Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 02.07.2018
Sfârșitul excepționalismului românesc
     Apropierea din ce în ce mai mare a României de țările grupului de la Visegrad ar putea marca sfârșitul excepționalismului românesc? Ro­mânia nu va mai fi altfel? Când, în 2014-2015, guvernele țărilor central-europene se angajau pe calea iliberalis­mului revigorând grupul de la Visegrad sub coordonarea Budapestei, România era privită ca o insulă liberală într-o mare iliberală.

     Astăzi, aproape nimeni nu mai vede România astfel. În doi ani, România a reușit performanța să schimbe compasul și să fie pusă alături de Ungaria și Polonia în grupul țărilor iliberale ale Europei, dând dreptate declarației făcute la tabăra de la Băile Tușnad din 2016 de Viktor Orban, când prevestea că "oaia neagră va deveni turmă". Când ministrul de externe francez, Yves Le Drian, care a făcut o vizită în România la sfârșitul lunii aprilie, explica, miercuri 25 iunie, în fața comisei de politică externă a Senatului francez, că în "Europa de Est se manifestă o dilatare a proiectelor iliberale care pun în discuție valorile și principiile fundamentale ce permit buna funcționare a proiectului european. Pot aminti aici evoluțiile îngrijorătoare din România, țară pe care am vizitat-o recent. De când a venit la putere coaliția PSD-ALDE, a căutat în permanență modalități pentru a împiedica procedurile judiciare care vizau direct clasa politică".

     Și mai clar, Le Drian aducea în fața senatorilor francezi elemente concrete: "săptămâna trecută, președintele parlamentului și al PSD, domnul Drag­nea, a fost condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare pentru instigare și abuz în funcție în cazul angajărilor fictive. O altă evoluție îngrijorătoare: procesul de destituire a Laurei Codruța Kovesi, procurarea șefă a DNA. Președintele României, Klaus Iohannis a fost constrâns de Curtea Constituțională să ia o decizie urgentă pentru a o destitui din funcție, câtă vreme președintele s-a opus total acestei cereri inițiate de domnul Dragnea". Aceasta este imaginea pe care Româ­nia o inspiră politicienilor occidentali, așa că nu este de mirare că în același timp a fost publicată și declarația comună a reprezentaților la București a douăsprezece state occidentale (ală­turi de SUA, care a dat publicității declarația, au mai semnat Belgia, Canada, Danemarca, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Luxembourg, Olanda, Norvegia și Suedia) care cer ca să se "evite schimbările ce ar putea slăbi statul de drept".

     Acesta este contextul geopolitic în care apar și așa zisele critici ale Budapestei privind înțelegerile făcute prin telefon de la Washington pentru agenția de presă MTI de ministrul de externe maghiar Peter Szijjarto, care considera că progresele "în domeniul aprovizionării energetice din Centrul Europei" necesită "resurse americane sau unionale". De aceea ar trebui crescută presiunea asupra acelor țări "din regiune, care, cu încălcarea acordurilor bilaterale și europene, nu asigură folosirea bidirecțională a conductelor și interconectoarelor de gaze naturale. Astfel de țări sunt România și Croația".

     Presiunile asupra României și Croa­ției, făcute din Washingtonul lui Donald Trump, nu vizează doar aspectele energetice, ci și pe cele politice, respectiv întregirea grupului de la Visegrad. De altfel, este interesant de remarcat că dintre țările occidentale semnatare ale declarației de la București lipește Austria, țară care a preluat de ieri președinția rotativă a Consiliului UE și al cărei guvern pare atras de asemenea de viziunea "europeană" lui Viktor Orban. Or, Austria este statul european în care există cea mai mare pondere a capitalului rusesc. Nu degeaba pe 28 iunie Russia Today evidenția "realul europenism" al lui Viktor Orban și elogiile pe care cancelarul austriac Sebastian Kurz și naționalistul olandez Gert Wilders i le aduceau. Și asta pentru că a teoretizat "eșecul democrațiilor liberale și necesitatea unei Europe a națiunilor". Or, spre această "Europă a națiunilor" par să se îndrepte și demersurile de politică europeană și internațională făcute de reprezentații actualei majorități parlamentare din România. Doar că pare să se sugereze dinspre Budapesta că lucrurile nu evoluează suficient de repede. 
CRISTIAN PÎRVULESCU
 

 

.