Conferința Finanțare Europeană. Consultanță directă
Invitați
 
Sebastian Vlădescu
Ministrul finanțelor publice
Partener principal
 
Parteneri
 

 

 

 

 

 

 
Eveniment sprijinit de:
 
Conferința: "Finanțarea europeană - consultanță directă"

Organizator: Ziarul BURSA
 



   Follow up

Ministrul Finanțelor: România este lentă în absorbția fondurilor structurale
   "Țara noastră funcționează destul de lent în absorbția fondurilor structurale", este de părere Sebastian Vlădescu, ministrul Finanțelor Publice.
   Domnia sa consideră că aceste fonduri reprezintă o resursă externă importantă, în situația în care se află țara noastră, menționând, însă, că "Româ-nia nu este contributor net la bugetul comunitar, ci beneficiar net". Printre factorii care îngreunează absorbția fondurilor structurale și de coeziune se numără, potrivit minis-trului de resort, birocratizarea sistemului, lipsa de pricepere, precum și influența politică.
    În același timp, băncile nu finanțea-ză ușor proiectele pentru atragerea fondurilor europene, întrucât, spune Sebastian Vlădescu, multe dintre ele nu sunt bancabile.
    Statul încearcă să se interfereze în acest sistem, o responsabilitate mai accentuată a consultanților fiind foarte importantă, în momentul de față, potrivit ministrului finanțelor, care a menționat că Fondul Național de Garantare a Creditelor Întreprinderilor Mici și Mijlocii (FNGCIMM) își va majora capitalul cu 40-50 de milioane de euro.
   Referindu-se la situația prin care trece țara noastră, Sebastian Vlădescu a subliniat că ne aflăm într-un context macroeconomic "mult mai dificil decât îl închipuiam și nu există semne care să ne arate că peste trei luni, șase luni sau un an acest context va arăta mai bine. Din aceste rațiuni am luat deciziile extrem de costisitoare pe toate planurile - și uman și politic".
   La nivel european, a adăugat ministrul de resort, lucrurile arată la fel de dificil: "Mă întâlnesc cu colegii mei din alte state europene și aceleași incertitudini le au cu toții. Cifrele statistice ne arată că această speranță a revenirii economice nu este susținută de ceea ce se întâmplă în realitate". Potrivit domniei sale, Europa a reacționat mai lent și mai târziu decât trebuia: "Mă bucur că Europa este activă, chiar dacă mult mai lent decât ar trebui. Nu trebuie să fim tardiv reactivi cum au fost grecii". Astfel, spune domnul Vlădescu, Europa are nevoie de 750 de miliarde de euro "pentru a menține echilibrele", o parte din acești bani provenind de la Fondul Monetar Internațional (FMI).
EMILIA OLESCU



219 milioane de lei, valoarea proiectelor derulate cu fonduri europene cu garanții din partea "EximBank"
   Ponderea garanțiilor acordate de "EximBank" pentru accesarea fondurilor structurale în totalul celor acordate de bancă este de 11% în 2009 și de 20% în trimestrul I 2010. Corina Vulpeș, directorul direcției relații financiare interne și internaționale din cadrul "EximBank", a declarat, ieri, că valoarea proiectelor derulate cu fonduri europene care au beneficiat de garanții din partea băncii este de circa 219 milioane de lei. Domnia sa a subliniat că ponderea creditelor acordate de "EximBank" pentru accesarea fondurilor structurale în total credite este de 9,45% în 2009 și de 45% în trimestrul I 2010. Valoarea proiectelor derulate cu fonduri structurale, care au beneficiat de credite "EximBank" este de circa 105 milioane de lei.
   Corina Vulpeș a subliniat: „Fondurile europene sunt o șansă reală de revigorare a economiei noastre și nu sunt ușor de accesat. Noi ne-am asumat recent finanțarea proiectelor europene și încă mai avem de asigurat training pentru specializarea personalului. Poate de aceea mai sunt disfuncționalități în acordarea creditelor, dar suntem pe un trend pozitiv și facem un real progres în această activitate".
   "EximBank" oferă scrisori de confort prin care își exprimă intenția de a pune la dispoziția companiilor fondurile necesare susținerii proiectului și poate garanta creditele contractate de firme de la bănci pentru implementarea proiectelor derulate cu bani europeni.
Alina Toma



