Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 31.01.2018
SIF-URILE SI FONDUL PROPRIETATEA / MIRCEA URSACHE, VICEPREȘEDINTELE ASF:
"Nu susțin niciun demers privind impozitarea returnărilor de capital"
click aici
"În cei aproape cinci ani de la investirea mea ca responsabil în sectorul investițiilor și instrumentelor financiare, se poate observa cu ochiul liber că două au fost principiile avute în vedere: eliminarea oricăror bariere și reducerea costurilor pieței de capital", declară Mircea Ursache.
 
    *  Interviu cu Mircea Ursache, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară

     *  "Nu susțin intervenția ASF în politicile de investiții ale SIF-urilor și FP"

     *  "Nu avem probleme de risc neidentificate și care ar putea influența piața, la SIF-uri și la FP"

     *  "Până la sfârșitul lunii februarie 2018, vom avea avizate ca AFIA cele patru SIF-uri autoadministrate"

     *  "Piața de capital - domeniul cel mai stabil, predictibil și neafectat de influențele politice"

     *  Fondul Proprietatea și-a îndeplinit integral misiunea pentru care a fost constituit
 
       Reporter: Care este stadiul legii Fondurilor de Investiții Alternative (FIA) și care vor fi principalele prevederi?

     Mircea Ursache:La acest moment proiectul de act normativ privind reglementarea fondurilor de investiții alternative în România a fost elaborat de către direcția de specialitate din cadrul SIIF - ASF, urmând să fie supus aprobării Consiliului ASF pentru transmiterea acestuia la Ministerul Finanțelor Publice, în vederea promovării respectivului proiect de act normativ și a inițierii procesului de avizare interministerială.

     Principalele prevederi ale proiectului vizează:

     - reglementarea modalității de în­ființare și funcționare a FIA stabilite în România, în funcție de caracterul specific al fiecărei categorii/clase de astfel de organisme, mai puțin reglementarea acelor aspecte care sunt deja adresate prin Legea nr. 74/2015 și Regulamentul ASF nr. 10/2015 privind administrarea fondurilor de investiții alternative;

     - adaptarea/racordarea legislației incidente domeniului AOPC la practica curentă europeană, prin crearea cadrului național de reglementare și clasificare a unei noi categorii de organisme de plasament colectiv, res­pectiv FIA, indicate în cadrul dispozițiilor Directivei 61/2011/UE.

     Trebuie să menționez însă că Proiectul Legii Fondurilor Alternative de investiții este o inițiativă națională, spre deosebire de proiectul Legii MiFID II (Legea privind piețele de instrumente financiare) care trans­pune pachetul legislativ european MiFID II/MiFIR. De aceea consider că nu avem nicio grabă în a promova acest proiect și în consecință vreau să văd adoptate de Parlament proiectele Legilor MiFID II și ale Fondului de Compensare a Investitorilor și apoi să inițiem procesul de aprobare a Legii FIA. De altfel, proiectul Legii FIA încheie amplul program inițiat în 2013 privind schimbarea din temelii a legislației pieței de capital reglementată de Legea 297/2004, program cu remarcabile reușite pentru activitatea fondurilor de investiții (SIF-uri și FP). Vreau numai să ne imaginăm împreună cum ar fi arătat astăzi piața de capital dacă nu am fi clarificat statutul juridic al acțiunilor care se tranzacționau pe piața RASDAQ (Legea nr. 151/2014), dacă nu am fi eliminat un ansamblu de bariere și con­strângeri din punct de vedere legislativ care împiedicau creșterea gradului de competitivitate al pieței de capital (OUG nr. 90/2014 și Legea 10/2015), dacă nu am fi reglementat activitatea tuturor adminis­tratorilor de organisme de plasament colectiv (Legea nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative - subliniez că până la sfârșitul lunii februarie 2018 vom avea avizate ca AFIA cele patru SIF-uri autoadministrate) sau dacă nu am fi pus bazele unei abordări europene în ceea ce privește emitenții (Legea 24/2017), dar și a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare și a societăților de adminis­trare a investițiilor (Legea 29/2017).

