Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 31.01.2018
SIF-URILE SI FONDUL PROPRIETATEA
Fondul suveran de dezvoltare și investiții sau dușmanul binelui e mai binele
click aici
"Guvernul se află în fața următoarei dileme: cum poți să mărești salariile, pensiile și cheltuielile sociale și în același timp să faci și investiții, fără să mărești deficitul bugetar?"
     De multă vreme, societatea românească cere o reformă în administrarea societăților cu capital majoritar de stat, astfel încât să performeze conform potențialului real. Pe de altă parte, statul, în forma lui actuală de organizare, și-a demonstrat lipsa de viziune strategică pragmatică și incapacitatea de a genera proiecte de dezvoltare viabile economic, dar, mai ales, de a le finanța în mod sustenabil și de a le gestiona cu rigoare, astfel încât să se încadreze în termene, în costurile programate și să genereze satisfacția, în forma așteptată de interesul public, răspunzând nevoie de dezvoltare a economiei românești. În ultima perioadă, încadrarea în deficitele bugetare anuale a fost făcută sacrificând alocările pentru cheltuielile de dezvoltare a infrastructurii sistemelor publice: de transport, de sănătate, de educație, de siguranță a cetățeanului. Acestea sunt domeniile care generează cele mai mari așteptări de investiții din partea statului. În acest context, nu este o surpriză că majoritatea sectoarelor economice nu au contabilizat investiții de regenerare și modernizare a capacităților de producție, cu atât mai puțin, s-au inaugurat noi unități productive, care să pună în valoare și să transforme în mărfuri vandabile resursele primare autohtone, sau, de ce nu, pe cele din import. Să fim bine înțeleși, într-o economie de piață funcțională, caracterizată de stabilitate legislativă și predictibilitate fiscală, lipsită de bariere de intrare în piață, toate opor­tunitățile ar fi atras investiții private, care în cazul fericit, ar fi intrat în concurență deschisă și corectă cu capitalul de stat, stimulându-se reciproc pentru a fi mai performante.

     Guvernul se află în fața următoarei dileme: cum poți să mărești salariile, pensiile și cheltuielile sociale și în același timp să faci și investiții, fără să mărești deficitul bugetar? Dacă, în 2016, cheltuielile statului cu pensiile și salariile în sectorul public însumau 138 miliarde lei, în 2018 sunt prognozate la aceste capitole cheltuieli totale de 181 miliarde lei, la venituri bugetate totale, prognozate de 287 miliarde lei.

     Pe fondul așteptărilor și realităților enunțate, programul de guvernare vine cu un panaceu: fonduri suverane de investiții și dezvoltare, gândite ca vehicule investiționale ale căror rezultate financiare să nu fie consolidate la bugetul de stat, pentru a nu mări deficitul, mascând în acest fel o parte din datoriile statului.

     În lume, fondurile suverane de investiții s-au constituit pe baza rezervelor de la Banca centrală, care se acumulează ca urmare a unor excedente bugetare și comerciale, sau din veniturile generate de exporturile de resurse naturale, pe fondul unui nivel al datoriei externe redus.

     La noi, circuitul banilor imaginat de guvern, pentru a împăca și nevoia de fonduri pentru pensii și salarii, dar și nevoia de capital pentru investiții, se poate rezuma astfel: societățile arondate fondurilor de investiții nu vor mai plăti dividendul direct către bugetul de stat, aceste sume se vor consolida la nivelul fondurilor, care vor alimenta bugetul de stat cu dividende, până la incidența cu sumele necesare plății a o parte din banii pentru pensii, salarii, eliminări de taxe și alte deduceri și facilități care ar putea fi asigurate din banii de la buget și care, în alte condiții, ar fi fost destinați investițiilor în infrastructură. Fondurile, garantând cu patrimoniul, acțiunile societăților din portofoliu, dar și cu fluxurile de numerar, vor contracta împrumuturi bancare, vor emite obligațiuni sau vor vinde acțiuni ale societăților din portofoliu, pentru a constitui resursele financiare necesare susținerii proiectelor de investiții. Desigur, banii împrumutați sunt purtători de dobânzi, care vor trebui plătite ală­turi de rambursarea creditelor. Dar pentru a genera suficienți bani, pentru a menține nivelul de dividende către buget, dar concomitent și pentru a plăti dobânzile și a rambursa ratele la credite, proiectele în care fondurile investesc, trebuie să aducă randamente ale capitalului mai mari decât randamentele actuale generate de societățile constituente. Având în vedere că cele mai mari randamente ale capitalului s-au înregistrat în sectorul energetic și au fost, în medie, în jur de 10%, mă întreb, în ce sectoare de activitate vor fi investiți banii, pentru a obține randamente mai mari, care să mențină dividendul plătit către stat de 10%, pentru a alimenta sursa de plăți a pensiilor și salariilor și să acopere, cel puțin, dobânda la creditele contractate sau obligațiunile emise?

