Organizator: Ziarul BURSA
 

 în parteneriat cu


  Parteneri
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 
Parteneri media
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 
CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE CYBERSECURITY - Ediția a II-a

RADU DORCIOMAN, MINISTERUL COMUNICAȚIILOR: "Băncile au devenit ținte ale criminalității informatice"

mărește imaginea
    Dorcioman: "Criminalitatea cibernetică nu cunoaște granițe, a devenit o afacere progresivă"
    Așa cum Internetul nu are granițe, nici criminalitatea cibernetică nu cunoaște granițe, a spus, ieri, Radu Horia Dorcioman, secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, în cuvântul de deschidere a conferinței, transmis de ministrul de resort Marius Bostan.
    Oficialul a menționat: "După cum știm cu toții, Internetul nu are granițe. Prin Internet, oricare cetățean poate comunica instant și are acces nelimitat la orice serviciu sau resursă informațională: știri, educație, servicii financiare.
    Așa cum Internetul nu are granițe, nici criminalitatea cibernetică nu cunoaște granițe, iar distribuția globală a serviciilor de Internet implică necesitatea unei abordări coordonate și în strânsă colaborare cu alte state, pentru a răspunde acestei amenințări în creștere.
    Spațiul cibernetic devine din ce în ce mai important și integrat în toate sferele vieții noastre. Serviciile legate de sectorul de informare și comunicare arată că piața financiară, sistemele de transport, de sănătate, sistemele de sprijin pentru apă și hrană, diverse industrii și energia sunt interconectate și interdependente".
    Volumul tranzacțiilor online este în permanentă creștere, apreciază reprezentantul Ministerului Comunicațiilor, adăugând: "Nu cred că mai este un secret pentru nimeni că băncile au devenit ținte ale criminalității informatice, iar instrumentele financiare moderne, precum acțiunile tranzacționate la bursă, plățile online sau alte astfel de metode sunt cele mai vizate. Ca urmare, trebuie să ne asigurăm că aceste instrumente rămân sigure".
    Criminalitatea informatică a devenit o afacere progresivă, iar crima organizată caută surse din toate mediile, inclusiv din mediul online, a mai spus domnul Dorcioman, fiind de părere că dezvoltarea capabilităților de securitate cibernetică din mediul public sau privat "ne revine tuturor". Statul poate ajuta cu realizarea cadrului normativ, cu stimularea investițiilor și cu educarea utilizatorilor finali, subliniază oficialul, opinând: "Asigurarea securității cibernetice trebuie să constituie o preocupare majoră a tuturor actorilor implicați, atât la nivel instituțional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării și aplicării unor politici coerente în domeniu, cât și la nivelul entităților private interesate de protejarea propriului patrimoniu și a proprietății private".
    MCSI se preocupă de realizarea unui cadru de reglementare în domeniul securității cibernetice, lansând în dezbatere publică, la finalul lunii ianuarie, un nou proiect de Lege privind Securitatea Cibernetică a României.
    Inițiativa legislativă a fost întocmită fiind luate în considerare criticile aduse prin Decizia nr. 17/2015 a Curții Constituționale a României asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor primului proiect de Lege privind Securitatea Cibernetică a României, lansat în aprilie 2014, a informat Radu Dorcioman: "Noul act normativ se adresează autorităților și instituțiilor publice, persoanelor juridice deținătoare de infrastructuri cibernetice care susțin servicii publice sau de interes public, ori servicii ale societății informaționale, a căror afectare aduce atingere securității naționale sau prejudicii grave statului român sau cetățenilor acestuia.
    De asemenea, legea se aplică persoanelor juridice, deținătoare de infrastructuri cibernetice care prelucrează date cu caracter personal, furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice, furnizorilor de servicii de comunicații electronice destinate publicului, furnizorilor de servicii găzduire Internet și furnizorilor de servicii de securitate cibernetică".
    Până în prezent, au fost organizate trei sesiuni de dezbateri publice privitoare la Legea Securității Cibernetice, legea fiind pe circuitul de aprobare.

    CĂTĂLIN PĂTRAȘCU, CERT-RO: 12 bănci din România, atacate cibernetic
    FLORIN COSMOIU, CYBERINT: "Nu există prevederi cu caracter intruziv în noua lege a securității cibernetice"
    MIRCEA URSACHE, ASF: Cea mai mare parte a investițiilor ASF - către sectorul IT
    RĂZVAN BOLOGA, ASE: "Dorim să școlim specialiști, nu utilizatori"
    BOGDAN MATACHE, S&T ROMÂNIA: "Suntem într-un război cibernetic"
    DAN GRIGORE, CERTSIGN: "Este foarte greu să te protejezi de atacurile cibernetice"
    DAN NECHITA, CONSILIER AL PREMIERULUI: "Guvernul are viziunea unui viitor digital pentru România"
    ADAM WOLMAN, VP SALES CYBERX ISRAEL ȘI PARTENER SAFETECH: "Cea mai comună parolă este 12345..."
    FLAVIUS NISTOR, IGPR: "70 de bănci - implicate în 800 de tranzacții frauduloase, în UE"
    LIVIU CODÎRLĂ, DEPUTAT: "Toate legile din domeniul informațional sunt vechi"
    CĂLIN RANGU, ASF: "România are cel mai slab securizat card de identitate din zona euro"
    RODICA TUCHILĂ, ARB: "Pentru acordarea creditelor online trebuie îndepărtate unele bariere legislative"
    MIHAELA CRACEA, PACHIU ȘI ASOCIAȚII: "Companiile vor trebui să facă un audit privind protecția datelor, până în 2018"
    RĂZVAN GRIGORESCU, CEC BANK: "Ingineria socială, cea mai elaborată tehnică folosită de atacatorii cibernetici"


.