     Reporter: ASF a anunțat modificări în procedura de avizare a func­țiilor cheie din piața de capital. Totuși, avizările pentru conducerile SIF-urilor au durat aproximativ trei luni. Cum vi se pare acest termen din perspectiva impactului asupra activității societăților? Poate fi îmbunătățit acest termen?

     Mircea Ursache:Referitor la termenul  de avizare  a persoanelor  care dețin funcții de conducere în cadrul  SIF-urilor, trebuie precizat că  ASF a adoptat prin Regulamentul nr. 14/2015 criteriile de "fit and proper" care erau deja aplicate de autorități similare din UE sau din state  terțe dezvoltate. O etapă cheie a procesului de evaluare este intervievarea persoanei din conducerea entității reglementate, situație în care organizarea  din punct de vedere tehnic a interviului nu poate avea  loc "ad-hoc", fiind o etapă care necesită timp. Un aspect particular al situației este și faptul că mandatele persoanelor din conducerea celor patru SIF-uri expirau aproximativ în același moment,  iar organizarea interviurilor acestor persoane de către ASF nu putea fi realizată decât ordonat. Un alt aspect al situației, care a generat în multe cazuri prelungirea perioadei de avizare, a fost calitatea modului în care persoanele evaluate au furnizat inițial informațiile  prevăzute din Regulamentul nr. 14/2015, cu luarea în considerare  că a fost prima aplicare a noilor prevederi privind criteriile de evaluare.

     În concluzie, termenul în care se soluționează solicitările de avizare/ autorizare a modificărilor intervenite în componența CA/CS/Directori/ Membri directorat este influențat de mai mulți factori, dar dorim să subliniem că se urmărește ca analiza dosarelor să se facă în cel mai scurt timp posibil.

     Acum, având în vedere că s-a încheiat cu avizarea conducerilor SIF-urilor, trebuie să avem onestitatea să recunoaștem public faptul că întârzierile în procesul de avizare au avut originea și în alte două cauze: un regulament controversat, nedezbătut transparent cu piața, căruia i s-a atașat o procedură care excedea regulamentului și nu era opozabilă celor intervievați, dar și incapacitatea analizei globale în Consiliul ASF (până în 2017) a ponderii pe care pregătirea de specialitate, performanța și administrarea portofoliilor SIF-urilor trebuie să o aibă față de problemele de guvernanță și bună reputație. De aici și până la situații hilare cu autorizarea unor conducători de SIF-uri, contestații și procese judiciare nu a fost decât un pas. Sper ca, începând cu autorizarea SIF-urilor ca AFIA, astfel de interpretări subiective să dispară.

     Reporter: În piață, au existat propuneri privind o impozitare a returnărilor de capital în loc de dividende. Cum vedeți această opinie?

     Mircea Ursache:Responsabilitatea cu privire la politica fiscală revine Ministerului Finanțelor Publice, drept pentru care pot exprima doar o opinie personală legată de oportunitatea impo­zitării sumelor reprezentând restituirea către acționari a unei cote părți din aportul său la capitalul social. Astfel, în cei aproape cinci ani de la investirea mea ca responsabil în sectorul investițiilor și instrumentelor financiare, se poate observa cu ochiul liber că două au fost principiile avute în vedere: eliminarea oricăror bariere și reducerea costurilor pieței de capital. Ca atare, nu pot sus­ține nicio propunere care să constituie nouă barieră în piață, deși sunt obligat să o ascult și să o analizez. Deci, nu susțin niciun demers privind impozitarea returnărilor de capital (răscumpărări de acțiuni și reducerea capitalului social) în locul plăților dividendelor, așa cum nu susțin nici intervenția Autorității în politicile de investiții ale fondurilor, deci nici limitarea numărului de recuperări.

     Ca și problematica autorizărilor, și această abordare este, după părerea mea, o reminiscență a vechilor abordări din CNVM caracterizate prin introducerea de bariere, abor­dări neeuropene și îndreptate împotriva unei piețe libere, performante, deci abordări care vor să ne întoarcă cu spatele spre Europa.

