brigadă. A acționat în direcția contracarării iredentismului, extremismului și separatismului pe motive etnice. În martie 1998, datorită înclinațiilor sale bahice, a fost îndepărtat din SRI.
      Cigan. Fost ofițer de securitate. În prezent, avocat în Baroul din Bihor. După cum a semnalat presa, mituind unde trebuia, și-a propulsat soția în funcția de vicepreședintă la Curtea de Apel Oradea.
      Ciovică. Fost ofițer de securitate. În SRI, a devenit șef al Centrului Operativ Zonal Târgu Mureș. Trecut în rezervă în 1998.
      Cismaru. Fost ofițer de securitate, originar din județul Vâlcea. În SRI, sub gradul de maior, a devenit șef al secției din Bacău.
      Ștefan Floricel Coman. Începând din 1968, a fost ofițer de securitate în fosta Unitate Specială "T", UM 0634, abilitată în ascultarea convorbirilor telefonice. După evenimentele din decembrie 1939, a devenit comandant al Serviciului de Telecomunicații Speciale din subordinea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
      Costel Ciucă. Fost ofițer al Direcției de Informații Externe a Securității. Strâns legat de persoanele implicate în afacerea de contrabandă "Tigareta II". Strâns legat de Amer Obeid, președintele Ligii Irakienilor din România.
      Valentin Ciucă. Fost ofițer de securitate, arestat în decembrie 1989 și anchetat în lotul Timișoara. După doi ani și ceva a fost eliberat din detenție, din lupsă de probe. Împreună cu Radu Tinu a fondat societatea Tival Impex SRL, care a prosperat în timpul embargoului impus Iugoslaviei.
      Cocoș, Gheorghe. Fost ofițer superior în serviciul de spionaj al Securității. A lucrat în Italia, sub acoperirea de șef al Agenției economice din Milano. În urmă cu mai mulți ani, avea interdicție de a intra în spațiul peninsular. În prezent, administrează o parte din firmele lui George Constantin Păunescu.
      Constantin Constantin. Fost ofițer de securiotate. În 1998, sub gradul de colonel, era șeful serviciului personal de la UM 0215. Este rudă apropiată a lui Viorel Hrebenciuc.
      Marian Cornaciu. Fost ofițer în Direcția de Informații Externe a Securității. A lucrat la întreprinderea de comerț exterior "Dunărea". După evenimentele din decembrie 1989, s-a privatizat, specializându-se în comerțul cu hrană concentrată pentru vite. În prezent, este membru marcant al Partidului Umanist Român, prezidat de Dan Voiculescu.
      Corneci. Fost colonel de securitate. În prezent, face parte din conducerea SRI și se ocupă de problema spinoasă a cadrelor.
      Valeriu Corșatea. Fost ofițer de securitate. În SRI a fost locțiitor al comandantului Brigăzii Antiteroriste. În decembrie 1994 a fost înaintat la gradul de general de brigadă. În 1998 a fost transferat în funcția de adjunct al șefului unei diviziuni informative din SRI.
      Neagu Cosma. General de securitate, fost șef al Direcției a III-a de contraspionaj, fost comandant al Școlii de ofițeri de securitate de la Băneasa. După trecerea în rezervă, a devenit președinte executiv al Automobil Clubului Român. În 1990 a fost reactivat în SRI ca șef al Serviciului de Inspecții și consilier al lui Virgil Măgureanu. Curând, s-a renunțat la serviciile lui. Generalul Gheorghe Diaconescu a afirmat într-un interviu că Neagu Cosma ar fi încercat să ajungă la niște dosare problematice din arhivele fostei Securități.
      Lucian Costache. Fost căpitan de securitate la Inspectoratul MI din Buzău. Colabora cu Petrică Dinu în recrutarea informatorilor. După evenimentele din decembrie 1989, a fost încadrat în Inspectoratul județean de poliție Buzău.
      Gheorghe Cotoman. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 era locțiitor al șefului Formațiunii J.
      Ovidiu Crăciun. Fost ofițer de securitate. În prezent locotenent colonel, șeful secției SRI din Piatra Neamț.
      Dumitru Cristea. Psiholog de formație, una dintre cele mai păguboase achiziții pe care Virgil Măgureanu le-a operat din viața civilă. Ca adjunct al duirectorului SRI și rector al Institutului Național de Informații, a fost rapid avansat la gradul de general, însă niște relații suspecte cu studente din subordinea sa l-au descalificat moral și a fost nevoit să renunțe la funcție. Nu ar fi exclus să fi fost lucrat de foștii ofițeri de securitate din conducerea SRI, care l-au tratat ca pe un corp străin.
      Mircea Croitoru. Fost ofițer în serviciul de spionaj al Securității. O vreme a lucrat sub acoperire diplomatică la Londra, fiind rechemat din post în 1978, în condiții nu tocmai clare. Sub regimul lui Emil Constantinescu, a fost numit ambasador la Oslo, chestiunea fiind comentată nefavorabil în presă.
      Florentin Danciu. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 se afla la comanda Diviziunii E.
      Mihai Darie. Fost ofițer de securitate, în perioada 14 aprilie 1976 - 15 aprilie 1990, când a fost trecut în rezervă. Înainte de decembrie 1989, avea în supraveghere spitalul Fundeni. În 1990 s-a reciclat în funcția de șef al comisiei economice a Frontului Salvării Naționale. În același timp, a înființat și condus diverse firme particulare. A revenit în planul public, în calitate de secretar general al Prefecturii bucureștene. În 1997 era secretar executiv al Partidului Democrat. Ca orice fost securist care se respectă, dispune de un certificat de luptător pentru victoria revoluției române.
      Gheorghe Dascălu. Fost ofițer acoperit al DIE. Fizioterapeut, stabilit în Italia, la Desenzano, provincia Brescia. Implicat în afacerea de contrabandă "Porțelanul". În 2000 era semnalat că avea cetățenie germană și română și act de identitate italian.
      Ștefan David. Fost colonel de securitate cu un trecut dubios. Până în 1985 a condus serviciul de securitate din județul Caraș-Severin. În legislatura 1992-1996 a fost deputat din partea Partidului Socialist al Muncii.