     Odată identificat acest risc major, ca noile invesții să nu aducă randamentul suficient, identific cel puțin trei consecințe nefaste care se vor dezvolta concomitent: nu vor fi suficienți bani la buget pentru plata pensiilor și salariilor, companiile constituente ale fondurilor vor fi obligate să-și epuizeze rezervele, vor stopa propriile proiecte de dezvoltare și vor rămâne decapitalizate și cu potențial diminuat de a genera profit și, nu în ultimul rând, creditorii vor prelua garanțiile constituite de fonduri, în special, active și acțiuni ale companiilor constituente.

     Sentimentul de risc major de eșec este amplificat de propunerea de administrare a fondurilor. În loc de a impune cadrul legal de guvernanță corporativă, se propune o administrare bazată pe reguli și norme interne autopropuse, care ridică suspiciuni fundamentate de politizare. Ori, esența fondurilor suverane, de a servi interesului public, nu poate fi urmărită, monitorizată și cuantificată, în lipsa unor norme legale clare care să oblige la transparență și deschidere către control public. România nu are consacrate instituții de control societar, puternice, profesionale și independente, cu orientare pro-business, care să ofere suficientă încredere că supravegherea mecanismelor, de decizie și financiare, poate fi făcută în mod activ și eficient în cadrul unui algoritm de afaceri extrem de complex. În plus, politicienii și decidenții implicați în administrarea acestor fonduri și grupurile de interese care-i susțin, ar trebui să dea dovadă de abstinență la fonduri publice și să demonstreze responsabilitate și răspundere, ceea ce ar constitui o premieră, cum nu s-a mai văzut în România.

     Suntem, oare, capabili de așa ceva? Nu am văzut și nu am auzit o declarație fermă în acest sens, din partea alianței de guvernare.

     În aceste condiții, în lipsa unei înțelegeri corecte și a unui plan realist, riscăm să compromitem o soluție de reformare a administrării unei părți din avuția statului și să ne lăsăm antrenați, con­știent sau nu, într-un joc amăgitor și periculos, cu consecințe, pe care le vom plăti noi, dar și generațiile următoare.

     Hai să ne trezim din iluzia Caritas! Să ne apucăm de un proiect consensual, pragmatic și profesionist de găsire a celui mai bun și adecvat mod de a administra și spori averea noas­tră, a tuturor românilor, în avantajul tuturor românilor. 
Gabriel Dumitrașcu
 


 link: SIF-urile încep să mizeze și pe răscumpărări pentru creșterea randamentelor

 link: Oportunitați de investiții și Idei de tranzacționare pentru 2018

 link: "Nu susțin niciun demers privind impozitarea returnărilor de capital"

 link: BVB a eșuat în obținerea statutului de piață emergentă, și de la MCSI, și de la FTSE Russell

 link: Atenționare de la Comisia Europeană, pentru că România nu a implementat MiFID II

 link: "Acționarii BVB ar trebui să evalueze CA-ul, care și-a arătat limitele"

 link: "Plănuim să menținem o politică de dividend predictibilă"

 link: Creșterea BET-FI, de peste patru ori mai mare față de cea a BET

 link: "Nu mai durează mult și acționarii «instituționali - vulture» ai FP vor reuși exit-ul total prin lichidare"

 link: "Peste 8 miliarde de euro vor intra în economia României, în următorii trei ani, prin FSDI"

 link: Elliott Associates și-a redus accelerat deținerea la Fondul Proprietatea, de la 21% la 10%

 link: Steven van Groningen, susținut de NN pentru un nou mandat în Comitetul Reprezentanților FP

 link: "Îndemnam Guvernul sa profite de condițiile de piața, ca sa listeze Hidroelectrica, Aeroporturi București și Salrom"

 link: "Nu este oportună o eventuală valorificare a pachetului din BCR, până la finalizarea litigiilor"

 link: "Lichiditatea redusă de la BVB se transpune în dificultăți de investire"

 link: "Nu putem avea o piață eficientă cu o Autoritate de Supraveghere prosperă, pe banii emitenților"

 link: "Noi pledăm, ca și până acum, pentru așezarea relației cu FP-ul pe baze de normalitate și colaborare"

 link: În România am ales să investesc în start-up-uri inovatoare, care urmau să schimbe ceva și să aducă un beneficiu societății

 

.