     Reporter: În Parlament, este în dezbatere o propunere legislativă care prevede că acțiunile Fondul Pro­prietatea, cumpărate de la cei care le-au dobândit fraudulos, se întorc la stat, iar cumpărătorii de bună credință se îndreaptă împotriva persoanelor care au săvârșit infracțiunile constatate. Cum priviți aceas­tă inițiativă?

     Mircea Ursache:Inițiativa privind înființarea Fondului Proprietatea a aparținut  Statului Român, fondul fiind înființat  printr-o lege specială, în cazul de față  Legea nr. 247/2005 cu modificările și completările ulterioare, în scopul despăgubirii persoanelor îndreptățite. Mecanismul de despăgubire a fost și este gestionat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), implicarea ASF ( precum și în trecut a CNVM) rezumându-se la  reglementarea și supravegherea administratorului fondului, respectiv a organismului de plasament colectiv care reprezintă în sine un instrument investițional al pieței de capital. Pe cale de consecință aplicând principiul simetriei  juridice, rezultă că Statul Român poate să decidă modificarea cadrului legal special aplicabil Fondului Proprietatea, ASF neavând inițiativă legislativă în acest sens. În acest context subliniem că participația Statului Român s-a diminuat considerabil, începând cu 2011, iar la data de 31.12.2017, participația reprezintă 3,96% din ca­pitalul social al Fondului Proprietatea. 

     Trebuie însă să subliniez că, așa cum arată propunerea legislativă la care faceți referire, aceasta nu a fost realizată printr-o consultare cu specialiști din piața de capital sau din Autoritate. Rămâne doar un demers care, pentru binele pieței de capital din România, nu trebuie sa primească avizul Guvernului. Explicațiile sunt multe, dar oricine poate realiza cum ar fi arătat astăzi viața bursieră româ­nească fără Fondul Proprietatea și fără performanța administrării aces­tuia de către Franklin Templeton (astăzi valoa­rea acțiunii este de peste 0,93 lei, aproape de valoarea nominală).

     Eu cred că din punct de vedere al procesului de restituire a proprietăților și de despăgubire a celor deposedați abuziv de regimul comunist, Fondul Proprietatea și-a îndeplinit integral misiunea pentru care a fost constituit, astăzi ființând doar ca un fond de investiții, aflat în rândul celor cu randamente mari. Într-o intervenție viitoare pot detalia motivele pentru care prevederi din acest proiect de act normativ nu sunt viabile.

     Reporter: A făcut ASF controale recente la SIF-uri și FP? Care au fost concluziile?

     Mircea Ursache:Luând în considerare toți indicatorii avuți în vedere în activitatea de supraveghere și control, ultimele controale periodice realizate la cele cinci Societăți de Investiții Financiare, SAI Muntenia Invest SA (în calitate de administrator al SIF Muntenia SA), Fondul Proprietatea SA și administratorul său autorizat - Franklin Templeton Investment Management Ltd. United Kingdom - Sucursala București (FTIML - SB), s-au desfășurat în decursul anului 2016. În decursul anului 2017, a fost realizat un control inopinat la SIF Transilvania SA.

     Urmare a derulării acestor controale, ASF a emis planuri de măsuri de remediere și/sau a aplicat sancțiuni, după caz, în funcție de deficiențele constatate. Totodată, în cazul unor deficiențe minore au fost transmise atenționări /notificări.

     Ca o sinteză a rezultatelor constatărilor controalelor efectuate, pot să afirm că nu avem probleme de risc neidentificate și care ar putea influența piața.

     Reporter: Care a fost rezultatul anchetei asupra conducerii BVB cu privire la problemele de guvernanță corporativă de la operatorul de piață, din vara trecută?

     Mircea Ursache:Având în vedere aspectele sesizate în luna iulie 2017 de un membru al Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București, cu privire la convocarea, organizarea și desfășurarea ședințelor Consiliului Bursei, din perioada iulie - august 2017, ASF a procedat la analizarea informațiilor/documentelor transmise de BVB ca urmare a solicitării Autorității, coroborat cu prevederile legale/regulamentare incidente în speță.