      Daniel Dăianu. Fost ofițer al serviciului de spionaj al Securității, fapt pe care l-a recunoscut personal, după ce a devenit ministru al finanțelor în guvernul Victor Ciorbea. Primul ministru l-a apărat, afirmând că nu ar fi făcut poliție politică.
      Aurelian Deaconescu. Fost ofițer de securitate. În prezent șef al Serviciului Fraude din cadrul societății de asigurări Astra. A fost implicat în fraudarea societății în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu.
      Constantin Decu. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. La mijlocul anilor "90, era șeful secției SRI din Constanța.
      Dumitru Diaconescu. Fost colonel de securitate, șef de cadre al Securității Municipiului București. După decembrie 1989 a patronat firma Aliance Coop, implicată în trafic de armament. Avea relații de finanțare oculte cu Bankcoop, bancă falimentată cu bună știință, și cu firma militară Romtehnica.
      Gheorghe Diaconescu. Fost colonel în Direcția a III-a de contraspionaj a Securității. După decembrie 1989, a devenit adjunct al directorului SRI. Îndepărtat din serviciu pentru deținerea ilegală a unor documente ale fostei Securități, pentru alcoolism și mânuirea incorectă a unor fonduri valutare. Ulterior, a asigurat protecția informativă a combinațiilor omului de afaceri Costel Bobic.
      Nicolae Dincă. Fost ofițer de securitate, preluat în SRI sub gradul de maior. Inițial a lucrat în secția SRI Timiș. În iulie 1998 a fost transferat în funcția de adjunct al șefului secției SRI Cluj.
      Petrică Dinu. Fost căpitan de contrainformații la Securitatea județului Buzău, unde, sub acoperirea reprezentanței Frigo-Service, organizase un centru de recrutare a informatorilor. După evenimentele din decembrie 1989 a devenit șeful serviciului de protecție a cadrelor din Inspectoratul județean de poliție Buzău și a fost implicat în filajul și șicanarea opozanților regimului lui Ion Iliescu.
      Doban. Fost ofițer de securitate, specializat în partide politice burgheze și foști condamnați politici. Este cel ce a gestionat dosarul de urmărit informativ al filosofului Constantin Noica. În SRI, în vara lui 2000, sub gradul de colonel, era coordonatorul sectorului servicii paralele de informații din Diviziunea A a SRI.
      Dimitrie Dobre. Fost ofițer superior în serviciul de spionaj al Securității, care și-a continuat activitatea și după decembrie 1989, în Serviciul de Informații Externe. În martie 1998, după ce a fost avansat la gradul de general, a fost trecut în rezervă.
      Vasile Doroș. Fost colonel de securitate, fost șef al secției SRI din Bacău, pe care a condus-o timp de opt ani. Prin fiul său, Claudiu Doroș, a condus filiala Fondului Național de Investiții din Bacău, instituție falimentată deliberat de Sorin Ovidiu Vântu.
      Dragoman. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub grasdul de colonel. În 1998 era șeful secției SRI din Arad.
      Ion Drăgoi. Fost ofițer de securitate în UM 0110. După momentul decembrie 1989 a devenit șef de secție la revista Poliția Română. După trecerea în rezervă, s-a încadrat la diverse publicații, între care și revista Expres (seria Cornel Nistorescu).În prezent, caută sponsori pentru editarea unei publicații de spionaj și contraspionaj.
      Artur Dumitrescu. Procuror, colaborator activ al Securității înainte de decembrie 1989. Între altele, a fost cel ce i-a anchetat pe cei ce manifestaseră împotriva regimului comunist la Brașov, la 15 noiembrie 1987. Pentru zelul prestat atunci a fost avansat în funcție, menținându-și prerogativele și după răsturnarea regimului lui Nicolae Ceaușescu. În 1998 a fost delegat să ancheteze afacerea de contrabandă "Țigareta II", adică să șteargă urmele implicării serviciilor secrete în această malversațiune.
      Gheorghe Dumitrescu. Fost ofițer de securitate. La data derulării operațiunii de contrabandă "Țigareta II" era căpitan în cadrul serviciului de filaj al SRI.
      Vasile Dumitru. Fost colonel de securitate în serviciul de spionaj. A lucrat acoperit ca atașat de presă la Londra. După decembrie 1989, trecut în rezervă, s-a reciclat ca ziarist la trustul de presă Expres. Publică diverse articole, când poate și unde poate, în care exaltă inepția instituției din care a făcut parte cândva.
      Nicodim Farcaș. Fost ofițer de securitate, reciclat de SRI sub gradul de locotenent colonel, subaltern al colonelului Gheorghe Moldovan în cadrul secției SRI Maramureș. A fost semnalat că furniza PUNR informații din interiorul serviciului.
      Virgil Faur. Fost ofițer în serviciul de spionaj al Securității, reciclat în SIE sub gradul de colonel.
      Filip. Fost ofițer de securitate, CI-st la comandamentul armatei din Cluj. Recuperat de SRI, sub gradul de colonel.
      Florea. Fost ofițer de securitate. În SRI, sub gradul de maior, a fost șef al secției SRI din Harghita.
      Gheorghe Alexandru Florea. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1994 era șeful secretariatului general al SRI.
      Ioan Florian. Fost ofițer de securitate. În 1998 era șeful secției SRI din Buzău. Anterior a condus Centrul Operativ Zonal din Cluj.
      Nicolae Garofeanu. Fost ofițer de securitate. Recuperat de SRI, a devenit primul șef al secției din Pitești. Presa a publicat documente din care rezulta deconspirarea unor informatori de pe vremuri precum și preocupări de poliție politică similare celor anterioare momentului decembrie 1989.
      Ion Petre Gavrilescu. Ofițer superior în serviciul de spionaj al fostei Securități. În 2000, prin decret prezidențial, a fost reactivat în SIE, sub gradul de general de divizie. Identitatea sa reală a stârnit controverse. Peste un an și ceva a fost din nou trecut în rezervă.
      Mircea Gheordunescu. Fost profesor de fizică la un liceu din București. Fost informator al Securității până în 1989. Ulterior, a intrat în politică și s-a alăturat Partidului Național Țărănist Creștin-Democrat. În 1996 a fost numit director adjunct al Serviciului Român de Informații. Din această poziție, șantajat de cei care-i cunoșteau trecutul, a favorizat numeroase privatizări frauduloase ale unor lanțuri de magazine alimentare din capitală, precum și a Hotelului București.
