Conferința BURSA - Dezvoltarea Romaniei 2018
BURSA 06.08.2018

Valentin M. Ionescu
 
mărește imaginea
     * Aspecte legale cu privire la revocarea doamnei Laura Codruța Kövesi, din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție
     
     Prin Decizia CCR nr. 45/30 ianuarie 2018 și Decizia nr. 358/30 mai 2018, Curtea Constituțională a încălcat prevederile Constituției României, deși această autoritate publică este garantul ei (art. 142 alin. 2 Constituție). Ambele decizii constituie temeiul juridic care a stat la baza revocării doamnei Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Decizia CCR nr.45/30 ianuarie 2018 a avut ca obiect "soluționarea obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor", iar Decizia nr. 358/30 mai 2018 "soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministrul justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și dintre Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, determinat de refuzul Președintelui României de a da curs cererii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție".
     Din perspectiva juridică, punctul nodal pentru ambele decizii ale Curții Constituționale îl constituie art.54 alin.(1) - (4) din Legea nr.303/2004 care reglementează numirea și revocarea Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora.
     Sub aspect politic, miza nu consta doar în îndepărtarea doamnei Laura Codruța Kövesi, ci și în epurarea tuturor procurorilor cu funcții de conducere care anchetează cazuri de corupție în care sunt implicați politicieni, precum și alte persoane cu putere și influență politică și în economie. Textul art.54 alin.(1) - (4) din Legea nr.303/2004 stabilește că procurorii cu o vechime mai mare de 10 ani sunt numiți/revocați în funcțiile de conducere enumerate de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
     Textul art.54 datează din 2004. Dar, anul acesta Partidul Social Democrat a intervenit pentru modificarea Legii nr. 303/2004, inclusiv a art.54 astfel încât Președintele să nu aibă niciun drept de veto în numirea/revocarea procurorilor în funcții de conducere administrativă, propuși de ministrul justiției. Legea de modificare a Legii nr.303/2004 este contestată în acest moment la Curtea Constituțională a României.
     Constituția României, la art.134 alin.(1), stabilește că numirea în func­ție a judecătorilor și procurorilor se face de Președintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. În textul Constituției nu există nicio mențiune expresă că ministrul justiției ar avea dreptul și obligația de a face propuneri de numire a procurorilor în funcții de conducere, deși toți procurorii, indiferent dacă au sau nu funcții de conducere, se află sub autoritatea sa (art.132 alin.1 Constituție). Nu se știe ce se înțelege prin conceptul de "autoritate", întrucât nu avem un text legal care să-l definească. Deseori, chiar și în deciziile CCR, s-a comentat că textul art.134 alin.(1) din Constituție nu s-ar referi la numirea într-o funcție administrativă de conducere a procurorilor și judecătorilor, ci la numirea în profesie, deși textul constituțional nu face vreo dis­tincție de acest tip. Aparent, textul art.134 alin.(1) din Constituție este deficitar redactat. Numai că o constituție conține norme cu valoare de principiu. Constituția unei țări nu este cod și nici normă subsidiară legii ca să detalieze orice situație juridică. Tocmai de aceea, dacă suntem de bună credință, în interpretarea art.134 alin.1 din Constituție trebuie să luăm în considerare ambele situații juridice, și anume: numirea în profesie și numirea în funcție a procurorilor, prin care se înțelege deopotrivă funcție de execuție și de conducere. Nu se poate stabili printr-o lege - ierarhic inferioară Constituției - altceva decât este înscris în Constituție, pentru că "unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem"/ "Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus". Pe cale de consecință, ministrul justiției nu are niciun drept să facă propuneri de numire/revocare a procurorilor în funcții de conducere.
     Dar, ignorând art.134 alin.(1) din Constituție, prin Decizia nr.45/2018, Curtea Constituțională a preferat să dea o altă interpretare art.54 din Legea nr.303/2004, axându-se pe art.132 alin.1 din Constituție care face referire la faptul că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, fără să mai stabilească o conexiune între acest articol și alte dispoziții din Constituție. Prin Decizia nr.45/2018 (paragraful 165) Curtea Constituțională stabilește că "în interpretarea gramaticală a art.54 alin.(4) din Legea nr.303/2004, Președintele este obligat să revoce procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție la propunerea ministrului justiției. Aceasta, întrucât acțiunea Președintelui este descrisă prin termenul revocă, iar nu de o eventuală sintagmă de tipul poate revoca. Cât privește interpretarea logică și sistematică a Constituției, se arată că există o obligație a Președintelui de a da curs cererii de revocare, de natură să pună în valoare principiul cooperării loiale între autoritățile publice". Fraza pe care am reprodus-o din Decizia CCR nr.45/2018 nu are nicio legătură cu dispozițiile Constituției României, unde nu există sintagma "obligația Președintelui de a da curs cererii de revocare". Dând o asemenea interpretare, Curtea Constituțională răstoarnă ierarhia actelor normative, pentru că pune mai presus de Constituție, dispozițiile art.54 din Legea nr.303/2004, care nu sunt constituționale. Interpretarea Curții Constituționale este arbitrară și practic aduce o revizuire implicită a textului Constituției la art.134 alin.1, întrucât fixează întinderea competenței/atribuțiilor constituționale ale Președintelui României și ale minis­trului justiției, în favoarea celui din urmă, deși, după cum arătam, acesta nu are nicio legătură cu procedura de revocare a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și nici a altor procurori, potrivit Constituției. Ca să rezum ceea ce am scris până acum, temeiul revocării doamnei Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, îl constituie în primul rând Decizia nr.45/30 ianuarie 2018, prin care s-a respins obiecția de neconstituționalitate la art.54 din Legea nr.303/2004, precum și la nu mai puțin de 27 de prevederi din Legea de modificare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, pe care nu le analizez in acest articol având o altă importanță. Întrucât Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate la art.54 din Legea nr.303/2004, formulată de opoziția politică din parlament, de drept a dat câștig de cauză PSD, astfel încât s-a eliminat dreptul de veto al Președintelui la propunerile de numire/revocare a procurorilor șefi, formulate de ministrul justiției, precum și rolul de avizare a Consiliului Superior al Magistraturii a cărei relevanță juridică dispare.
