Gala BURSA 2018

Serviciile financiare, analizate de Comisia Europeană

A.C.
Bănci-Asigurări #Servicii Financiare /

Săptămâna trecută a avut loc, la Bruxelles, şedinţa Grupului Consultativ European al Consumatorilor (ECCG), grup din care face parte şi Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor (APC) din România, unde s-a discutat revizuirea unor Directive Europene din domeniul serviciilor financiare, ce urmează a fi adoptate în cursul acestui an, potrivit unui comunicat APC, remis astăzi redacţiei.

Şedinţa a fost organizată de Direcţiei Generale pentru Sănătate şi Consumatori (DG SANCO) din cadrul Comisiei Europene (CE). În acest cadru, DG SANCO în colaborare cu Direcţia Generală pentru Legislaţie (DG JUST) au informat ECCG privind revizuirea unor Directive Europene din domeniul serviciilor financiare, ce urmează a fi adoptate "cel mai posibil în cursul acestui an", potrivit comunicatului.

Astfel, CE analizează Directiva privind serviciile de plată, versiunea a doua, ce va include şi tranzacţiile dintre UE şi alte state pentru toate valutele. Analiza urmăreşte întărirea securităţii tranzacţiilor on-line pentru împiedicarea plăţilor ilicite, în situaţia în care se descoperă că au fost efectuate tranzacţii fără cunoştinţa consumatorului. Altă propunere are în vedere ca băncile să fie obligate să răspundă în 15 zile la orice reclamaţie.

Referitor la Directiva privind creditul de consum, a fost redactat un raport privind implementarea acesteia în statele membre, care va fi prezentat în aprilie.

Comunicatul arată: "Nu s-au observat probleme majore, însă persistă o serie de neajunsuri cum ar fi mesajele publicitare creditorii ce nu respectă obligaţiile de informare despre condiţiile de creditare, nu sunt informaţi consumatorii despre drepturile legale (ex. renunţarea la contract, dobânda fixă sau variabilă), autorităţile nu verifică în mod constant dacă directiva este respectată. S-a constatat nivelul scăzut de informare al consumatorilor, precum şi faptul că aceştia nu depun reclamaţii".

În Directiva privind creditul ipotecar s-a arătat că este necesară informarea consumatorilor înainte de a semna contractul, inclusiv prin mesajele publicitare, sens în care s-a elaborat un model standard de informare.

"Creditorii trebuie să verifice serios solvabilitatea clienţilor, dar sunt interzise practicile prin care clienţilor le sunt impuse obligaţii suplimentare (ex. o anumită firmă de asigurare). Se propun şi reguli privind evaluarea locuinţei. De exemplu, se prevede că predarea proprietăţii este echivalentă cu lichidarea obligaţiilor faţă de bancă", potrivit comunicatului.

De asemenea, este luată în vedere şi Directiva privind pachetele de produse de investiţii financiare, despre fondurile de pensii private şi despre sectorul asigurărilor.

În Directiva privind medierea de asigurări, se revizuieşte textul adoptat în 2002 şi se extinde asupra oricărei firme care vinde asigurări.

"O astfel de firmă trebuie să se identifice clar, inclusiv cele care operează prin Internet", potrivit analizei. Personalul acestor firme trebuie să deţină calificări profesionale corespunzătoare, pentru a putea informa corect şi complet consumatorul despre produsul oferit spre cumpărare.

În cadrul acestei întâlniri, APC România a realizat, prin reprezentantul său, o prezentare a mişcării consumatorilor din România şi a activităţii asociaţiei, de la înfiinţarea sa în 1990 până în prezent.

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. Topul miliardarilor infractori: Liviu Tudor a luat credite de 8,4 milioane de dolari de la Bancorex şi nu le-a mai dat niciodată banii înapoi

    Wednesday, March 19, 2014 de Dan Coste INVESTIGAŢII no comments 

    Considerat drept cel mai mare jaf postdecembrist, falimentul Bancorex a adus în sapă de lemn o ţară întreagă, dar i- a îmbogăţit pe foştii securişti şi oamenii de paie ai acestora. Una din marionetele Grupării de la Bacău, aşa cum era cunoscut în anii de după 1990 grupul de interese condus de Viorel Hrebenciuc şi Corneliu Iacobov, este nimeni altul decât miliardarul Liviu Tudor. Pe vremuri era „găinarul” grupării Hrebenciuc, acum pozează în mare proprietar de terenuri şi birouri în Bucureşti. De asemenea o mulţime din bogaţii de astăzi ai României au trecutul strâns legat de jaful Bancorex. 