      Dan Gheorghe. Fost ofițer de securitate. Fost comandant adjunct al Unității Speciale de Luptă Antiteroristă. Participant activ la tentativa de reprimare a manifestațiilor care au condus la căderea regimului lui Nicolae Ceaușescu. În decembrie 1989 - s-a semnalat în presă -, în calitate de șef al dispozitivului de apărare a Aeroportului Internațional Otopeni, a permis unui număr de circa 50 de ofițeri de securitate să dispară în străinătate cu acte false. După decembrie 1989 a fost numit șef al Brigăzii Antiteroriste a SRI. După un popas la UM 0225, unitatea de informații și contrainformații a poliției, care s-a exersat mai mult în domeniul poliției politice, a fost pentru scurtă vreme directorul agenției de știri Universul, proprietatea lui Sorin Ovidiu Vântu, agenție acuzată că ar fi fost un serviciu de informații paralel celor girate de stat. A revenit în SRI, în calitate de consilier al noului director Radu Timofte. La 1 noiembrie 2001 a demisionat, dar continuă să se învârtă în cercurile puterii.
      Gheorghe Gherghina. Fost ofițer de securitate, locțiitor al colonelului Gheorghe Ardeleanu (fost Moise Bulă) la conducerea USLA. După reciclarea în SRI a devenit succesorul lui Ion Botofei la conducerea Asociației foștilor ofițeri SRI, de fapt a foștilor ofițeri de securitate. Asigură legătura dintre securiștii din conducerea SRI și cei din rezervă.
      Dan Ghibernea. Un personaj cu nume identic a fost, înainte de 1989, ofițer acoperit în serviciul de spionaj al Securității, acreditat ca funcționar internațional la UNESCO. În prezent, acest Dan Ghibernea, la care ne referim, este ambasador al României la Londra.
      Marius Ghile. Fost ofițer de securitate, în Direcția a II-a de contrainformații economice, specializat în contraspionaj maghiar. În 2000, a fost numit șeful secției SRI din județul Sălaj.
      Benone Ghinea. Fost ofițer în serviciul de spionaj al Securității. După evenimentele din decembrie 1989, a fost reactivat în Serviciul de Informații Externe, fiind trimis în Africa de Sud, sub acoperirea de atașat comercial. Implicându-se în niște afaceri suspecte cu elicoptere Puma și încasând comisioane necuvenite, a fost tradus în justiție și condamnat cu blândețea care se cuvine unui fost securist.
      Mihai Ghiță. Fost ofițer de securitate. În prezent colonel, șeful secției SRI din Slatina.
      Nicolae Goia. Fost ofițer de securitate. În prezent, membru al conducerii Serviciului de Informații Externe. În februarie 2002 a fost înaintat la gradul de general de brigadă.
      Nicolae Dorel Goron. Fost ofițer de securitate. În prezent, colponel, șeful secției SRI din Arad.
      Grama. Fost ofițer de contrainformații în Securitate. După evenimentele din decembrie 1989, a fost recuperat de SRI sub gradul de colonel. În scurt timp, a ajuns șeful biroului personal din cadrul Diviziunii G (logistică).
      Ilie Anghel Grădinaru. Fost ofițer de securitate. În SRI a fost promovat în funcția de șef sector culte-secte din cadrul secției SRI Constanța, sub gradul de maior. În primăvara lui 2000, a fost remarcat filând staful PDSR, aflat în vizită în localitate.
      Corneliu Grigoraș. Fost ofițer în serviciul de spionaj al Securității, menținut în sistem și după evenimentele din decembrie 1989. În ajunul alegerilor din 1996, a monitorizat mișcările din sediile CDR, în beneficiul PDSR. Cu toate acestea, sub președinția lui Emil Constantinescu a fost înaintat la gradul de general și numit la conducerea Direcției generale de contraspionaj din cadrul SIE. Atras într-o capcană de doi ziariști, s-a dovedit a fi un simplu prostănac și a fost îndepărtat din funcție.
      Eugen Grigorescu. Fost ofițer de securitate. În structurile SRI a fost înaintat la gradul de colonel și, apoi, general de brigadă. Șef al diviziunii de expertize tehnice, codificat Diviziunea S.
      Gugiu. Fost colonel de securitate. După înființarea Asociației foștilor ofițeri SRI a devenit casierul acesteia.
      Nicolae Constantin Hațeganu. Fost ofițer de securitate. Președinte al consiliului de administrație al societății de asigurări Astra, cu un rol încă nelămurit în păgubirea societății în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu. Îndepărtat din funcție în martie 2001. În prezent, este anchetat.
      Ioan Hancu. Fost ofițer de securitate. În SRI, sub gradul de colonel, a devenit adjunct al șefului secției din Cluj. Îndepărtat din funcție în iulie 1998.
      Gheorghe Huidu. Fost ofițer de securitate, care a avut în supraveghere Radiodifuziunea română. După decembrie 1989 a fost recuperat de SRI sub gradul de colonel. În locuința sa s-a realizat proiectul revistei extremiste Europa, condusă de Ilie Neacșu, actual deputat PRM, trecut cu arme și bagaje la PSD.
      Bujorel Iamandi. Fost ofițer de securitate. După cooptarea în SRI a fost înaintat la gradul de general și promovat în funcția de șef al Diviziunii de contrainformații, numită acum de protecție. A fost îndepărtat din funcție în urma scandalului Timofte-KGB.
      Vasile Valeriu Iancu. Fost colonel de Securitate, în prezent prim adjunct al directorului SRI. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigadă. Înainte de decembrie 1989 a lucrat în cadrul unității de contrainformații externe UM 0195, formată după defecțiunea generalului Ion Mihai Pacepa, și în cel al UM 0544 de informații externe. După revoluție, a devenit primul șef al Diviziunii de contrainformații din SRI, apoi șef al Corpului de control SRI. În prezent, este prim adjunct al directorului SRI.
      Teodor Ilieș. Fost ofițer în Direcția de Informații Externe a Securității. În prezent, face parte din conducerea SC Alliancecoop. În 1995-1996 a fost contactat de Departamentul Înzestrării Armatei, în vederea facilitării unor exporturi dubioase de armament.