     Din analiza derulată de ASF, au rezultat următoarele:

     - existența unor divergențe de opinii între membrii CA pe tema prelungirii mandatului de director general exercitat, până la data de 21.08.2017, de către Ludwik Sobolewski și a propunerii unei alte persoane pentru această funcție, a modului și condițiilor financiare în care s-a desfășurat/se va desfășura mandatul de director general;

     - nu s-a constatat existența unor solicitări de convocare de ședințe ale Consiliului Bursei primite din partea membrilor și cărora să nu li se dea curs și nici subiecte solicitate de membri care să nu fie incluse pe ordinea de zi;

     - adoptarea deciziilor în cadrul ședințelor CA s-a efectuat cu dificultate, procesul fiind îngreunat din cauza părerilor divergente ale membrilor Consiliului Bursei, neparticipării unor membri la ședințe, participării numai la unele subiecte de pe ordinea de zi și lipsa de cvorum. În situațiile în care nu a fost îndeplinit cvorumul, nu au fost adoptate hotărâri;

     - subiectele solicitate de membri a fi introduse pe ordinea de zi a ședințelor CA au fost luate în considerare, inclusiv subiectul privind propunerea de prelungire a contractului de mandat al directorului general de la acel moment, concretizându-se prin emiterea unor convocatoare în acest sens;

     - Comitetul de Nominalizare al BVB a procedat la evaluarea anuală a activității directorului general, pe care le-a prezentat-o Consiliului Bursei;

     - din constatările auditorului intern pentru perioada vizată nu au rezultat aspecte semnificative.

     Luând în considerare rezultatul investigației derulate, ASF a atenționat membrii CA, întrucât analiza efectuată a evidențiat o cunoaștere parțială a prevederilor legale și a procedurilor statutare aplicabile BVB (cu privire la modul de exercitare a voturilor prin intermediul poștei electronice și la informarea tuturor membrilor CA, cu privire la orice opinie legală emisă de orice consultant al societății).

     Reporter: Ce așteptări aveți de la noul director general al BVB Adrian Tănase?

     Mircea Ursache:Așteptările mele vizează trei mari obiective:

     - Atragerea în continuare a unor emitenți privați la Bursă;

     - Conștientizarea împreună cu întreg "boardul" de conducere al Bursei a importanței pe care o are înființarea unei contrapărți centrale românești;

     - Asigurarea unei bune funcționări a mecanismelor de guvernanță corporativă pentru emitenți (inclusiv BVB!).

     Reporter: Care considerați că va fi efectul asupra pieței de capital a înființării Fondului Suveran de Inves­tiții?

     Mircea Ursache:Înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) reprezintă un proiect legislativ de importanță strategică pentru economia națională, ce va impacta inclusiv piața locală de capital.

     Între avantajele potențiale pentru piața de capital identificate de către inițiatorii proiectului se numără faptul că pentru acele societăți nelistate incluse în portofoliul investițional al FSDI vor exista premise în vederea listării acestora și a tranzacționării la cota Bursei, ulterior preluării lor.

     De asemenea, considerăm că piața locală de capital va beneficia de o creștere a vizibilității față de investitorii instituționali. Totodată, opinăm că FSDI va putea oferi canale suplimentare de finanțare a proiectelor de infrastructură relevante pentru dezvoltarea economică națională.

     Proiectul de constituire a Fondului Suveran de Investiții este și o satis­facție personală, întrucât în 2009 am propus Guvernului un proiect în acest sens.

     Mai mult decât atât, față de prima formulă prezentată public, cea prezentă aflată în dezbaterea Senatului României aduce un progres uriaș pentru piața de capital, definindu-l ca un fond alternativ de investiții. În fața marilor provocări ale României în 2018 și 2019, înființarea FSDI ar constitui un semnal major pentru investitori, o nouă abordare a managementului celor 27 de companii propuse în portofoliul FSDI, de transparență decizională și raportări, precum și de guvernanța corporativă.

     Reporter: Cum vă așteptați să fie impactate SIF-urile și Fondul Proprietatea de directiva MiFID II?