     Decizia nr.358/30 mai 2018 asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministrul justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, a avut suport legal în Decizia nr.45/2018. Prin Decizia nr.358/30 mai 2018 Curtea Constituțională a constatat "existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministrul justiției și Președintele României, generat de refuzul Președintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi", ca urmare a conținutului art.54 care pe fond conferă ministrului justiției o competență pe care nu ar trebui  să o aibă, potrivit Constituției. Pe de altă parte, în fapt propunerea de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție a generat un conflict între ministrul justiției și Consiliul Superior al Magistraturii care din punct de vedere constituțional trebuia soluționat de președinte, în situația în care Legea de modificare a Legii nr.303/2004 prin art.54 nu ar fi limitat dreptul de veto al șefului statului. 
     Prin Decizia nr.53 din 28 ianuarie 2005, Curtea Constituțională a stabilit "că un conflict juridic de natură constituțională  presupune acte sau acțiuni concrete  prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor". Așadar, Curtea Constituțională a decis că se poate pronunța în situații de conflict de competență. Ori, în procedura de revocare a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, nu a existat niciun conflict de competență. Președintele nu și-a arogat nicio competență care ar aparține de drept altei autorități publice, nu a omis să se pronunțe și nici nu a refuzat să îndeplinească vreun act. Din contră. Examinând actele depuse de Consiliul Superior al Magistraturii, președintele a refuzat propunerea de revocare a doamnei Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Prin urmare, președintele a îndeplinit un act. De aceea, nu a existat niciun conflict de natură constituțională între președinte și ministrul justiției, astfel încât Curtea Constitutionala să-l soluționeze potrivit art. 146 lit.e) din Constituție. Pe de altă parte, nu există nici situații de conflict care rezidă din textul Constituției în cazul dedus judecății. Eventual, starea de conflict ar fi putut fi generată de art.132 alin.(1) Constituție care menționează autoritatea ministrului justiției asupra procurorilor, fără să o defineas­că, precum și de contradicția generată de reglementarea rolului Minis­terului Public în cadrul autorității judecătorești (cap.VI din Constituție). Termenul de "autoritate" nu este definit  în niciun text legal din Româ­nia. Ce s-ar putea înțelege prin autoritatea unui ministru? Înseamnă cumva că ministrul justiției are dreptul să-i numească pe procurori în funcții de conducere? Nu avem text constituțional, ci așa cum precizam numai art.54 din Legea 303/2004, reglementează acest aspect, fără susținere constituțională. Pe de altă parte, făcând o interpretare prin analogie, se cunoaște că autoritatea apare în sis­temul de drept administrativ. Astfel, ca să dăm un exemplu, un secretar de stat se află sub autoritatea unui ministru, asa cum angajații ministerului se subordoneaza ministrului. În relația de autoritate, ministrul nu are dreptul să-l numească/revoce pe secretarul de stat, ci să-i dea dispoziții, să-i organizeze activitatea, să-l monitorizeze și să-l evalueze. În schimb, în relația de subordonare ministrul are dreptul să numească în funcție o persoană, să-i dea dispoziții, să-i organizeze activitatea, să-l monitorizeze și să-l evalueze. Prin urmare, în sfera dreptului adminis­trativ, ne găsim în situația în care un ministru dispune de o autoritate deontică incompletă. În relația minis­trul justiției - procurori, autoritatea deontică este de asemenea incompletă, întrucât procurorii "își des­fășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic" (art.132 alin.1 Constitutie). Prin urmare, procurorii nu sunt subordonați politic și nici pe cale administrativă minis­trului justiției. Explicația că procurorii se află sub autoritatea ministrului justiției ține de o tradiție constituțională și de nevoia de a apăra interesele statului cu "avocați publici"/procurori.
     Așadar, ne găsim în situația în care art.54 din Legea nr.303/2004 este neconstituțională, întrucât conferă puteri ministrului justiției ce nu se regăsesc în Constituție, având suport legal în două decizii ale Curții Constituționale care de asemenea sunt neconstituționale, întrucât servesc unui scop politic, și anume eliminarea răspunderii penale pentru o minoritate de privilegiați. 
     *  Implicații politice și de drept