      Florian Ioan. Fost ofițer de securitate, reactivat în Serviciul de protecție și pază al Președinției, unde a ajuns la gradul de colonel. În 1998 a fost trecut în rezervă pe motive medicale și s-a pus la dispoziția controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. În această calitate, a înființat la Corbeanca un serviciu paramilitar, cu misiuni de filaj, escortă și chiar răpiri de persoane.
      Alexandru Iordache. Fost ofițer de securitate, specializat în cercetări penale. La 31 decembrie 1990 a fost trecut în rezervă la cerere din Serviciul Român de Informații. Implicat în operațiuni de contrabandă cu țigări aduse din Cipru, prin care a fraudat statul român de 110 milioane dolari. La 15 iulie 2001 a fost reactivat pentru scurtă vreme în SRI. În prezent este consilier personal în probleme juridice al generalului Toma Zaharia, secretar de stat în Ministerul de Interne. S-a semnalat că deține conturi în Elveția, la BNP Schweiz.
      Nicolae Iosub. Fost ofițer în Direcția a IV-a a Securității. În prezent, colonel, șef de secție în cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei.
      Virgil Irimia. Fost ofițer superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. Imediat după evenimentele din decembrie 1989, a devenit adjunct al șefului secției SRI din Botoșani. Destituit din serviciu pentru implicare în afacerile unor firme dubioase de pe raza județului respectiv.
      Nicolae Irinoiu. Fost ofițer superior în serviciul de spoinaj al Securității, menținut în sistem până după alegerile din 1996. A îndeplinit misiuni informative în SUA și Turcia. Trecut în rezervă cu gradul de general.
      Juverdeanu. Ofițer al fostei Securități, recuperat de SRI sub gradul de maior. Trecut în rezervă ca urmare a unui șantaj efectuat cu documente falsificate.
      Mihai Lazăr. Fost ofițer de securitate, la întreprinderea de comerț exterior "Dunărea", aflată sub controlul Securității. În prezent, director general al SC Grivco Internațional SA.
      Pavel Lăscuț. Înainte de 1989 a fost ofițer în cadrul Centrului de Informații Externe, șef de birou în serviciul Franța-Benelux-Spania-Portugalia din Divizia Europa. A acționat și în străinătate, sub acoperirea de reprezentant comercial, în Spania și Portugalia. Sub regimul Constantinescă a devenit adjunct al directorului general al vămilor
      Tudor Lică. Fost ofițer de securitate. În vara lui 2000 a devenit șeful sectorului servicii paralele de informații din Diviziunea A a Serviciului Român de Informații.
      Dan Lungu. Fost ofițer de securitate. După decembrie 1989 a fost încadrat în secția SRI din Buzău, sub gradul de căpitan. S-a făcut cunoscut prin faptul că a încercat să racoleze o ziaristă de la cotidianul local Opinia.
      Vasile Lupu. Fost ofițer de securitate în cadrul UM 0110. În mod eronat, această unitate a fost considerată o structură menită să combată agenții KGB din România. În realitate, unitatea fabrica argumente în temeiul cărora cei ce intrau în diszgrația lui Nicolae Ceaușescu erau acuzați de spionaj în favoarea Uniunii Sovietice, tehnică destinată să dezinformeze opinia publică, sensibilă la orice amenințare rusească. După evenimentele din decembrie 1989, a fost cooptat în structurile SRI, ajungând în scurt timp, mai exact la 27 martie 1994, șef al Diviziunii de contraspionaj. În două legislaturi, a fost prim adjunct al directorului SRI, sub mandatele lui Virgil Măgureanu și Costin Georgescu. În tot acest timp, a depus eforturi considerabile pentru întărirea influenței foștilor ofițeri de securitate în toate domeniile vieții politice, economice și sociale. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de corp de armată. Mult mai devreme, presa a semnalat că avansările lui succesive s-au datorat influenței celor pe care îi urmărise cândva, cei mai mulți dintre ei persoane importante în stat. Incapabil să se dezbare de metodele fostei UM 0110, a fost implicat în lansarea în public a informației false conform căreia Radu Timofte, viitorul director al SRI, ar fi fost racolat de KGB. A fost trecut în rezervă, sub gradul de general de corp de armată.
      Victor Marcu. General în rezervă. Cadru activ al fostei Securități, șef de sector în cadrul fostului Centru de Informații Externe, responsabil cu problemele emigrației române, transferat apoi în Serviciul Român de Informații. O scurtă perioadă de timp a fost prim adjunct al directorului Virgil Măgureanu. Intrând în conflict cu acesta, Victor Marcu a fost îndepărtat din funcție și din SRI, în 1995, pentru legături de afaceri cu mafia arabă. În palmaresul său se înscrie coordonarea ocultă a afacerilor dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrată în Belgia, al cărei principal acționar era fiica sa, Anca Steliana Marcu. Totuși, a rămas om de casă al Palatului Cotroceni. La un moment dat, sprijinit de forțe obscure, a reușit să înființeze un punct de vamă în zona centrală a Bucureștilor, urmând să-l administreze împreună cu acoliții lui. Când presa a semnalat malversațiunea, punctul de vamă a dispărut, pur și simplu, ca și cu nu ar fi fost. După alegerile din noiembrie 2000, Victor Marcu a devenit adjunct al ministrului privatizării, cu rang de subsecretar de stat. Prudent, și-a înaintat demisia cu puțin timp înaintea izbucnirii scandalului din jurul lui Sorin Ovidiu Vântu și a fraudării societății de asigurări Astra.
      Marian Matei. Fost ofițer de securitate, la serviciul de contrainformații al Academiei Militare. Căsătorit cu nepoata fostului lider comunist Ion Dincă. În decembrie 1989 a fost surprins înarmat în sediul CC al PCR, sub gradul de locotenent colonel, între cei destinați să-l apere pe fostul dictator. La 24 martie 1990 a fost angajat în SRI, prin diligențele lui Mihai Stan. În scurtă vreme a ajuns general de brigadă.