     Mircea Ursache:Directiva 2014/ 65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/ 92/CE și a Directivei 2011/61/UE (MiFID II) se aplică SSIF și instituțiilor de credit care prestează servicii și activități de investiții, precum și societăților de administrare a investițiilor (SAI) care administrează și conturi individuale de investiții sau desfășoară activitatea de consultanță de investiții.

     SIF-urile nu intră în sfera de aplicare a MiFID II și prin urmare intrarea în vigoare a acestei directive și a pachetului legislativ angrenat de aceasta nu influențează în mod direct aceste entități. În ceea ce privește Fondul Proprietatea, menționăm că acesta este administrat de un AFIA - Franklin Templeton International Services S.A R.L. ("FTIS"/"Administratorul Fondului").

     Reporter: Care este contribuția ASF la dezvoltarea pieței de capital și la obținerea statutului de piață emergentă?

     Mircea Ursache:Consider că răs­punsurile de mai sus la solicitarea dumneavoastră arată, fără a fi nevoie de vreo altă precizare, rolul semnificativ jucat de ASF prin Sectorul Instrumentelor și Investițiilor Financiare în crearea în România a unei piețe de capital reglementate și supravegheate după model euro­pean. De altfel, modul de lucru, profund consultativ cu entitățile supravegheate în pregătirea elaborării reglementărilor, lipsa oricăror convulsii în piață și suprapunerea exactă a legislației românești peste cea europeană (însemnând predictibilitate, siguranță, condiții egale pentru investitorii români și străini) sunt tot atâtea elemente care vorbesc de la sine despre rolul jucat de ASF în procesul de trecere la statutul de piață emergentă în 2018, dar și la crearea Pieței Unice Europene în domeniu în 2019.

     Totuși, ținând cont de obiectivul principal al ASF de dezvoltare cons­tantă și durabilă a pieței de capital, în cadrul programului demarat în acest mandat, proiectul STEAM și-a propus trecerea de la statutul de piață de frontieră la statutul de piață emergentă.

     După cum se cunoaște, primul pilon al acestui proiect a fost "Revizuirea legislației primare" despre care am vorbit înainte.

     Urmează ca după apariția în perioada următoare a încă două noi legi, respectiv a Legii privind piețele de instrumente financiare, precum și a Legii privind fondurile de investiții alternative, să ne concentrăm pe modificarea corespunzătoare a reglementărilor secundare. În prima parte a anului 2018, se are în vedere emiterea reglementărilor secundare în aplicarea Legii nr. 24/2017 și a Legii nr. 29/2017.

     Cel de al doilea pilon al proiectului STEAM este "Consolidarea și modernizarea infrastructurii pieței de capital".

     Din perspectiva acestui pilon, ASF are în vedere reautorizarea Depozitarului Central SA, în conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr. 909/2014, iar în ceea ce privește înființarea unei contrapărți centrale (CCP), în conformitate cu cerințele Regulamentului UE nr.648/2012 (EMIR), ASF intenționează reluarea discuțiilor cu participanții la piață prin înființarea unui grup de lucru care să analizeze aceas­tă posibilitate.

     "Dezvoltarea pieței de obligațiuni" care reprezintă cel de al treilea pilon al programului propus de ASF este urmarea semnării de către ASF, MFP, BVB și DC a convenției referitoare la derularea operațiunilor pe piața primară, programul pilot privind emisiunea de titluri de stat dedicată investitorilor de retail fiind finalizat cu succes, în acest sens, pe piața de capital fiind deja listate astfel de emisiuni.

     ASF are în vedere și stimularea emisiunilor de obligațiuni realizate de societățile deja listate pe piața de capital, fiind realizate în acest sens diferite întâlniri cu reprezentanți ai unor intermediari și emitenți, în vederea identificării unor măsuri ce ar putea fi implementate de către autoritate.