     Pornind de la aceste premise, se pune întrebarea de ce președintele României a revocat-o din funcție pe doamna Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție? De mai multe ori, am exprimat public ideea că președintele României are obligația de a veghea la respectarea Constituției (art.80 alin.2 din Constituție) și ca atare nu avea temei legal să semneze decretul de revocare a procurorului șef DNA. La o asemenea aserțiune, alte persoane publice au adus ca argument obligativitatea respectării deciziilor Curții Constituționale (art.147 alin.4 Constituției) și că indiferent dacă o decizie a acestei autorități este pe fond greșită/neconstituțională, ea trebuie respectată. În caz contrar, am încălca regulile statului de drept. Juriștii care susțin acest punct de vedere acordă importanță formei, nu fondului legii. Din punctul meu de vedere această explicație nu are consistență și nu poate fi un argument juridic, ci denotă o neîn­țelegere a conceptului de stat de drept, întrucât Curtea Constituțională nu este deasupra legii și a altor puteri ale statului și nu are voie să decidă după propriile reguli doar pentru că are autoritate deontică deplină stabilită in Constituție. Autoritatea conferă putere, dar nu se confundă cu obiectivitatea și nici cu legalitatea. Fiind garant al respectării Constituției (art.142 alin.1 din Constituție) Curtea Constituțională nu stabilește regulile jocului politic în complicitate cu oamenii politici și nu are voie să încalce aranjamentul instituțional democratic, ci să-l apere. Ori, prin cele două decizii (Decizia nr.45/30 ianuarie 2018 și Decizia nr. 358/2018) Curtea Constituțională a intrat în jocul politic încălcându-și atribuțiile. Pe de altă parte, deciziile Curții Constituționale, deși sunt obligatorii (art.147 alin.4 din Constituție), nu sunt hotărâri judecătorești pentru a le asimila cu acestea. Este adevărat că nu pot fi atacate. Dar, cum să respecți o decizie ilegală? Doar pentru că a fost adoptată de Curtea Constituțională? Ce fel de stat de drept există în România în situația în care Curtea Constituțională adoptă decizii prin care revizuiește indirect Constituția peste voința populară, așa cum s-a întâmplat cu cele două decizii pe care le-am amintit? Cum am putea considera că trăim într-un stat de drept în care numai o parte respectă legea ori i se impune să o respecte, iar cealalată parte, în speță Curtea Constituțională, încalcă legea, invocând propria sa autoritate deontică? Pe de altă parte, ce se înțelege prin obligația Președintelui de a veghea la respectarea Constituției prevăzute de art.80 alin.2 din legea fundamentală?  Ce înseamnă "a veghea"? Constituția nu explică. Nici manualele de drept constituțional nu o fac. Într-o ipoteză, obligația șefului de a veghea la respectarea Constituției constă în sesizarea Curții Constituționale ori de câte ori la promulgare sunt trimise legi adoptate în parlament care conțin dispoziții neconstituționale. Este o ipoteză care s-a confirmat în realitate de multe ori. 
     O altă ipoteză ar putea fi obligația președintelui de a participa la ședințele CSM, precum și de a exercita oricare alte obligații care îi sunt fixate în Constituție. Însă, ce se întâmplă dacă, prin deciziile sale, Curtea Constituțională încalcă legea fundamentală din moment ce acestea nu pot fi atacate? Ar putea președintele să refuze conformitatea la asemenea decizii? Din moment ce are obligația să vegheze la respectarea Constituției, eu consider că în cazul dedus analizei de față președintele putea macar să trimită Curții o adresă prin care să solicite revizuirea celor două decizii (Decizia CCR nr.45/ 2018 și Decizia nr.358/2018) ori chiar să formuleze o plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu împotriva judecătorilor care au decis contra legii, ori să nu semneze decretul de revocare. Nu a făcut-o. Nu cunosc motivele, dar este posibil ca acceptarea de către președinte a unor decizii ilegale adoptate de Curtea Constituțională să fi fost socotită că ar servi unui compromis viitor in folosul apărării justiției sau stabilității statului. De altfel, așa s-a pronunțat aproape toată lumea: juriști, avocați, judecători, politicieni. Din punctul meu de vedere, această "stabilitate a statului" se confundă aproape întotdeauna cu statul de drept. Am menționat că tot acest joc prin Curtea Constituțională a intervenit în favoarea PSD nu înseamnă decât conservarea statului captiv, a sistemului de privilegii pentru o minoritate de indivizi din clasa politică ce nu își pot justifica averile și fărădelegile. Asta înseamnă pentru majoritatea reprezentanților clasei politice "stabilitatea statului" și "stat de drept".
     Cred că în România avem o înțelegere distorsionată a statului de drept. Nu în mod întâmplător și nici din incultură.
     Conceptul "de stat de drept" nu se referă doar la conformarea indivizilor la un set de legi. Nu este suficient, întrucât depinde de fondul legii, adică cum sunt legile în conținut și dacă sunt stabile. Altfel, înseamnă că și statele dictatoriale se pot legitima prin noțiunea de stat de drept. Statul de drept se referă la aranjamentul instituțional în care indivizii unei societăți sunt tratați în mod egal, nu doar între ei, ci și în fața statului, astfel încât să-și apere drepturile. Conformarea indivizilor la un sistem de legi este subsidiară garantării egalității și protecției drepturilor individuale, accesului la justiție și înlăturării abuzului de putere. Stat de drept nu înseamnă reguli schimbate peste noapte, protecția privilegiilor, ori legiferarea de a face ce vrei. Stat de drept nu înseamnă că orice "acțiune a unui funcționar public sau politician poate fi autorizată de lege, ci din contră, că abuzul de putere este prevenit prin lege, iar individul are acces neîngrădit la justiție. Statul de drept limitează forța statului și implicit puterea arbitrară a clasei politice. De aceea, susțin că respectarea unei decizii a Curții Constituționale care încalcă prevederile Constituției nu înseamnă respectarea statului de drept. Dacă o forță, oricare ar fi aceasta, invocă legea, dar o încalcă ori o siluiește, atunci statul de drept este afectat sau nu există. Eventual există o stabilitate politică impusă prin forță de o minoritate politică privilegiată.
     Conceptul de "stat de drept" se regăsește în multe tratate internaționale, inclusiv în art.2 din Tratatul Uniunii Europene, versiunea consolidată. Dar, în România, ca de altfel și în alte state est-europene, unde clasa politică este dominată de extractorii de rente sau de hoți, ca să o spunem vulgar, prin stat de drept se înțelege mai degrabă "supremația legii" indiferent de conținutul ei, nicidecum "supremația dreptului", în termenii pe care deja i-am explicat. "Supremația legii" este un pretext pentru cel aflat la putere de a fixa regulile jocului politic după cum dorește, pe temeiul legitimității politice câștigate prin vot, inclusiv de a răsturna ordinea de drept democratică. Înțeles astfel, statul de drept devine ficțiune. 