      Dumitru Mazilu. Fost ofițer de securitate, fost comandant al Școlii de securitate de la Băneasa, între anii 1965-1967. A fost destituit ca urmare a tentativei de a falsifica niște documente referitoare la un accident rutier și a fost repliat în diplomație. A jucat și rolul de dizident, iar imediat după decembrie 1989 a apărut pe scena politică în postura de vicepreședinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale. Într-una din zilele tulburi din ianuarie 1990, s-a urcat pe un tanc și a strigat ceea ce n-au strigat niciodată civilii ieșiți în stradă: "Moarte securiștilor!" După ce s-a angajat în ceva ce părea să fie o lovitură de stat, a dispărut în Elveția și a reapărut la București mai târziu, când lumea deja îl uitase. În prezent, este vicepreședinte al unei comisii a Națiunilor Unite.
      Virgil Măgureanu. Primul șef al Serviciului Român de Informații, înființat oficial în martie 1990, care a început să se structureze din primele zile ale aceluiași an. În aprilie 1992, ziaristul Ioan Itu i-a publicat dosarul de fost ofițer al serviciului de sinteze din cadrul Direcției de Informații Externe a Securității. În decembrie 1995, Virgil Măgureanu însuși și-a publicat dosarul de informator al Securității, fiind probabil avertizat că se pregătea să facă același lucru o publicație centrală.
      Vasile Măierean. Fost colonel de securitate, cu preocupări pe linia artă-cultură. În prezent este încadrat în SIE. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigadă.
      Vasile Mălureanu. Colonel în structurile fostei Securități. General în structurile actualului Serviciu Român de Informații.
      Vlad Mărgineanu. Fost ofițer de securitate, fost șef al secției SRI din Brașov. S-a numărat printre fondatorii Băncii Române de Scont, falimentată deliberat în 2002, după dispariția din conturi a 17 milioane de dolari din patrimoniul societății de asigurări Astra.
      Ștefan Mâșu. Fost ofițer superior de securitate. După evenimentele din decembrie 1989, a fost pentru scurtă vreme adjunct al șefului secției SRI din Prahova, apoi s-a lansat în afaceri. Între altele, a fost unul din acționarii dubioasei firme SC Macons & Co SA, înregistrată în Belgia.
      Mecu. Ofițer superior de securitate, recuperat de SRI, unde a fost înaintat la gradul de general. Comandant al bazei SRI de la Bran.
      Teodor Meleșcanu. Conform afirmațiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de președintele Ion Iliescu, înainte de 1989 a fost ofițer de securitate, sub acoperire de diplomat. După revoluție, a fost numit ministru de externe, înființând ulterior partidul Alianța pentru România, pe care l-a condus la un dezastru total. A candidat la Președinție, câștigând examenul fără loc.
      Ilie Merce. Fost colonel de securitate. Șeful sectorului artă-cultură din cadrul Direcției I a fostei Securități. În anii 1985-1986 a condus compartimentul Eterul, destinat să combată posturile de radio străine care emiteau în limba română. Ulterior, a fost numit șef al Securității din județul Buzău. După decembrie 1989, a rămas în Serviciul Român de Informații, fiind îndepărtat din serviciu datorită unor numeroase malversațiuni și sabotajului deschis la adresa conducerii instituției. Trecut în rezervă, s-a alăturat Partidului România Mare, în care a parvenit până la rangul de prim-vicepreședinte. La alegerile din noiembrie 2000 a candidat pe listele acestui partid și a fost ales deputat. Ulterior s-a dezvăluit că fusese implicat în acțiuni de poliție politică și în prezent se află în proces cu una din victimele acțiunilor sale.
      Sever Meșca. Fost ofițer de securitate, în serviciul de spionaj, cu misiuni îndeplinite în Italia și Marea Britanie. În prezent, după ce a fost un membru marcant al Partidului România Mare, pe listele căruia a fost ales membru al Parlamentului, a trecut în tabăra PSD, polemizând cu fostul său șef de partid.
      Iosif Mircea Miclea. Fost ofițer de securitate, în prezent locotenent colonel, șeful secției SRI Maramureș.
      Lionel Micu. Fost ofițer de securitate. După evenimentele din decembrie 1989, a dispărut în străinătate. La începutul lui 1999 a fost expulzat din Canada, fiind identificat ca "membru al Securității române, complice la mai multe atrocități".
      Mircea Miron. Fost ofițer de securitate. Recuperat de SRI, a devenit primul șef al secției din Alba Iulia. Un ofițer din subordinea sa a trimis scrisori de amenințare pe adresele unor membrii ai opoziției.
      Victor Mitran. Fost ofițer de securitate în serviciul de spionaj. Comportându-se anormal în timpul unui exercițiu în Iugoslavia, a fost supus unui control medical și i s-a depistat un sindrom paranoic, fiind trecut în rezervă. Imediat după decembrie 1989 a fost reactivat în SRI, dar a provocat daune de imagine serviciului, ieșind în presă cu o sumă de afirmații total fanteziste. A scris și o carte doldora de enormități și continuă să provoace confuzii în public prin diverse emisiuni de televiziune.
      Ioan Mocan. Fost ofițer de securitate, în prezent maior, șeful secției SRI Bistrița-Năsăud.
      Cornel Moga. Fost ofițer de securitate. Sub regimul lui Emil Constantinescu, a fost numit șef al secției SRI din Bihor. Un fost deținut politic a divulgat presei faptul că acesta a făcut poliție politică înainte de 1989, l-a percheziționat și chiar l-a bătut.
      Jean Moldoveanu. Fost ofițer de securitate, fost comandant al trupelor de securitate. După evenimentele din decembrie 1989 a fost primul șef al Poliției române.
      Gheorghe Moldovan. Fost colonel de securitate, recuperat de SRI. În prima jumătate a anilor "90, a fost numit șef al secției SRI Maramureș. Destituit pentru ascultarea ilegală a telefoanelor unor lideri locali ai UDMR, a pretins că ar fi executat operațiunea din ordinul lui Virgil Măgureanu, însă nu a prezentat nici o probă în acest sens. Condamnat cu suspendarea executării pedepsei.
      Ion Alexandru Munteanu. Fost ofițer de securitate, în cadrul Serviciului Independent "D" (dezinformare), apoi însărcinat cu supravegherea studenților străini din centrul universitar București. Surprins că se încurcase cu aceștia în diverse afaceri oneroase, a fost degradat, deferit justiției și condamnat la mai mulți ani de detenție. După evenimentele din decembrie 1989, eliberat din penitenciar, a traversat o serie de promovări dubioase. În doi ani și ceva, a fost înaintat de la gradul de soldat la cel de general și numit director general al Arhivelor Statului. Membru marcant al Partidului România Mare. Decedat.