     În contextul celui de al patrulea pilon al programului STEAM - "Stimularea creșterii numărului de emitenți și a lichidității pieței de capital", ASF a avut drept obiectiv extinderea posibilității de listare a emitenților români pe piețe externe, respectiv de eficientizare și fluidizare a operațiunilor de împrumut de instrumente financiare și a tranzacțiilor de vânzare în lipsă, obiective deja atinse prin modificarea corespunzătoare a reglementărilor secundare ale autorității pieței de capital (au fost modificate în acest sens Regulamentul CNVM 13/2005, Regulamentul CNVM 5/2010, Regulamentul CNVM 32/2006).

     În cadrul celui de al cincilea pilon - "Dezvoltarea pieței de retail si educație financiară", ASF are în vedere promovarea avantajelor și a beneficiilor listării/derulării procesului de privatizare pe piața de capital. În acest sens, ASF intenționează să continue organizarea unor întâlniri/ evenimente pe aceste teme, în parteneriat cu diferite instituții/autorități/ entități reprezentative ale pieței.

     Obiectivul de îmbunătățire a sistemului contabil al entităților autorizate, reglementate și supravegheate de ASF - SIIF- prin alinierea la Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) a fost atins prin emiterea în anul 2015 de reglementări secundare în acest sens, care în prezent sunt actualizate în conformitate cu dinamica înregistrată la nivelul IFRS.

     În contextul în care ASF a adoptat deja Regulamentul nr. 2/2016 privind aplicarea principiilor de guvernanță corporativă de către entitățile autorizate, reglementate și supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, pe viitor se are în vedere creșterea gradului de implementare a principiilor guvernanței corporative și în cazul emitenților, urmând a se realiza modificări cores­punzătoare la nivelul reglementărilor incidente acestor entități.

     Fiind un supliment dedicat societăților de investiții financiare (SIF-uri și Fondul Proprietatea), nu pot să închei fără să consemnez rolul acestora în dezvoltarea pieței de capital românești, încurajatoare fiind rezultatele și randamentele din 2017, dar și din primele zile ale lui 2018. Piața de capital românească, inclusiv prin aportul societăților de investiții financiare, și-a găsit pregnant locul în economia națională în acești ultimi ani, fiind domeniul cel mai stabil, predictibil și neafectat de influențele politice.

     Reporter: Vă mulțumesc! 
.
 


 link: SIF-urile încep să mizeze și pe răscumpărări pentru creșterea randamentelor

 link: Oportunitați de investiții și Idei de tranzacționare pentru 2018

 link: BVB a eșuat în obținerea statutului de piață emergentă, și de la MCSI, și de la FTSE Russell

 link: Atenționare de la Comisia Europeană, pentru că România nu a implementat MiFID II

 link: "Acționarii BVB ar trebui să evalueze CA-ul, care și-a arătat limitele"

 link: "Plănuim să menținem o politică de dividend predictibilă"

 link: Creșterea BET-FI, de peste patru ori mai mare față de cea a BET

 link: "Nu mai durează mult și acționarii «instituționali - vulture» ai FP vor reuși exit-ul total prin lichidare"

 link: "Peste 8 miliarde de euro vor intra în economia României, în următorii trei ani, prin FSDI"

 link: Fondul suveran de dezvoltare și investiții sau dușmanul binelui e mai binele

 link: Elliott Associates și-a redus accelerat deținerea la Fondul Proprietatea, de la 21% la 10%

 link: Steven van Groningen, susținut de NN pentru un nou mandat în Comitetul Reprezentanților FP

 link: "Îndemnam Guvernul sa profite de condițiile de piața, ca sa listeze Hidroelectrica, Aeroporturi București și Salrom"

 link: "Nu este oportună o eventuală valorificare a pachetului din BCR, până la finalizarea litigiilor"

 link: "Lichiditatea redusă de la BVB se transpune în dificultăți de investire"

 link: "Nu putem avea o piață eficientă cu o Autoritate de Supraveghere prosperă, pe banii emitenților"

 link: "Noi pledăm, ca și până acum, pentru așezarea relației cu FP-ul pe baze de normalitate și colaborare"

 link: În România am ales să investesc în start-up-uri inovatoare, care urmau să schimbe ceva și să aducă un beneficiu societății

 

.