Oportunitatea accesării fondurilor europene de către firmele autohtone a fost dezbătută de specialiști bancari și autorități, ieri, în cadrul conferinței organizată de Grupul de presă "BURSA" - "Finanțarea europeană - consultanță directă".
   Oamenii de afaceri au aflat cum pot accesa fonduri comunitare și diverse aspecte de implementare a proiectelor europene de la Sebastian Vlădescu, Ministrul Finanțelor Publice, Dan Stolojanu, Șef Serviciu, Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice", Ministerul Economiei Comerțului și Mediului de Afaceri, Radu Grațian Ghețea, Președintele Asociației Române a Băncilor, Oana Vochițoiu, Expert comunicare la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Liviu Mușat, Director General, ADR Sud Muntenia.
   Reprezentanții băncilor partenere (Banca Transilvania, EximBank, CEC Bank și BRD Groupe Societe Generale) le-au prezentat participanților produsele bancare specifice finanțării prin fonduri europene și au discutat punctual cu aceștia depre experiențele lor în accesarea banilor comunitari. Evenimentul s-a bucurat și de prezența firmei de consultanță Project Matrite.

BRD: Problema reală în accesarea fondurilor europene este în implementare
   BRD se implică de peste doi ani, cu produse specializate de creditare, în finanțarea proiectelor europene. Monica Arkosi, consilier clientelă corporate în cadrul BRD, a declarat, ieri: „În urmă cu doi ani, toată lumea era compleșită de câte fonduri europene o să primim, dar nu știam să facem proiecte. După mai bine de doi ani, situația s-a mai îmbunătățit, dar au apărut problemele în implementare. Sunt și acum beneficiari care cred că fondurile europene se accesează ușor. Desigur că țara noastră a căpătat experiență în accesarea fondurilor, gradul de absorbție va fi unul bun, dar nu la nivelul așteptat".
   Prin produsele de creditare dedicate proiectelor europene, BRD se implică încă din etapa de definire a proiectului pentru a identifica nevoia de finanțare. Astfel, documentele pregătite pentru depunerea "aplicației" includ și datele necesare băncii pentru analiza nevoii de finanțare și a capacității de îndatorare a solicitantului. Monica Arkosi a subliniat că analiza "fluxului de numerar" trebuie să cuprindă diferite scenarii de recuperare a sumelor corespunzătoare componentei fonduri europene nerambursabile (scenariu pesimist/optimist), iar dimensionarea corectă a creditului "suport" va permite implementarea proiectului conform graficului.
(A.T.)



ADR Sud Muntenia propune cooptarea băncilor în conducerea regiunilor de dezvoltare
   Conducerea Agenției de Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR) le propune factorilor decidenți în managementul fondurilor europene să coopteze și băncile la conducerea regiunilor noastre de dezvoltare. Liviu Mușat, directorul general al ADR Sud Muntenia, a declarat, ieri: „Companiile și, în special, microîntreprinderile se confruntă în această perioadă cu lipsă de lichidități. În plus, există o mare diferență între proiecte bancabile și cele care sunt finanțate de Uniunea Europeană. Cred că se pot elimina aceste incoveniențe prin cooptarea băncilor în managementul regiunilor de dezvoltare unde, în momentul de față, sunt prezente numai autoritățile locale. Le voi propune factorilor de decizie să analizeze cooptarea băncilor ca membri fondatori în regiunile noastre de dezvoltare. Desigur, sper ca și băncile care finanțează proiectele europene să fie intersate de un astfel de proiect".
   Potrivit domnului Mușat, la nivelul regiunii Sud Muntenia, microîntreprinderile nu s-au arătat interesate de schema de granturi care le este pusă la dispoziție în cadrul Programului Operațional Regional (POR). Deși ADR a depus eforturi deosebite pentru creșterea gradului de atractivitate, criza a făcut ca microîntreprinderile să nu fie interesate de aceste fonduri europene. O soluție vine însă de la Comitetul de Monitorizare a POR care, conform declarațiilor lui Liviu Mușat, analizează posibilitatea finanțării microîntreprinderilor în proporție de 100%, și nu de 60-70%, cum este în prezent. De asemenea, se analizează și eliminarea restricției ca microîntreprinderea să aibă minimum un an de activitate ca să fie eligibilă. Astfel, din fondurile europene s-ar putea finanța și „start-up-uri".
   ADR Sud Muntenia are, în prezent, peste 400 de proiecte depuse în cadrul POR, iar valoarea fondurilor solicitate este de peste un miliard de euro, a mai spus Liviu Mușat. Solicitările depășesc cu mult fondurile disponibile, dar nu toate axele au atras beneficiari. Cele mai de succes axe din cadrul POR au fost cele care se adresează în principal autorităților locale.
Alina Toma Vereha