      Vasile Munteanu. Suspect de a fi ofițer acoperit al fostei Securități, calitate în care a fost preluat și de Serviciul Român de Informații. Ca șef al vămii cargo Otopeni are atribuții în a asigura facilitățile solicitate de transporturile speciale de marfă. Implicat în afacerea de contrabandă "Țigareta II".
      Constantin Muraru. Fost ofițer de securitate. În prezent colonel, șef al secției SRI din Suceava.
      Ionel Mureșan. Fost ofițer superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1998, conducea serviciul contrainformativ al secției în care a fost încadrat.
      Victor Nacu. Fost ofițer de securitate, reîncadrat în secția SRI din Bacău. Nu demult a fost transferat în centrala de la București.
      Nicolae Nădejde. Fost colonel în serviciul de spionaj al Securității. În 1983 a fost numit reprezentant al DIE într-o firmă fantomîă, Marsue Holding, menită să acopere activitatea unor agenți români din străinătate. Din aceeași poziție a ieșit la pensie, în 1986. După decembrie 1989, a fost somat să vireze banii din contul firmei în contul unei SRL și a refuzat. În 1993, Serviciul de Informații Externe l-a acționat în justiție pentru deturnare de fonduri, gestul ieșind din cutumele spionajului, care obișnuia să-și spele rufele în familie. În consecință, rămâne și azi să aflăm ce se ascundea, de fapt, în sparele afacerii Marsue.
      Victor Nănescu. Fost ofițer superior în serviciul de spionaj al Securității, menținut în sistem până după alegerile din 1996. Trecut în rezervă cu gradul de general.
      Toma Năstase. Fost colonel de securitate, în cadrul Serviciului Independent "D" (dezinformare). Reactivat pentru o scurtă perioadă în SRI, fiind apoi trecut în rezervă. A devenit un membru marcant al Partidului România Mare, poziție din care a utilizat în viața politică informații obținute când era în activitate. Decedat.
      Grigore Neciu. Fost ofițer de securitate, secretar de partid al inspectoratului de securitate din Cluj. În 1998 era șeful UM 0215 din Cluj.
      Aurelian Neferoiu. Fost maior de securitate, locțiitor al șefului serviciului V din USLA. După decembrie 1989, a devenit director general al Oficiului de stat pentru probleme speciale al guvernului. În 1997 era adjunctul lui Mircea Gheordunescu la conducerea Agenției Naționale de Control al Exporturilor Strategice și de Interzicere a Armamentului Chimic (ANCESIAC).
      Mișu Negrițoiu. Conform afirmațiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de președintele Ion Iliescu, a fost ofițer acoperit de securitate. După decembrie 1989, a jucat un rol important în structurile de putere din România.
      Andrei Nica. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 făcea parte din conducerea Diviziunii B de contraspionaj.
      Nicolae M. Nicolae. Fost ofițer acoperit al Direcției de Informații Externe, poziție din care a fost eliminat după dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa. Fost ministru al comerțului exterior și ambasador la Washington, sub regimul lui Nicolae Ceaușescu. În primul guvern postrevoluționar, a revenit la pupitrul comerțului exterior românesc.
      Constantin Nicolescu. Fost ofițer în serviciul de spionaj al Securității. În prezent senator de Argeș, președinte al comisiei parlamentare de control al activității Serviciului de Informații Externe.
      Dumitru Nicușor. Fost ofițer de securitate. În cadrul SRI a fost șeful Centrului Operativ Zonal Dobrogea. În decembrie 1994 a fost înaintat la gradul de general de brigadă.
      Carol Nihta. Fost ofițer de securitate. În prezent, locotenent colonel, șeful secției SRI din Reșița, județul Caraș-Severin.
      Ogășanu. Fost ofițer de securitate, reîncadrat în SRI. Sub gradul de colonel, a condus Centrul Operațional SRI Ardeal. După trecerea în rezervă, a devenit director al Filialei Gelsor din Oradea. A avut un rol împortant în prăbușirea Fondului Național de Investiții.
      Emil Olariu. Fost ofițer superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1998 lucra în cadrul secției SRI Harghita.
      Oțelea. Fiul generalului Oțelea de la Clubul sportiv Steaua. Fost ofițer în Direcția IV-a a Securității. În prezent, colonel în cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei.
      Valerică Pamfil. Fost ofițer de securitate. În SRI a devenit șef de sector în Brigada Antiteroristă, sub gradul de locotenent colonel. Acuzat de trafic de influență.
      Gheorghe Pașc. Înainte de 1989 a fost maior de securitate. Ulterior, sub directoratul lui Virgil Măgureanu, a fost înaintat la gradul de locotenent colonel și apoi colonel și promovat drept șef al Diviziunii F din SRI, care stoca informațiile în calculatoare și gestiona arhivele instituției. Înainte de înființarea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități, organism civil ce ar trebui să fie echivalentul Institutului Gauck din Germania, s-a pensionat medical și a înființat o firmă particulară de protecție și pază. După înființarea CNSAS, moment survenit în 1999, prin nu se știe ce combinație, a reușit să obțină pentru firma sa exclusivitatea asigurării protecției și pazei Consiliului respectiv. A montat în sediul CNSAS diverse instalații specializate, între care se presupune că ar fi și numeroase microfoane controlate din exterior. Astfel, cei ce ar trebui să studieze comportamentul fostei Securități au rămas tot la mâna Securității, toate mișcările lor aflându-se sub control.
      Petre Pavel. Fost ofițer de securitate, preluat în structurile SRI, sub gradul de colonel. După trecerea în rezervă, a mijlocit fabricarea în laboratoarele Diviziunii S a unui fals angajament de colaborator al Securității, în dauna senatorului Corneliu Vadim Tudor și în beneficiul ziarului Ziua.