 link: Păcălit de clovneriile lui Toader? Iohannis nu era obligat să o revoce pe Kövesi
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
Trimite părerea ta.
Nume (maxim 50 caractere)
E-mail (optional)
Titlu (maxim 50 caractere)
Mesaj
 
REGULAMENTUL MESAJELOR
Acord
Prin trimiterea opiniei ne confirmați că ați citit regulamentul de mai sus și că vă asumați prevederile sale !

1.  multumire
    (mesaj trimis de cetatean roman în data de 06.08.2018, ora 05:38)  
 Ma simt multumit ca mai exista romani cu gandire logica.E lesne de inteles..un om politic controleaza magistratii...cum ? prin numire/revocare...incalcare flagranta a principiului separarea puterilor in stat ,garant al democratiei.
 Oar3 cand vor disparea penalii din toate functiile statului...RUSINE!


 
  1.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 1 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 06.08.2018, ora 08:46)
 
 Escrocul cu două case confiscate a fost ieri la partidul lui, Președintele PNL numește și revocă. Să-ți fie rușine!


 
  1.2.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 1 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 06.08.2018, ora 14:35)
 
 Rusine sa iti fie, fascistule. Hotule nepedepsit. Sigur ai furat ceva, n-ai platit o taxa. A fi ales intr-o functie este un drept al omului, fascistule. El nu poate fi restras decat prin ordin judecatoresc nu prin iscalituri ale unor oligofreni. Fascistule.


 
2.  "numirea în funcție"
    (mesaj trimis de anonim în data de 06.08.2018, ora 07:22)  
 Restul e bla bla.


 
3.  Cum putem să fim atât de ignoranți?
    (mesaj trimis de Maximus în data de 06.08.2018, ora 07:37)  
 Stimate domn, în Constituție în art. 147(4) se spune cu subiect și predicat că:
 „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”
 Neavânt altă autoritate care să cenzureze hotărârile CCR, este cât se poate de clar că punerea în aplicare a acestora este OBLIGATORIE. Asta înseamnă că CCR poate decide inclusiv că de mâine noaptea se numește zi! Știu, e greu de acceptat, dar asta e realitatea.
 P.S. În ceea ce-l privește pe Iohannis, faptul că e obligat i se transmisese printr-o motivare anterioară a CCR, pe care se pare că omul n-a înțeles-o. Întrucât a insistat, CCR a fost obligată să-i motiveze cu subiect și predicat ce trebuie să facă. Și, culmea, chiar în aceste condiții, tot a avut nevoie de o lună ca să înțeleagă.


 
4.  fără titlu
    (mesaj trimis de anonim în data de 06.08.2018, ora 08:44)  
 Clovnul Ionescu să ne precizeze mecanismele prin care statul de drept s-a apărat de abuzul de putere a lui Kovesi. Să ne dea un exemplu, clovnul Ionescu.


 
  4.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 4 )
    (mesaj trimis de Ben , in data de 06.08.2018, ora 10:24)
 
 Pai ce sa vezi legea nu definește conceptul de autoritate ... logic dacă nu este definit oricine va înțelege ce dorește în consens cu propriul interes... Cred cu tărie ca tocmai asta este problema reală a etniei noastre: toată lumea isi dorește o autoritate si nu o respecta pe altora. Am înțeles procurul este sub autoritatea lui Dumnezeu...si doar el îl va judecata....îl va trage la răspundere ..în lumea de apoi. Tu si make trebuie neapărat sa aveti parte de judecata divină a unui procuror reprezenntul lui Dumnezeu în România. Stintific vorbind .....Dumnezeu este hazardul procurorului în România nu asa cu autoritate deplina.


 
5.  Ce se întâmplă cu „BURSA” ?!
    (mesaj trimis de Emma Schwartz în data de 06.08.2018, ora 10:51)  
 Bazaconiile politice ale dlui Ionescu nu deranjează atât de mult cât nedumerește îngăduința/toleranța „BURSEI” de a găzdui un asemenea text politico-partizan !?
 Păcat - mare păcat că ”BURSA” deraiază de la admirata sa neutralitate politică, de la spumoasele dezbateri pe probleme ecoomico-bancaro-bursiere !


 
  5.1.   Postaco!  (răspuns la opinia nr. 5 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 06.08.2018, ora 10:56)
 
 Nu ti-e rusine sa spui ca articolul pur juridic al lui Valentin Ionescu ar fi politic?!


 
  5.2.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 5.1 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 06.08.2018, ora 14:33)
 
 Nu ti-e rusine sa ignori ceea ce spune chiar autorul care cauta motive politice in spatele unor actiuni juridice? Chiar nu ti-e rusine?


 
  5.3.   Regret profund că  (răspuns la opinia nr. 5.1 )
    (mesaj trimis de Emma Schwartz , in data de 06.08.2018, ora 15:44)
 
 nu ați reușit să citiți cu atenția cuvenită textul dlui Ionescu !
 Orice abordare politică a unor prevederi legale conduce - inevitabil - la denaturarea adevărului !
 Folosirea de invective este caracteristică persoanelor care sunt sărace în argumente !


 
  5.4.   Aveți perfectă dreptate,  (răspuns la opinia nr. 5.2 )
    (mesaj trimis de Emma Schwartz , in data de 06.08.2018, ora 15:56)
 
 dl Ionescu recurge la motivări politice pentru a născoci justificări de natură se susțină părerile domniei sale privind unele probleme de drept.
 Regret că „BURSA” a devenit o tribună de răfuieli politice !


 
6.  fără titlu
    (mesaj trimis de daniel ionescu în data de 06.08.2018, ora 11:38)  
 cum spuneam, o jalnica pledoarie despre preeminenta suprematiei dreptului (hi, hi!) in raport cu suprematia legii in "constitutia" statului de drept!!


 
7.  fără titlu
    (mesaj trimis de Intrusul în data de 06.08.2018, ora 12:17)  
 "prin stat de drept se înțelege mai degrabă "supremația legii" indiferent de conținutul ei, nicidecum "supremația dreptului", în termenii pe care deja i-am explicat. "Supremația legii" este un pretext pentru cel aflat la putere de a fixa regulile jocului politic după cum dorește, pe temeiul legitimității politice câștigate prin vot, inclusiv de a răsturna ordinea de drept democratică. Înțeles astfel, statul de drept devine ficțiune". Domnule Ionescu prin acest text am inteles perfect ca dvs doriti suprematia dreptului (care nu are nimic la baza ci numai consideratiile dvs!) care nu este egal cu suprematia legii Bursa mai cenzurati si pe acesti neica nineni care manipuleaza prin articole publicate si probabil platite spre a nu se respecta prevederile legii Ordinea de drept nu este stabilita prin legi?


 
  7.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 7 )
    (mesaj trimis de MAKE , in data de 06.08.2018, ora 13:43)
 
 N-am inteles ce vrei.
 Vrei sa-ti cenzurez comentariul?


 
8.  fără titlu
    (mesaj trimis de anonim în data de 06.08.2018, ora 13:58)  
 Omul este nespecialist in drept constitutional. Altfel, materialul lui ar obtine un 7 cu indulgenta la orice exament de profil. Uite, dle Ionescu, daca CSM s-ar ocupa si de functiile administrative ale procurorilor atunci s-ar incalca niste alte articole din Constitutie si s-ar adauga la ea. Dar tie nu iti pasa pentru ca nu te pricepi la drept constitutional. Si violezi constitutia cum iti vine la gura.
 