    Liviu_Tudor 

    Falimentul Bancorex a însemnat 2,4 miliarde de dolari pierduți de România, 8 la sută din Produsul Intern Brut de la acea vreme. Astăzi, după 15 ani de la faliment, statul încă se mai chinuie să recupereze un miliard de la cei care și- au construit imperii financiare cu banii luați de la Bancorex, în anii ’90. Culmea, unii dintre foştii clienţi care nu au dat banii înapoi sunt extreme de uşor de găsit, pentru că apar în fiecare zi în spaţiul public şi pozează în oameni cinstiţi. 

    Nu mă întrebaţi cum am făcut primul million de dolari! 

    Celebrele cuvinte ale lui Rokefeller „nu mă întrebaţi cum am făcut primul milion de dolari” se aplică perfect latifundiarului Liviu Tudor. Numai că, dacă în cazul miliardarului american, nu se ştie cu exactitate provenienţa banilor, în ceea ce îl priveşte pe Liviu Tudor lucrurile sunt cât se poate de clare- imperiul imobiliar a fost făcut din tunuri bancare. Prima fărădelege este strâns legată de falimentul Bancorex. Debutul în afaceri a lui Tudor este strâns legat de Corneliu Iacubov, SIF Moldova, Bancorex şi „guzganul rozaliu”, aşa cum l- au poreclit prienenii şi colegii de partid pe Viorel Hrebenciuc. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov obişnuia să facă cadouri prietenilor bilete la ordin fără nicio garanţie şi fără să anunţe consiliul de administraţie al instituţiei financiare. Astfel s- au emis bilete în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici, operaţiune ce ulterior a fost demascată de organele de anchetă. Din cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 – martie 1997 de FPP II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații cu privire la afacerile pe care Iacobov l- a derulat în Bacău. Cum normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, sursele apropiate familiei Hrebenciuc spun că rolul pe care l-a avut Laurențiu Hrebenciuc în această afacere nu este deloc de neglijat. Ilegalităţile comise simultan, la FPP II Moldova şi Bancorex au un numitor comun- Liviu Tudor. Printre firmele care au beneficiat de aceste favoruri figurează societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a primit trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari. O altă firmă a sa, Best Oil a luat de la Bancorex 1, 6 milioane dolari pe care nu i- a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de Liviu Tudor de la Bancorex este de 8, 4 milioane de dolari. Binenţeles că firmele lui Tudor nu au dat nici un cent înapoi iar „găurile nerge” au ajus la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS. La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina magnatului Tudor, ci la datoria publică. Ulterior magnatul a utilizat aceeaşi „reţetă”, dar la devalizarea altor bănci, bineneţeles tot cu sprijinul Grupării de la Bacău. 

    „Suveica” ; Tudor: şapte bănci devalizate 

    În anul 1996, prin subscripție publică, se înfiinţează Bancă Comercială Unirea, având la bază Grupul de la Bacău, aflat sub oblăduirea lui Viorel Hrebenciuc și a lui Corneliu Iacobov. Tudor și Iacob controlau 49,77% din capitalul social, ceilalți asociați importanți fiind Societatea de Investiții Financiare ÎI Moldova (condusă de Corneliu Iacobov), cu 24,65% din acțiuni și CNSLR „Frăția”, cu 12% din acțiuni. Restul era deținut de unele persoane fizice printre care se număra și actualul președinte al României, Traian Băsescu. În calitate de împuternicit, Liviu Tudor reprezenta „toate interesele legate de acțiunile pe care SC Best Oil SRL le deține în cadrul Băncii Unirea SA. Astfel, Best Oil varsa prin intermediul Bancorex sumă de 295 de milioane de lei, către Bancă Unirea, în vara lui 1996. Alți 606 milioane de lei ajung de la Bancă Agricolă la Unirea, în aceeași luna, precum și alte sume virate prin intermediul Băncii Columna ori a Băncii Internaționale a Religiilor. În scurt timp, prin multiple manevre de culise, fondurile instituției financiare au fost plimbate dintr-un cont într-altul, până când Bancă Populară Română a ajuns acționar majoritar, iar director al Băncii Unirea a devenit Emil Botea. Totul a mers bine până când Bancă Națională a României a făcut un control la Unirea, pentru a descurcă ițele unei așa-zise majorări de capital cu 50 de miliarde de lei. Așa s- a ajuns la concluzia că respectivă majorare a fost făcută din bani publici, iar 33 de miliarde de lei au ajuns în conturile unor firme dubioase și ale unor persoane fizice, în fruntea acestora aflându-se Liviu Tudor. De menționat că instituţiile bancare implicate, Bancă Agricolă, Columna, Bancorex cât și BIR au ajuns între timp în stare de faliment. Tot de numele lui Liviu Tudor se leagă un un tun de proporţii dat la Alpha Bank- firmele sale au luat un credit de 180 de milioane de euro pe care nu l- au mai înapoiat 