CEC Bank: Proiectele plătite din fondurile europene - de 7 ori mai puține față de cele contractate
Finalizarea proiectelor întocmite pentru atragerea de fonduri europene este mult mai greoaie față de contractarea acestora, potrivit domnului Cristian Nae, director în cadrul CEC Bank. Domnia sa a precizat că volumul sumelor plătite din aceste fonduri este de șapte ori mai mic decât volumul proiectelor contractate. Astfel, proiectele contractate la nivel de țară acoperă 17% din totalul fondurilor europene puse la dispoziție, în timp ce proiectele plătite vizează doar 2,5% din acest buget.
   Obstacolele care înfrânează procesul de obținere a acestor tipuri de fonduri sunt garanțiile solicitate, experiența pe fonduri europene, o structurare clară bancară și autoritatea de management, a subliniat reprezentantul CECBank. Domnia sa este de părere că beneficiarii ar trebui să-și selecteze foarte bine firma de consultanță și să colaboreze strâns cu aceasta.
   CEC Bank oferă clienților săi o linie de credit pentru investiții pe 10 ani, în perioada de implementare beneficiarii plătind doar dobânda aferentă. Instituția bancară a finanțat peste 2.250 de proiecte întocmite pentru obținerea de fonduri europene, în prezent având în lucru programe de finanțare în valoare mai mare de 550 milioane lei, a mai precizat domnul Nae, subliniind că toate sucursalele CECBank din țară vor dispune de specialiști în consultanță privind obținerea fondurilor europene.
   Printre domeniile de activitate pe care CECBank le creditează se numără modernizarea fermelor agricole, achiziția echipamentelor din același domeniu, dezvoltarea serviciilor de proiectare/arhitectură, construcția de ferme și silozuri, implementarea sistemelor de îmbunătățire a managementului calității, modernizarea de sere, proiectele pentru sistemele de canalizare - achiziționarea de utilaje.
(Emilia Olescu)



Peste 1.000 de proiecte contractate în cadrul POS CCE
   IMM-urile și-au îmbunătățit considerabil calitatea proiectelor Aproximativ 6.000 de proiecte au fost depuse, până în prezent, în cadrul Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice" (POS CCE), gestionat de Ministerul Economiei. Din acestea, 21% au fost aprobate, iar contractate au fost peste 1.000 de proiecte (14% din totalul celor depuse). În evaluare la această dată mai sunt circa 1.600 de proiecte (23% din totalul celor depuse).
   Dan Stolojanu, șef serviciu în cadrul POS CCE, a declarat, ieri, că 231 de proiecte (circa 3% din totalul celor depuse) au fost retrase, reziliate și res-pinse. Domnia sa a explicat că, în cazul celor retrase și reziliate, beneficiarii au avut probleme în asigurarea co-finanțării, din cauza crizei financiare: „Trendul acesta nu este, din fericire, crescător. Anul trecut a fost un vârf, dar în 2010 mai avem doar foarte puține cazuri de retrageri ale proiectelor. Ceea ce pot spune este că suntem asaltați de IMM-uri, care și-au îmbunătățit considerabil expertiza și calitatea proiectelor".
   Mulți beneficiari de fonduri europene întâi își asigură consultanța, câștigă proiectul, după care își pun problema finanțării. Din păcate, sunt și cazuri în care finanțarea nu mai poate fi asigurată din diverse motive, iar fondurile se pierd.
La cei care își asigură finanțarea, intervin probleme și erori în implementare, a mai spus Dan Stolojanu. Domnia sa a menționat erori de natura conformității administrative precum numerotare incorectă, lipsă ștampilă și/sau semnătură, nerespectarea ordinii documentelor, a formatelor impuse, certificate/autorizații expirate etc.
   Unii beneficiari nu înțeleg criteriile de eligibilitate și faptul că acestea sunt cumulative, prezintă bugete cu erori în calcularea valorii totale eligibile sau proiectele nu au rezultate clar definite și măsurabile. Alte erori frecvente sunt lipsa legăturii logice între elementele proiectului, neconcordanțe între planul de afaceri, studiul de fezabilitate și cererea de finanțare sau prezentarea de bugete necorelate cu activitățile și rezultatele.
Alina Toma Vereha