      George Constantin Păunescu. Fost ofițer acoperit de securitate, calitate în care, înainte de 1989, a condus Agenția economică românească de la Milano. A avut și probabil mai are interdicție de a intra în Italia. Serviciile speciale din Italia știu mai multe despre el decât pretinde că știe SRI. Operațiile din Italia și le rezolvă printr-o filială din cantonul elvețian Ticino. În 1996, când fost supus unor cercetări penale, a dispărut inițial în Elveția, sub pretextul unui tratament medical. Apoi s-a stabilit temporar în SUA. Din această poziție, a sponsorizat mai multe călătorii ale lui Ion Iliescu și Adrian Năstase peste Ocean, prin intermediul societății de lobby Eurasia Group, cu capital majoritar rusesc.
      Petru Pele. Fost ofițer de securitate. În SRI a devenit șef al secției din Timișoara. Intrat în conflict cu Virgil Măgureanu, a făcut public dosarul acestuia de colaborator al Securității locale. Scos din sistem, s-a dedicat afacerilor.
      Cornel Pentelie. Fost ofițer de securitate, ajuns ulterior maior în structurile SRI. Numele lui veritabil are inițialele D.M. și lucra în subordinea generalului Dumitru Bădescu, șeful Diviziunii de contrainformații economice. Prezent în dispozitivul care a realizat operațiunea de contrabandă "Țigareta II", și identificat ca atare după înregistrările video de pe aeroport.
      Corneliu Petre. Fost ofițer de securitate în cadrul Direcției a III-a de contraspionaj. După decembrie 1989 a fost trecut în rezervă, implicându-se apoi în diverse afaceri cu personaje din anturajul firmei rusești Lukoil.
      Stelian Pintilie. Fost general de securitate, numit ministru al poștelor și telecomunicațiilor în primul guvern format după decembrie 1989. În prezent derulează diverse afaceri, tot în domeniul telecomunicațiilor, împreună cu generalul Tudor Tănase, șeful STS. Între altele a fost și consilier al firmei Ericsson, protagonistă a scandalului sistemului de transmisiuni al armatei române.
      Ion Pință. Fost ofițer de securitate. Primul șef al secției SRI Gorj, sub gradul de colonel. A participat la mineriada din iunie 1990, dirijând afluxul minerilor la București. Ulterior, a fost cooptat în centrala SRI de la București. În aceeași poziție se afla și în mai 2001, deși era cercetat de justiție pentru subminarea puterii de stat.
      Radu Podgoreanu. Ginere de general de securitate. În prezent, președinte al Comisiei de politică externă a Camerei Deputraților.
      Gabriel Polmolea. Fost ofițer de securitate la Brașov. Preluat de SRI, a fost inițial adjunct al șlefului secției SRI Dolj. După destituirea șefului său, a fost numit la conducerea secției. În iunie 1994 a devenit șeful Centrului Operativ Zonal Oltenia.
      Dumitru Pop. Fost ofițer de securitate. În SRI, sub gradul de colonel, a devenit adjunct al șefului secției din Cluj. Îndepărtat din funcție în iulie 1998.

 
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Jurnal Bursier
15.12.2017
BVB
     Lichiditatea înregistrată pe Bursa de Valori București (BVB) în ședința de tranzacționare de ieri a fost de 34,1 milioane lei sub media zilnică anuală de 48 milioane lei și în scădere față de...  detalii
15.12.2017
BURSELE DIN LUME
     Piețele din Europa s-au înscris pe un curs descendent ieri, în majoritate, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să mențină nemodificată dobânda de politică monetară, promițând totodată că...  detalii
14.12.2017
BVB
     * Acțiunile Electrica au mai pierdut 1,82%, până la 10,78 lei/unitate
       Lichiditatea înregistrată pe Bursa de Valori București (BVB) în ședința de tranzacționare de la mijlocul săptămânii a fost de 64,3 milioane lei, peste media zilnică anuală de 47,9 milioane lei și...  detalii
14.12.2017
BURSELE DIN LUME
     Acțiunile de pe piețele din Europa au scăzut ieri, investitorii așteptând anunțul băncii centrale americane (Fed) privind politica sa monetară viitoare.  detalii
13.12.2017
BVB
     * "Întotdeauna, din piețele mici, se iese mai repede decât din cele mari, pentru că lichiditatea este mai scăzută", punctează analistul
     * "Deal" de aproape 17 milioane de lei cu titlurile DIGI
       Ședința de tranzacționare de ieri de la Bursa de Valori București (BVB) a fost marcată de o nouă scădere generalizată a pieței, toți indicii bursei suferind deprecieri ale cotațiilor.  detalii
13.12.2017
BURSELE DIN LUME
     Acțiunile de pe piețele europene au urmat un curs ascendent ieri, în baza avansului din sectorul petrolului și gazelor.  detalii
Cotații Internaționale

Curs Valutar

Curs valabil din data de
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sărbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Bahtul thailandez...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRL
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
THB
XAU
XDR
3,0007
2,3690
3,0517
4,9642
0,1804
0,6224
0,2191
4,6332
5,2671
1,4746
3,4752
0,2288
0,4753
1,0975
0,0668
0,4670
1,0209
3,9185
0,2908
1,1838
0,5929
0,0609
0,3596
0,2057
2,7403
0,0388
0,1429
1,0668
0,6140
0,1205
158,2582
5,5438
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
12.12.2017
AFTER BEING INVESTIGATED BY THE TAX ADMINISTRATION AND THE ANPC, BANKS GET INVESTIGATED BY THE COMPETITION COUNCIL
     * Chirițoiu: "We suspect an exchange of sensitive information on the banking market"
     * Dan Suciu, NBR: "The audits of the Competition Council can't be a reason for panic whatsoever"
     * Unannounced audit at Finmedia
     * The investigated institutions are at risk of being fined 10% of their turnover
     * Vasilescu: "The NBR has nothing to do with these investigations"
       The financial banking system seems to be the focus of most of the investigation entities. After being audited by the National Tax Administration Agency (ANAF) and by the National Consumer Protection Authority (ANPC), some of the banks which operate in Romania have also been investigated by the Competition Council (CC).  details
11.12.2017
THE COURT RULED THAT SOME CONTRACTS CONCLUDED BY CELL PHONE COMPANIES INCLUDE ABUSIVE CLAUSES
     * The Bucharest Court of Appeal Bucharest yesterday ruled that RCS&RDS has abusive clauses in its contracts
     * The ANPC has also won the initial lawsuit against Telekom România
     * Vodafone has lost the case in the court of last instance against the ANPC
       The Courts have decided that some contracts concluded by the telephony companies contain abusive clauses. The Court rulings were rendered last year, as well as in 2016, but the argumentations have been formulated relatively recently.  details