    Amintiri din „epoca de aur” a jafului Bancorex: Hrebenciuc cerea credite prin telefon 

    Acum, că ecourile jafului Bancorex s- au stins iar majoritatea faptelor de corupţie s- au prescris, artizanii devalizării celei mai mari bănci româneşti au început să vorbească iar îţele afacerilor ilegale pe care şi-au clădit imperiile miliardarii precum Liviu Tudor au ieşit la lumină. Înființată în 1968, sub numele de Banca Română pentru Comerț Exterior, prin ea se derulau operațiunile comerciale externe iar, în decursul existenței sale, a rulat peste 245 de miliarde de dolari. Revoluția a prins Bancorex cu rezerve de un miliard de dolari. După 90, bogăția în valută a țării a început să se evapore. O parte din bani s-au dus pe importuri mărunte, pentru a satisface nevoia de consum a unei populații abia ieșite din foamea comunistă. „Bonibon, Topitop, tot felul de electronice cumpărate din Coreea. S-a importat inclusiv un vapor de vin din Argentina care din păcate a fost și acru până la urmă”, își amintește Răzvan Temeșan, fost director al Bancorex. Pe lânga importurile pentru poftele poporului, tot la începutul anilor ’90, statul, prin intermediul Bancorex, se hotărăște să susțină inițiativa privată și să ajute cu credite populația și firmele la început de drum. Nu oricine avea însă acces la banii de la Bancorex, chiar daca rețeta de creditare era simplă. „Depunând garanție un televizor, luai credit o mașină, după aceea puneai garanție mașina și luai credit o casă, după aceea puneai în garanție casa și luai credit o fabrică. După aceea fabrica respectivă dispărea sau se închidea”, îşi aminteşte Dan Pascariu, fost director al Bancorex. „Telefonul suna: Măi, a venit la noi în circumscriptia mea electorală firma cutare care face cutare. Și vezi dacă se califică să primească un credit. Nu era intervenția: Măi, da-i un credit lu ăla sau dă-i un credit lu celălalt. Viorel Hrebenciuc a trimis mai mulți întreprinzători care doreau să obțină credite și care în marea lor majoritate au fost refuzați”, susține şi Răzvan Temeșan. 

    Infractorii de azi, miliardarii de mâine 

    Prăbușirea Bancorex a început în 1997. O dată cu instaurarea Guvernului Ciorbea, Curtea de Conturi a descoperit nereguli grave: acordarea de credite cu garanții fictive unor firme sau mari companii. De exemplu, firma Sanca, a lui Alexandru Răducanu, a primit aproape 60 de milioane de dolari si a garantat cu nişte grajduri dărăpănate. „În realitate, garanţiile valorau nimic. Pentru că erau nişte grajduri fără geamuri, fără acoperiş şi nişte terenuri luate în arenda”, afirmă Răzvan Temeșan. Pe lista datornicilor au fost şi firmele fraţilor Viorel şi George Constantin Păunescu. Cu ajutorul celor 200 de milioane de dolari luaţi prin mai multe firme de la Bancorex, ei şi-ar fi consturit imperiul financiar pe care îl deţin acum şi care este evaluat la câteva sute de milioane de euro. Majoritatea creditelor acordate familiei Păunescu au fost făcute pe vremea când preşedintele Bancorex era Răzvan Temeşan. Statul a mai recuperat din datoria fraţilor Păunescu doar 20 de milioane de dolari, de zece ori mai puţin, după ce ar fi vândut datoria unui off shore din Luxemburg care ar fi aparţinut tot familiei. Un alt mare datornic al băncii este Ioan Niculae, proprietarul grupului de firme Interagro. Deşi este considerat cel mai bogat român, cu afaceri de peste un miliard de euro, Ioan Niculae încă datorează Bancorexului 31 de milioane de dolari bani împrumutaţi pentru combinatul Azochim Săvineşti, acum falimentar. 