FGCR: Peste 1 miliard de euro pentru garantarea proiectelor agricole pe fondurile europene
   Fondul de Garantare a Creditelor Rurale (FGCR) a accesat, în urma unei licitații, o linie de 220 milioane de euro, care poate fi multiplicată de cinci ori, potrivit doamnei Ileana Bratu, director în cadrul Fondului. Domnia sa a precizat că acești bani (peste 1 miliard de euro) sunt destinați garantării creditelor contractate pentru completarea finanțării din fonduri europene a proiectelor din mediul rural.
   Banii pot fi utilizați, printre altele, pentru dezvoltarea și modernizarea exploatațiilor agricole, pentru creșterea competitivității și valorii adăugate, dezvoltarea activității auxiliare și turis-mului din mediul rural.
   FGCR garantează 80% din valoarea creditului, restul de 20% și dobânzile aferente trebuind să fie asigurate de beneficiar.
   FGCR garantează și credite obișnuite pentru agricultură și prelucrarea produselor agricole care nu sunt realizate prin fonduri europene.
   Potrivit schemei de garantare cu finanțare din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), suma alocată din FGCR pentru agricultură este de 190 milioane de euro, în timp ce IMM-urile beneficiază de 30 milioane de euro.
Emilia Olescu



Valoarea proiectelor europene finanțate de Banca Transilvania este de aproape 300 milioane lei
   Criteriile de eligibilitate pentru proiectele pe fonduri europene sunt diferite de criteriile bancare, potrivit lui Leonard Cornoiu, director BT
Consultanța și finanțarea trebuie să pornească, încă de la început, împreună Valoarea proiectelor europene finanțate de Banca Transilvania este de aproape 300 milioane lei, potrivit lui Leonard Cornoiu, director în cadrul Direcției de Programe Europene de la BT. Domnia sa a precizat că instituția pe care o reprezintă aprobă și finanțează câte un astfel de proiect la un interval de câteva zile, clienții primind răspuns/oferta de la bancă în termen de zece zile de la depunerea acestuia: "Premisa noastră este ca cei interesați să aibă acces simplu și rapid la fondurile europene".
   Reprezentantul BT consideră că ar fi necesară o armonizare a criteriilor de eligibilitate cu criteriile de finanțare: "Cred că aceste criterii de eligibilitate ale autorității de management sunt diferite de criteriile bancare, în momentul de față, drept pentru care am lansat ecuația «eligibil=bancabil»". Pentru rezolvarea acestei "ecuații", personalul băncii ghidează beneficiarul și realizează proiectul în parteneriat beneficiar-consultant-bancă, astfel încât acesta să fie optimizat și bancabil, a mai explicat domnia sa.
   O altă problemă subliniată de reprezentantul BT în întocmirea proiectelor pentru obținerea de fonduri europene este mentalitatea românilor asupra modului în care pot fi utilizate aceste resurse: "Banii sunt pentru proiecte care aduc o valoare adăugată atât beneficiarului, cât și dezvoltării locale. «Banca Transilvania» vede aceste fonduri ca pe niște fonduri de investiții".
   Un alt element important în opinia domnului Cornoiu este faptul că finanțarea și consultanța trebuie să pornească împreună, încă de la începutul ideii de proiect. În general, beneficiarii abordează, în primul rând, o firmă de consultanță și, ulterior, își pun problema banilor, ceea ce nu este normal, potrivit domniei sale.
(Emila Olescu)

Parteneri Media
 
   
   
     
.