08.12.2017
     The hope of an accession as quick as possible by Romania to the Eurozone was dealt a heavy blow precisely on the National Day.  details
06.12.2017
AFTER THE DRAFT HAD BEEN PUBLISHED IN OCTOBER
     * Gheorghe Șimon: "The royalties law will be voted in the Parliament in February next year"
     * Ministry of the Economy: "We will establish royalties which are fair both for the state as well as for the business sector"
     * Daniel Cătălin Zamfir, PNL: "I found out that there are companies that have never, take note, never paid even one leu in royalties to the Romanian state, even though they have been exploiting resources for over 20 years"
     * Last year, the Court of Auditors announced that Romania lost 1.4 billion dollars, because the ANRM established the oil royalties in a flawed manner
       The entire legislative package concerning the regulation of the system for the regulation of the mineral, oil and hydromineral resources will be revised and will be voted in the Parliament in February next year, Economics minister, Gheorghe Șimon, announced yesterday, after the debates of the Economic, Industries and Services Commission of the Senate.  details
28.11.2017
AFTER THE TRANSACTION BETWEEN BANCA TRANSILVANIA AND BANCPOST
     * Customers with borrowers in CHF from Bancpost are waiting for a conversion program with a discount
       After moving to second spot last year in the domestic banking system, through the acquisition of Volksbank, Banca Transilvania (BT) ends up on equal footing with BCR, taking over Bancpost, from Greek group Eurobank.  details
27.11.2017
     * MAKE, BURSA: "I want the new CEO of the BSE to participate in the drafting of a new strategy for the development of capital market"
       On Thursday night, "BURSA" received the Award for the promoting of high standards of corporate governance on the capital market, as part of the 2017 Capital Market Awards Gala, organized by the Association of Brokers.  details
24.11.2017
     * Ciprian Păltineanu and Adrian Tănase, scheduled for meetings with the board
     * Both candidates seem to be closet o the group in the shareholder structure of the BSE
     * George Butunoiu is in charge of recruitment
     * The waiting list may include a few foreigners, including former BRD executive Jacek Panczyk
       According to some market sources, banker Ciprian Păltineanu and Adrian Tănase, Chief Investment Officer at NN Pensii România, will hold interviews in the beginning of next week with the Board of the BSE, after Ludwik Sobolewski's term expired in the summer.  details
23.11.2017
PATRICIA SUÁREZ RAMÍREZ, THE PRESIDENT OF THE ASSOCIATION OF FINANCIAL CONSUMERS OF SPAIN:
     * The head of the ASUFIN: "The ruling of the Supreme Court of Spain in which the Andriciuc case has been invoked will be part of the Spanish case law and the lower courts will be required to apply the principle that underlies this decision"
       The ruling issued by the Court of Justice of the European Union (CJUE) in the Andriciuc versus Banca Românească case represents a great advantage for Spanish debtors, said Patricia Suarez Ramírez, the president of the Association of Financial Consumers in Spain (ASUFIN), as part of a response recently sent to BURSA.  details
22.11.2017
     * Dragnea: "Those who are against me are hiding behind institutions"
       The president of the Chamber of Deputies, Liviu Dragnea, leader of the PSD, thinks that his enemies are hiding behind some institutions, "they crucify people", and the real stake is "the blocking of the Laws concerning the Justice system".  details
21.11.2017
     The Council of the European Union and the European Parliament have sent to the ECB, in the beginning of this year, a request concerning the sending of some proposals to revise the framework for managing crises.  details
20.11.2017
ANPC STRIKES AGAIN
     * BCR: "Ongoing contracts no longer contain the clauses that have been subjected to examination"
     * Sources: "ANPC has 6 lawsuits against BCR, which will lead to enormous losses for Erste Bank if BCR loses in court"
       After forcing Raiffeisen Bank to eliminate the unfair practices from the loan agreements, the National Consumer Protection Authority (ANPC) strikes again, this time the biggest bank in the system. BCR lost in the court of first instance, against the ANPC, in a class action lawsuit concerning abusive lending clauses.  details
16.11.2017
THE QUICK RISE OF THE INDEX WHICH SETS THE TREND FOR INTEREST RATES ON LOANS DENOMINATED IN LEI ISN'T STOPPING
     The 3-month ROBOR rate, which is used to calculate the interest rates, the majority of the loans denominated in lei, has jumped past the 2% psychological level, and yesterday reached 2.06%, up from Tuesday's 1.92%, according to data from the NBR.  details
16.11.2017
THE PARLIAMENT IS ASKING FOR INFORMATION CONCERNING THE INVESTIGATIONS WHICH OMV PETROM HAS BEEN SUBJECTED TO
     * Minister Toma Petcu, former ministers Răzvan Nicolescu and Victor Grigorescu, the representatives of the state in the executive structure of OMV Petrom and Mihai Busuioc, the president of the Court of Auditors were heard today in the Investigation Commission
       The executives of OMV Petrom mentioned, in a letter addressed to the parliament, the existence of four lawsuits brought by the National Energy Regulation Authority (ANRE) and of seven audits by the Authority, between 2012-2017, as the recent request for information by the Commission for the Investigation of the activity of the ANRE targeted a period of 12 years, from 2015 to 2017.  details
14.11.2017
THE EURO AT AN ALL-TIME HIGH
     * Vasilescu: "We cannot say that the currency market has gone off the rails, the exchange rate has moved 4 bani in 4 days"
     * "Perhaps it is a simple coincidence the fact that on November 8th was approved the Emergency Ordinance of the Fiscal Code and it was also on that day that the Euro rose past 4.6 lei", said Mr. Vasilescu
       The leu yesterday reached a historic low against the Euro, 4.6495 lei/Euro, up 1.05 over the previous meeting, marking the fourth day where the exchange rate was above 4.6 lei.  details
13.11.2017
     In October, the Romanian Commercial Bank, through Schoenherr și Asociații, has submitted, with the County Court of Bihor, a request for the insolvency of the European Drinks group, owned by the Micula brothers. That group includes: European Drinks, Transilvania General Import-Export, European Food, Starmill SRL, Scandic Distilleries SA, Rieni Drinks.  details
.