 "(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției."
 La atat este limitat rolul CSM.
 
 Pentru nepriceputul Ionescu, Justitie este despre judecatori. Atat. Art 124
 (3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.
 
 Nu este despre procurori. Ce sunt procurorii, elev Ionescu? Sunt SCULE POLITICE. Asta scrie in Constitutie.
 
 Art. 131 – Rolul Ministerului Public
 (1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.
 
 Auzi tu, elev mediocru Ionescu? Procuratura apara "interesele generale ale societății". Asta in timp ce Justitia se face conform legii de către Judecători. Procurorii au drept sa considere interesele generale, Judecatorii infaptuiesc justiția exclusiv pe baza legii. Nu a intereselor generale.
 
 Ai priceput tu, elev Ionescu, diferenta dintre roluri si atributii? Asta ca sa nu le mai confunzi data viitoare. Si sa nu mai ignori cuvantul "AUTORITATE" cand este vorba de Ministrul Justitiei. Asta spune Constitutia limpede, negru pe alb. Iar autoritatea Ministrului vine in raport cu un alt organ democratic, Parlamentul. Ministrul este numit de Parlament si responsabil pentru urmarirea intereselor generale ale societătii de către Procurori.
 
 Așa că, elev mediocru Ionescu, nu mai declara matale neconstituțional art.54 din Legea nr.303/2004. Apucă-te în schimb de alte ramuri ale dreptului unde poate ai mai mult succes. Aici ai dovenit prea multa incompententa.


 
  8.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 8 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 06.08.2018, ora 14:01)
 
 Pentru toți vanzatorii de zarzavat care mai identifica infaptuirea justitiei de catre procurori, sa citeasca asta:
 
 Art. 124 – Înfăptuirea justiției
 (1) Justiția se înfăptuiește în numele legii.
 (2) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.
 (3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.


 
  8.2.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 8.1 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 06.08.2018, ora 14:52)
 
 Profesore balbait, de ce nu esti in stare sa argumentezi? Ti-a plesnit neuronul? Spune si tu ceva, nu te mai balbai! N-ai vazut ce frumos explica idolul tau, clovnul Tudorel Toader?Hai, ca nu-i greu!


 
  8.3.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 8.2 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 06.08.2018, ora 17:24)
 
 comentator cu handicap psihic, nu ai citit asta in articol? Nu face distinctie pentru ca spune foarte clar ca procurorii sunt sub autoritatea unui ministru.
 - Deseori, chiar și în deciziile CCR, s-a comentat că textul art.134 alin.(1) din Constituție nu s-ar referi la numirea într-o funcție administrativă de conducere a procurorilor și judecătorilor, ci la numirea în profesie, deși textul constituțional nu face vreo dis­tincție de acest tip.


 
  8.4.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 8.3 )
    (mesaj trimis de MAKE , in data de 06.08.2018, ora 18:07)
 
 Ce te face expert in drept constitutional, exprimarea urita, lipsa de logica sau amindoua?
 Absurditatea ca presedintele ar fi executantul deciziilor ministrului justitiei, la care ajung clovnul Tudorel Toader si circul CCR, nu iti semnaleaza deficienta interpretariilor pe care acesti bufoni le acrediteaza?
 Ce ti-a fost neclar in ceea ce ti-a spus Ionescu, stralucitule?
 Vrei sa-ti dau si eu citate?
 OK
 "Ministrul justiției are obligația să își întemeieze legal și să își argumenteze propunerea, neputându-se reține, cu siguranță, nici în privința acestuia, o exercitare discreționară a rolului său constituțional." (Curtea Constituțională/
 Decizia nr. 358/2018 asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre ministrul justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte/ alin. nr.17).
 Asta-i tot.
 "... nici în privința acestuia..."
 A criticat vreo clipa CCR evidentul "exercitiu discreționar" al lui Tudorel Toader, semnalat de Klaus Iohannis, cind subliniaza ca ministrul justitiei se face ecou al zvonurilor din mass-media?
 Nu.
 Totul este numai si numai clovnerie.
 Sa crezi in magie, mai treaca-mearga, dar sa ajungi partizanul bufonilor si sa te mai si crezi "expert in drept constitutional", hai ca asta-i, deja, boala.


 
  8.5.   P.S,  (răspuns la opinia nr. 8.4 )
    (mesaj trimis de MAKE , in data de 06.08.2018, ora 18:13)
 
 De fapt, cred ca stiu cu ce te ocupi...
 Probabil ca esti acel mincinos nerusinat, care, cu dovezile in fata sa, refuza sa admita ca ele exista.
 Doar ca, dupa ce l-am dat de gol, acum se ascunde sub anonimat.


 
  8.6.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 8.4 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 06.08.2018, ora 20:48)
 
 delirezi make
 Daca tot ai citat dintr-o decizie CCR prin care spui ce obligatii are ministrul justitiei, cum ar fi make sa demonstrezi ca dosarul intocmit de ministrul justitiei nu este valabil? Daca n-ai demonstrat nimic si atunci este este valabil.
 Ministrul Justitiei nu a exercitat discretionar rolul lui. Ci a dat-o afara pentru abuzuri pe Kovesi. Ia-o pe asta, make.


 
  8.7.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 8.6 )
    (mesaj trimis de MAKE , in data de 06.08.2018, ora 21:05)
 
 Pai vezi?
 Ce ti-am spus?!
 Esti bolnav.
 Ia-o pe asta!


 
  8.8.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 8.6 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 06.08.2018, ora 21:52)
 
 Inclin sa cred ca Make are dreptate. Iohannis a mentionat acel pasaj in care Tudorel Toader recunoaste ca a intocmit Raportul ca ecou al informatiilor vehiculate in mass media, dar CCR nu a luat in seama nici mentiunea presedintelui nici marturisirea ministrului.
 In mod evident, ministrul nu a detinut nici o dovada in sprijinul zvonurilor din mass media, astfel ca decizia lui sa propuna revocarea procurorului sef al DNA reprezinta un exercitiu discretionar, pe care CCR I-a preluat si prelungit in mod condamnabil.