    „Eterna şi Fascinanta Românie”… a hoţilor în costume de firmă 

    Ca să intri pe lista bună trebuia să ai funcţie importantă în stat. Miron Mitrea este unul dintre cei 4.800 de demnitari, poliţişti, sindicalişti, procurori sau dintre cei care ar fi primit bani preferenţial. 

    „Parcă am luat un credit, a trecut mult de atunci, nu prea mai țin minte, am luat pentru casă, dar l-am dat inapoi”, spune deputatul Miron Mitrea. Pe listă se mai află și chestorul Petre Tobă, fostul general de poliție Toma Zaharia, Marian Tutilescu, noul consilier al președintelui Băsescu, și mulți alții, cu funcții importante astăzi. O altă gaură neagră în istoria Bancorex a fost şi implicarea în tipărirea albumului „Eterna și Fascinanta Românie”. În 1995, Departamentul de Informații Publice al Guvernului Văcăroiu, reprezentat de Viorel Hrebenciuc, a încheiat cu Adrian Costea, un afacerist cu dublă cetăţenie, română şi franceză, un contract pentru editarea unui album de fotografii care trebuia să spele imaginea unei ţări identificată cu bolnavii de SIDA și copiii abuzaţi în orfelinate. Albumul a înghițit 5,7 milioane de euro, publicitate plătită de Bancorex. Banii au fost considerați o gaură neagră, fiindcă volumul n-a apărut niciodată în numărul stabilit de exemplare stabilite. În 1999 procurorii francezi au deschis o anchetă pe numele lui Adrian Costea, pentru spălare de bani în favoarea unor politicieni români. Au fost audiați Adrian Năstase, Teodor Meleșcanu, Viorel Hrebenciuc, Răzvan Temeșan, Iosif Boda și alții. Ancheta s- a finalizat fără urmări. 

    Bancorex a fost lichidată, jaful însă continuă 

    În 1999, statul român, la solicitarea Băncii Mondiale, decide lichidarea Bancorex. Banca era neperformantă şi trebuia împărţită. Activele performante şi sediul sunt preluate de BCR, iar creditele neperformante, de AVAB. Rolul autorităţii de stat era să recupereze prejudicicul. „Toate acele credite neperformante au fost preluate la datoria publică și le plătim cu toții. 01, 32, 50 S-au dus în mai puține autostrăzi, în mai puține școli, într-un serviciu public mai prost, inclusiv în cel sanitar”, spune Dan Pascariu fost director al Bancorex. Dan Pascariu mai spune că falimentul Bancorex a mâncat 2,4 miliarde de dolari, adică 7-8 la sută din Produsul Intern Brut al României de la acea vreme. Un calcul simplu arată că, pe fiecare român, gaura Bancorex l-a costat câte 100 de dolari. Falimentul nu a pus punct jafului. Razvan Temeşan, preşedinte în cea mai neagră perioadă a Bancorex, spune că, de fapt, furtul adevărat a început cu adevărat o dată cu închiderea definitivă a băncii. De altfel, susține că acesta ar fi fost şi scopul pe care l-ar fi urmărit cei care, intenţionat, ar fi provocat falimentul Bancorex: AVAB a preluat imobile din zone exclusiviste din Bucureşti şi le-a dat pe nimic.„Banca a avut multe terenuri din zona Kiseleff, Statuia Aviatorilor, preluate cu 50 – 100 dolari în garanție imobiliara la bancă și vândute unor persoane fizice de AVAB la prețuri apropiate de 50 – 100, când în realitate ele valorau de 10 ori mai mult sau de 20 de ori mai mult”, explică Răzvan Temeșan. „De fapt acesta a și fost obiectivul celor care au distrus banca. A fost să pună mâna pe patrimoniul băncii, nereevaluat, astfel încât după aia să-l prăduiască reevaluat”, a mai explicat Temeşan. Întrebată dacă au fost reevaluate activele Bancorex, Carmina Mircea, șef serviciu creanțe al AAAS, nu asre un răspuns: „Nu știu să vă răspund la această întrebare. Nu cred că trebuia s- o puneți”. 

     

     

     

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova - cel mai mare proiect de mediu
Cotnari
Metronet
Proactiv Plus
Everest Catering
Vila Timo
Mozart Spirits
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită