Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 17.07.2008
CINE NE FACE DREPTATE:
Justiția, pericol public
      ONG-urile de profil critică evoluția luptei anticorupție și reforma sistemului judiciar

     Justiția din România este supusă din ce în ce mai mult presiunilor de natură politică. Reforma sistemului judiciar este marcată de stagnare sau regres. Lupta împotriva corupției a fost blocată ca urmare a atacurilor politice și legislative la adresa instituțiilor implicate în lupta anticorupție.

     Acestea sunt doar câteva dintre concluziile desprinse dintr-un raport publicat, ieri, de Inițiativa pentru o Justiție Curată, privind reforma justiției și lupta anticorupție. Documentul, care pune la zid întreg sistemul judiciar, atestă că perioada post-aderare a țării noastre la UE a coincis cu o încetinire a ritmului reformelor în justiție și cu o scădere a voinței politice în ceea ce privește lupta împotriva corupției. De altfel, nici în prezent măsurile de reformă nu sunt implementate conform angajamentelor asumate în relația cu CE.

     Deși obiectivele prevăzute în Mecanismul de Cooperare și Verificare și pericolul activării clauzei de salvgardare constituie, încă, o formă de presiune asupra Guvernului pentru continuarea reformelor, justiția din România este supusă din ce în ce mai mult presiunilor de natură politică, susțin realizatorii raportului.

     Astfel, poziția multor oficiali guvernamentali, politicieni și chiar instituții ale sistemului judiciar a intrat în coliziune directă cu obiectivele anticorupție și de reformă a justiției. "Deopotrivă politicieni din Parlament, Guvern, dar și reprezentanți din Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție sau Consiliul Superior al Magistraturii, au blocat sis­tematic și conștient eforturile de reformă a justiției și eforturile anticorupție", se arată în raport.

     Citiți, în pagina 2, articolul intitulat "NUP pentru Șereș, Nagy, Mucea și Stancev"

     Întrucât sistemul judiciar este supus presiunilor de natură politică, probabilitatea ca investigațiile privind fapte de corupție a multor înalți demnitari să fie stopate este din ce în ce mai mare. Practic, politicieni împotriva cărora s-a început urmărirea penală pentru fapte de corupție sau criminalitate organizată sunt prezenți în fiecare din partidele politice importante din Parlamentul României.

     Cine sunt vinovații fără vină?

     Raportul citat indică o serie de personalități politice de vârf din mai multe formațiuni politice parlamentare, după cum urmează:

     Partidul Social Democrat: Adrian Năstase (fost președinte PSD și fost prim-ministru), Șerban Mihăilescu (parlamentar, fost ministru secretar general al Guvernului); Ion Dumitru (parlamentar), Mihail Sireteanu (parlamentar), Ioan Stan (parlamentar), Miron Mitrea (parlamentar și fost ministru al Transporturilor).

     Partidul Democrat Liberal: Gheorghe Falcă (primar al Aradului), Cristian Boureanu (parlamentar și vicepreședinte al PDL), Ionel Manțog (fost secretar de stat, fost director al Societății Naționale a Lignitului Oltenia), Mircia Gutău (primar Vâlcea), Nicolae Dicu (viceprimar Vâlcea), Stelian Duțu (parlamentar), Cosmin Popescu (fost secretar de stat).

     Partidul Național Liberal: Tudor Chiuariu (fost ministru al Justiției, actual consilier al primului ministru), Paul Păcuraru (actual ministru al Muncii), Ilie Morega (președinte PNL Gorj), Cristian Anghel (primar Baia Mare), Decebal Traian Remeș (fost ministru al Agriculturii).

     Partidul Conservator: George Copos (fost viceprim-ministru), Dan Voiculescu (fost parlamentar și fost președinte al partidului), Codruț Șereș (fost ministru al Industriilor).

     Uniunea Democratică a Maghiarilor din România: Stefan Szabo (fost președinte al Consiliului Județean Satu Mare), Rudolf Riedl (prefect adjunct al județeului Satu Mare), Istvan Erdei (parlamentar), Attila Cseke (secretar de stat), Marko Bela (parlamentar și președinte al partidului), Verestoy Attila (parlamentar).

     CSM, dezinteres față de respectarea legii

     Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), forul disciplinar suprem al sistemului judiciar, dă dovadă de lipsa de preocupare față de respectarea legii și față de criteriile de competență etică profesională în desfășurarea carierei profesionale a magistraților, susțin semnatarii raportului.

     "Standardele etice care impun CSM ca for disciplinar suprem pentru sistemul judiciar sunt în continuare nerespectate, iar CSM continuă să fie o instituție care nu răspunde în fața nimănui, care ia decizii esențiale în mod netransparent, nemotivat și ale cărei standarde nu garantează un act de decizie imparțial", precizează raportul citat.

     Mai mult, potrivit sursei citate, CSM nu a făcut niciun progres în ceea ce privește rezolvarea cazurilor de etică și ale potențialelor conflicte de interese ale membrilor săi, în pofida a trei rapoarte a CE de specialitate.

     ICCJ, sursă se nesiguranță publică și juridică

     Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a apreciat că practica judiciară divergentă în cadrul Înaltei Curți de Casație și Judstiție (ICCJ) este contrară principiului siguranței publice. Potrivit raportului citat, ICCJ, în loc să-și îndepinească rolul său stabilind o interpretare de urmat, a devenit o sursă a nesiguranței juridice și a contribuit la micșorarea încrederii publicului în sistemul judiciar.

     Noul Cod de procedură penală amenință siguranța UE

     Modificările aduse Codului de Procedură Penală riscă să pună în pericol capacitatea întregii Uniuni Europene de a lupta împotriva criminalității organizate și a terorismului, se arată în raport.

     De asemenea, este anulată credibilitatea României ca stat în acest domeniu. "Întrucât grupurile de criminalitate transfrontaliere sunt atrase în mod natural de țările care au cele mai slabe sisteme de combatere a criminalității, prin modificările aduse cadrului legal, România devina veriga slabă a Europei", mai precizează raportul.

     Activitatea ANI, blocată din pricina Guvernului

     Printr-o modificare legislativă, Consiliul Național de Integritate (CNI), care este un organism politic, a dobândit competența de a efectua verificări cu privire la declarațiile de avere și interese ale personalului Agenției Națională de Integritate (ANI).

     "Modificarea nou introdusă deschide larg ușa abuzurilor politice oferind CNI un mecanism perfect de eliminare a inspectorilor incomozi", se arată în raport. Și asta în condițiile în care activitatea ANI este blocată din lipsa de finanțare de către Guvern. "Chiar dacă Guvernul ar decide suplimentarea bugetului, operaționalizarea agenției nu va deveni efectivă mai devreme de începutul lui 2009", mai scrie raportul.

     DNA își face treaba pe jumătate

     Cu toate că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a rămas principala instituție de combatere a corupției la nivel înalt, presiunile politice, practica judiciară neunitară de la nivelul instanțelor și sancțiunile foarte mici aplicate pentru faptele de corupție au îngreunat activitatea direcției.

     "Este esențială continuitatea personală și instituțională la nivelul DNA, atât pentru consolidarea rezultatelor cât și pentru îndeplinirea obligațiilor asumate față de CE", sunt de părere inițiatorii raportului.

     Justiția, "Triunghiul al Bermudelor" pentru dosare

     "Din luna iunie 2007 și până în prezent se poate remarca o evoluție negativă în ceea ce privește ritmul de soluționare a dosarelor de corupție în instanță. Cele mai mediatizate dosare de corupție finalizate de procurori și transmise instanțelor de judecată fie s-au întors la procurori pentru refacerea urmării penale, în urma unor decizii ale Curții Constituționale, fie stagnează din diverse motive, cel mai probabil adesea la solicitarea avocaților apărării.

     Nici dosarele finalizate prin rechiziorii nu au parcurs mai rapid în instanțele de judecată. Totodată, în perioada menționată nu a fost dată nicio decizie definitivă într-un dosar de mare corupție.

     Magistrații intră în sistem pe "ușa din dos"

     În criză de personal, CSM a abuzat de practica detașării unor judecătorii și procurori la autorități și instituții publice care nu înfăptuiesc justiția.

     Mai mult intrarea din magistratură se face pe "ușa din dos", numărul celor admiși prin interviu fiind aproape egal cu al celora care au susținut un examen de specialitate.

     Pe de altă parte, pregătirea magistraților este blocată de lipsă de fonduri, iar evaluarea magistraților, prima din ultimii patru ani, riscă să fie una formală. 
Cătălin Deacu
 

 

.