 
  8.9.   Mesaj eliminat conform regulamentului  (răspuns la opinia nr. 8.7 )
    (mesaj trimis de Redacția , in data de 06.08.2018, ora 22:18)
 
 ...


 
  8.10.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 8.8 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 06.08.2018, ora 22:29)
 
 Ce te faci daca au existat dovezi irefutabile ajunse din presă chiar pe rolul Parchetului General? Iti inghiti minciunile?
 
 Șeful DNA Ploiești, Lucian Onea, și fostul procuror DNA Mircea Negulescu sunt urmăriți penal într-un dosar aflat pe rolul Parchetului General, informează surse judiciare citate de Agerpres.
 Potrivit surselor citate, cei doi sunt suspecți pentru participație improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare. Lucian Onea este citat marți la Parchetul General iar Mircea Negulescu, vineri, conform acelorași surse.


 
  8.11.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 8.7 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 06.08.2018, ora 22:36)
 
 Inca o insulta? Ce ai patit Make? Ce s-a intamplat cu tine? Nu mai judeci limpede, este clar.


 
9.  fără titlu
    (mesaj trimis de Cristi C în data de 06.08.2018, ora 22:11)  
 Ionescu: "Dar, anul acesta Partidul Social Democrat a intervenit pentru modificarea Legii nr. 303/2004, inclusiv a art.54 astfel încât Președintele să nu aibă niciun drept de veto în numirea/revocarea procurorilor"
 - Realitatea este cam altfel. CCR a început chiar din 2007, de când a început interpretarea foarte prezidențială a republicii în forma băsistă a ei, să emită decizii care explică faptul că Președintele NU ARE DREPT DE VETO.
 1) Decizia nr.356 din 5 aprilie 2007, prin care Curtea a statuat că Președintele României poate să ceară prim-ministrului să facă o altă propunere pentru ocuparea unei funcții de ministru rămase vacantă și a precizat că Președintele nu are un drept de veto, excluzând, astfel, validitatea unui refuz nemotivat, arbitrar.
 Ionescu: " Dar, ignorând art.134 alin.(1) din Constituție, prin Decizia nr.45/2018, Curtea Constituțională a preferat să dea o altă interpretare art.54 din Legea nr.303/2004, axându-se pe art.132 alin.1 din Constituție care face referire la faptul că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, fără să mai stabilească o conexiune între acest articol și alte dispoziții din Constituție."
 
 - Realitatea este altfel. Și a început tocmai din anul 2005 când, ce să vezi, CCR a decis că art 54 din legea 303/2004 este constituțional.
 CCR decizia 375 din 2005
 "Au de asemenea un deplin suport constituțional prevederile legale nou introduse care stabilesc că numirea principalelor funcții de conducere din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul Național Anticorupție se face de către Președintele României, la propunerea Ministrului Justiției și cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
 Potrivit art. 94 litera c) din Constituție, Președintele are ca atribuție numirea în funcții publice, iar această numire se face în condițiile legii.
 Nu există nici un text constituțional care să reglementeze numirea în funcțiile de conducere din parchete, ceea ce înseamnă că aceasta se face în condițiile reglementate de lege."
 
 
 Autorul consideră că art 54 este neconstituțional deoarece cuvântul "autoritatea" sub care operează procurorii șefi în Constituție îi pare neclar și nu de natură să justifice un rol central al Ministrului Justiției în numirea/revocarea acestora.
 
 Dacă are ceva de spus trebuia să o fi spus în 2005. Acum este cam târziu, după 13 ani. Iar despre neclaritățile autorului referitoare la prezența explicită a "autorității" în acel paragraf, decizia CCR s-a referit pe larg la lucrările Adunării Constituante. Să le mai citească încă o dată dl Ionescu. Poate le va înțelege sau le va adresa într-un articol viitor și pe acelea pentru a le demonstra ca nevalabile.


 
  9.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 9 )
    (mesaj trimis de MAKE , in data de 06.08.2018, ora 23:07)
 
 Bravo Cristi C., dupa opt ore de la primul tau comentariu, in sfirsit, la ora 22.11, te-ai incumetat sa te semnezi.
 Felicitari!
 Hai, ia-o pe asta:
 "Absurditatea ca presedintele ar fi executantul deciziilor ministrului justitiei, la care ajung clovnul Tudorel Toader si circul CCR, nu iti semnaleaza deficienta interpretariilor pe care acesti bufoni le acrediteaza?"
 Ti-am dat-o la 18.07, comentariul 8.4., dar nu te-ai atins de ea.
 Ti-o mai dau o data.
 Ce zici?


 
  9.2.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 9.1 )
    (mesaj trimis de Cristi C , in data de 07.08.2018, ora 00:03)
 
 Disputele pe care le aveți cu alți oameni care comenteaza aici sunt treburile dv. Nu mă amestecați in ele. Nu am citit comentariul de care spuneți și nici nu îmi aparține. Dar nu văd de ce nu încercați dv să răspundeți la asta după care revenim la roluri:
 
 "Dacă Președintele numește orice funcționar, înseamnă asta că are cheile tuturor birourilor din acest stat?" Și că are subordonarea tuturor pozițiilor publice din acest stat?
 
 Reiau aici din explicația juristului V Ionescu: "În schimb, în relația de subordonare ministrul are dreptul să numească în funcție o persoană, să-i dea dispoziții, să-i organizeze activitatea, să-l monitorizeze și să-l evalueze."
 
 Dacă Președintele are prioritate în numiri și drept de veto și rolul central, etc, și uitându-ne la caracterizarea de mai sus, atunci rezultă că toate funcțiile publice, potrivit art 94 lit c, îi sunt subordonate Președintelui României. Altfel, cum poate cineva avea un rol central fară să aibă și competențele și puterea asupra acelor decizii?
 
 Dacă toate funcțiile răspund Președintelui României, de ce mai alegem Guvern, Parlament? Dacă cineva acceptă că nu suntem o monarhie medievală, atunci va accepta și faptul că deși face numirile, le face formal, doar din motive ceremoniale, ca reprezentant al statului și nu de subordonare a funcțiilor respective. Asta cu excepția numirilor unde are un rol explicit consacrat în Constituție. Numirea tuturor funcțiilor publice nu este decât de decor.
 
 Dacă vă place țara în care un singur om are cheile tuturor birourilor dintr-o țară, scrieți un articol despre cum ar arăta. Poate convingeți pe cineva.


 
  9.3.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 9.2 )
    (mesaj trimis de Cristi C , in data de 07.08.2018, ora 00:39)
 
 Completez cu mărturii dintr-o astfel de țară în care Președintele, fără competențe exprimate în legi de a numi/revoca pe fond, prin analize tehnice de specialitate, alegea și numea procurori.
 
 Cum a descoperit-o Traian Băsescu pe Kovesi
 ---------------------- ------------------------------ ----------
 
 ''Te-am adus de la Sibiu, te-am găsit în fundul patriei și te-am făcut procuror general.(...) Am cerut procurorului general să îmi dea lista și CV-urile tuturor procurorilor șefi de DIICOT-uri și de DNA-uri din țară la secțiile teritoriale pentru că nu voiam să iau din Parchetul General un procuror, deși aveam recomandări. Am zis că sunt din București, se știu între ei și poate erau îmbârligați în tot felul de chestiuni.
 
 Mi-au venit CV-urile și lista cu dosarele. Am văzut că a jucat și în echipa națională de basket și era și femeie. Când am văzut CV-ul, zic, a jucat basket, deci e înaltă, e impunătoare. Avea vreo trei dosare soluționate bine, obținuse condamnări, referințe bune din mediul juridic, nu o cunoștea mai bine. Era cea mai tânără din șefii de parchete din teritoriu, era femeie și am zis să o cheme de la Sibiu că vreau să o văd mâine. Am văzut-o, era politicoasă, nu era o tută, era totul sportiv și am spus că asta e.'', a dezvăluit fostul președinte al României, Traian Băsescu.
 
 
 Kovesi a fost numită Procuror General pe 2 oct 2006, la "propunerea" ministrului Macovei. După cum se vede, propunerea a venit de la Vodă Băsescu iar acesta nici măcar nu o menționează pe Macovei, ministrul Justiției de la acea vreme. Spune că el a cerut Procurorului General lista cu CV-uri.


 
Aceeasi sectiune (Strategia Nationala Anticoruptie)
ÎN AȘTEPTAREA NOMINALIZĂRII VIITORULUI ȘEF AL DNA
DUPĂ REVOCAREA ȘEFEI DNA, URMEAZĂ CEA A ȘEFEI ÎCCJ?
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Jurnal Bursier
24.09.2018
     * BET-BK, singurul indice în scădere
     Opt dintre cei nouă indici ai Bursei de Valori București (BVB) au încheiat ultima zi de tranzacționare a săptămânii în creștere, singurul coș de acțiuni care a...  click să citești tot articolul
24.09.2018
     Piețele din Europa au încheiat săptămâna trecută în ton optimist, investitorii fiind atenți la datele pozitive privind economia SUA (producția industrială și activitatea din sectorul privat)....  click să citești tot articolul
21.09.2018
BVB
     * Rulaj de 47 milioane de lei, peste media anului
     
     Piața principală a Bursei de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de joi preponderent în teritoriul pozitiv, opt dintre...  click să citești tot articolul
20.09.2018
BVB
     * Scădere de 0,53% pentru BET-NG
     
     Volumul de tranzacționare înregistrat în ședința de la mijlocul săptămânii a Bursei de Valori București (BVB) a fost de 33,45 milioane de lei, dintre care...  click să citești tot articolul
20.09.2018
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa au urcat ieri, pe fondul câștigurilor din sectorul materiilor prime.  click să citești tot articolul
19.09.2018
BVB
     * Toți indicii bursieri au închis în creștere
     * Tranzacții cu aproape 3% din MedLife, efectuate pe piața "deal"
     
     Lichiditatea înregistrată în ședința de tranzacționare de ieri la...  click să citești tot articolul
Cotații Internaționale

Curs Valutar

Curs valabil din data de 21 septembrie 2018
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sârbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Bahtul thailandez...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRY
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
THB
XAU
XDR
2.8801
2.3806
3.0614
4.1351
0.1822
0.6242
0.2206
4.6559
5.2123
1.4386
3.5050
0.2364
0.4852
1.0851
0.0595
0.4496
0.6306
3.9517
0.2773
0.9692
0.5774
0.0547
0.3541
0.2093
2.6455
0.0394
0.1409
1.0759
0.6269
0.1220
153.4508
5.5550
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
14.09.2018
MREPORT BY TRANSPARENCY INTERNATIONAL
     Globalization has also brought with it an unpleasant effect: cross-border corruption. According to the intermediate report Exporting Corruption for the year 2018, a document drawn up by the organization Transparency International, there is a practice among powerful foreign companies of bribing the public servants of another country when they want to enter the local market.  click here to read the entire article
07.09.2018
DEPUTY VIRGIL POPESCU, VICEPRESIDENT OF THE COMMISSION FOR INDUSTRIES AND SERVICES
     The offshore law will once again reach the Commission, in one or two weeks, according to Mr. Virgil Popescu, the vice-president of the Commission for Industries and Services, the Chamber of Deputies.  click here to read the entire article
05.09.2018
MRS. FIREA'S VERBAL BOMBS
     * "There have been attempts for the prefect to be made a scapegoat"
     * "The support from the government wasn't much to talk about, so if it were withdrawn, there wouldn't be much of a difference"
     Bucharest's General Mayor was heard on Tuesday as a witness by the prosecutors of the General Prosecutor's Office in the case concerning the events which happened on August 10th in Victoriei Square. Before going into the Prosecutors' Department building, Gabriela Firea said she stood by her statements made immediately after the meeting of the National Executive Committee of the PSD and said: "I always speak based on facts, not just in this particular case, but in other areas as well, including politics. I will be answering to the questions of the prosecutor who contacted me and told me I was supposed to be heard in the case which is now being investigated concerning the intervention of the gendarmes on August 10th".  click here to read the entire article
31.08.2018
     The particularly hot weather and the conditions of extreme draught in Europe have brought to light terrible warnings from the past.
     Associated Press recently wrote that in the riverbed of the Elba in the Czech Republic have resurfaced the giant stones known as "the hunger stones", which have indicated over time, the coming of hard times.
     "When you see me, weep", is written on one of these stones, which seems to be considered the best hydrological benchmark in Europe. The inscription is in German and dates back to 1616.
     A detailed analysis of the stone inscriptions was published by the Czech researchers in the "Climate of the Past" magazine in 2013 (author's note: "Droughts in the Czech Lands, 1090-2012 AD", April 2013).  click here to read the entire article
29.08.2018
     * Claudiu Cazacu, XTB România: "United States companies have posted results that even exceeded the analysts' expectations, which were already for 2-figure profit increases"
     * Liviu Moldovan, financial analyst: "Currently, investors have a «blind» faith in the stock markets, in general, and in that of the US, in particular"
     For the first time in the history of the American markets, Nasdaq has surpassed the psychological level of 8,000 points.
     In the August 27 session, the Standard & Poor's 500 (S&P 500) index also reached an all time high, ending the trading session at almost 2,897 points.  click here to read the entire article
27.08.2018
     The capital market was marked, last week, by a number of controversial statements tied to the listing of Digi Communications, starting from the statements made recently by Darius Vâlcov, state advisor on the team of the prime-minister, who wrote on his Facebook page that he has asked the Financial Oversight Authority (ASF) if it was true that the book value of the Digi shares was 1 leu and 8 bani, and pointed out that at the time of the IPO, the shares of Digi were listed at 40 lei and are currently priced at 28 lei (30% down) and keep going down.  click here to read the entire article
23.08.2018
     Angela Merkel inaugurated the highway in December 2005, less than a month after she became chancellor of Germany.
     The highway was built on the territory of the former East Germany, connects Lubeck and the Polish border, after the junction with A11, and goes through the electoral precinct of chancellor Merkel.  click here to read the entire article
20.08.2018
THE NATIONAL MINERAL RESOURCES AGENCY, IN A NOTIFICATION TO THE PRIME-MINISTER:
     The Romanian government has lost over 8 billion lei, between 2006-2018, following the failure to update the royalties paid by the oil and gas companies, says Gigi Dragomir, the president of the National Mineral Resources Agency (ANRM), in a report sent to the prime-minister.  click here to read the entire article
15.08.2018
      * (Interview with Radu Grațian Ghețea, President - CEO of CEC Bank)
     In banking there are many risks and that is why banks need to be flexible and have as diverse an exposure as possible, which take the market circumstances at the time into account, says Radu Grațian Ghețea, President and CEO of CEC Bank. He told us, in an interview: "We have to adapt to what is happening in the market and we need to do things in such a way that the economic activity and that of the bank both function properly. If we're going with the idea that we want to eliminate every risk, then we'll just stop doing anything. For instance, we have been and we are a bank which heavily funds agriculture, which also means animal husbandry. A few years ago, our exposure to the aviculture sector was rather significant, and when the avian flu came we had to cover some non-performing loans on that segment. Now that the avian flu is done, we are facing the swine flu. What should we do, stop lending?"
     Reporter: Lately, there have been opinions from some experts who are saying that there is a wave of non-performing loans of the ones taken out by the First Home Program. What is your comment on these statements?  click here to read the entire article
08.08.2018
     * (Interview with Laszlo Diosi, OTP Bank CEO)
     Reporter: How would you describe the banking market, at the present time?
     Laszlo Diosi: Even though there are plenty of challenges, there are also many opportunities for the Romanian banking system. The lessons of the financial-economic crisis have resulted in a better regulated framework, stable, transparent and predictable. The guiding line of the policies developed by the authorities that are qualified, but in particular by those with a regulatory and oversight role has been characterized by a balance between profitability and systemic safety.
     But there is no shortage of challenges. We are talking here about challenges which concern the digitalization of the banking system and the national and international legislation. The entire system needs to align with complex and sometimes confused regulations.
     Recorded by Emilia Olescu  click here to read the entire article
31.07.2018
     * (Interview with Dan Paul, the president of the Association of Brokers)
     The management of the Bucharest Stock Exchange (BVB) needs to find out from brokers whether Romania truly needs a derivatives market, says Dan Paul, the president of the Association of Brokers, who was kind enough to grant BURSA an interview.  click here to read the entire article
27.07.2018
THE DĂNCILĂ GOVERNMENT AFTER SIX MONTHS
     Now we know why prime-minister Dăncilă was in a hurry to announce the activity report for the first six months at the helm of the Romanian government: the nice tale of the hike of pensions and salaries wasn't supposed to be overshadowed by the evolution of budget expenses, whose increase has led the deficit of the consolidated general budget to 1.61% of the GDP, from 0.88% after the first five months of the year.  click here to read the entire article
23.07.2018
BECAUSE AN AGREEMENT ON THE PRICE COULDN'T BE REACHED,
     The public offer started by Vimetco and Conef for a stake of at most 53.77% of the shares of Alro Slatina (Alro) has been unsuccessful, as the issuer announced that due to the unfavorable market conditions, the shareholders, company and underwriters couldn't agree on a price for the volume of 383.79 million shares put up for sale.  click here to read the entire article
23.07.2018
ECONOMIC ANALYST AURELIAN DOCHIA PREDICTS:
     * According to Eurostat, Romania has the biggest governmental deficit in the EU
     The hike of some taxes, in the near future, is unavoidable, according to economic analyst Aurelian Dochia.
     His statement comes as, in the first quarter, the government's deficit has seen an increase over the last quarter of 2017, according to data by the European Statistics Office (Eurostat).  click here to read the entire article
13.07.2018
Russia World Cup
     The final tournament of the World Football Cup will end with a gala representation, the duel between Croatia and France. France, the with the most expensive players in the tournament, has met the expectations, Croatia is the biggest surprise the of the competition.  click here to read the entire article
.