Conferința BURSA - Dezvoltarea Romaniei 2018
Primită de la cititori
votează:
BURSA 07.05.2018
mărește imaginea
Ionuț Ciurea: "Ne confruntăm, în principal, cu ingerințele politicului în administrație".
     Asociația Pro Infrastructură susține și promovează dezvoltarea infrastructurii de transport, iar unul din scopurile centrale este transparentizarea felului în care se implementează principalele proiecte de investiții în infrastructura de transport.
     Domnul Ionuț Ciurea, Director Executiv al Asociației Pro Infrastructură, ne-a explicat, într-un interviu, care sunt principalele probleme cu care se confruntă domeniul infrastructurii din țara noastră.

 
     *  Interviu cu domnul Ionuț Ciurea, Director Executiv al Asociației Pro Infrastructură
     
     Reporter: Având în vedere că toate guvernările au susținut că dezvoltarea infrastructurii reprezintă unul din elementele importante din programele de guvernare, cum vă explicați situația dezastruoasă în care se află infrastructura rutieră din România?
     De ce nu avem în România o infrastructură rutieră la standarde europene?
     Ionuț Ciurea:Infrastructura de transport nu a fost cu adevărat o prioritate pentru guvernările de până acum, iar problemele din domeniu au rămas, de multe ori, doar la stadiul declarațiilor și al promisiunilor neonorate.
     Dacă examinăm perioada 2004-2017 vom observa foarte multă neputință a guvernelor care s-au perindat de-a lungul timpului; practic, în 14 ani, avem 634 km de autostradă cons­truiți, la care putem să-i adăugăm pe cei 114 realizați dinainte de Revoluție. Dacă facem o medie, înseamnă 45 de km pe an, iar noi avem nevoie de vreo 3000 kilometri.
     La viteza actuală de execuție de drumuri de mare viteză, autostrăzi și drumuri expres, este posibil să avem rețeaua gata undeva în 50 de ani.
     În ultimii doi ani, însă, chiar și acest ritm a încetinit, ceea ce este foarte grav. Anul trecut, au fost dați în folosință 15 kilometri noi de autostradă, care, de fapt, erau gata din decembrie 2016, iar în acest an nu avem perspective prea bune. Teoretic, în 2018, ar trebui să avem undeva la aproximativ 45 de km dați în folosință, dar nu se știe dacă acest lucru se va întâmpla.
     Deci, în prezent, suntem mult sub media ultimilor 14 ani din punct de vedere al infrastructurii de transport și nu se întrevăd deloc perspective îmbucurătoare pentru acest domeniu.
     Reporter: Cine credeți că este de vină pentru situația infrastructurii actuale?
     Ionuț Ciurea: Nu putem să găsim un singur vinovat sau să dăm vina pe un singur guvern. Din monitorizarea noastră de până acum, circa 80% din probleme și din blocaje sunt imputabile autorităților, în principal Companiei Naționale de Drumuri (CNAIR), dar și altor agenții, ministere, pentru că partea birocratică ar trebui rezolvată în primul rând de aceste instituții.
     Restul problemelor țin de mediul privat, de calitatea proiectării, de detaliile tehnice, de seriozitatea și de solvabilitatea constructorilor. Cred că fiecare proiect de infrastructură ar trebui examinat și decelate care sunt problemele.
     Făcând o sinteză, putem spune că ne confruntăm, în principal, cu ingerințele politicului în administrație. Guvernanții iau decizii politice, legate de bugetare și de prioritizarea unor proiecte de infrastructură, în ciuda a ceea ce se prevede în Master-planul de transport. Vă pot da ca exemplu Craiova - Pitești, care trebuia să fie autostradă, conform Master-planului, dar acum acolo se va construi drum expres, pe un studiu de fezabilitate vechi.
     Din păcate, Compania Națională de Drumuri nu este nici pe departe independentă din punct de vedere decizional.
     O altă problemă cu care ne confruntăm este lipsa de profesionalism din această instituție. Există foarte puține persoane profesioniste în CNAIR, iar la nivel de management, în acest moment, pot să afirm că incompetența este maximă.
     Din informațiile noastre, profesioniștii care mai există acolo sunt marginalizați, conduși de persoane incompetente care fug de responsabilitate, răspunzând doar la comandă politică.
     O altă cauză foarte importantă pentru calitatea slabă a infrastructurii de transport este pregătirea dezastruoasă a proiectelor. Este un mit în România că avem studii de fezabilitate foarte scumpe. Studiile din teren ar trebui să fie la un nivel calitativ mult mai ridicat, cu ajutorul cărora să se lanseze licitații de proiectare și execuție.
     Vedem în timpul execuției câte probleme apar, pentru că studiile de fezabilitate nu au fost bine concepute. De aceea, cred că avem nevoie de o bugetare mult mai bună pe studiile de fezabilitate.
     Există chiar și un proiect de hotărâ­re al Guvernului care arată importanța pe care trebuie să o aibă partea de pregătire a proiectului, propunându-se creșteri ale costurilor. Astfel, se majorează procentul aplicat lucrărilor din construcții pe anumite segmente. De exemplu, cheltuielile pentru consultanță cresc de la 1% la 3% (circa 2% din costul total al investiției, pentru ca studiul de fezabilitate să fie bine făcut), iar pentru partea de proiectare, acestea se majorează de la 3% la 5%.
     De fapt, acest act normativ precizea­ză cam care este costul standard pentru consultanță, proiectare și asistență tehnică.
     Practic, din costul total de 1 miliard de euro al unei autostrăzi, 2% ar trebui să meargă spre studiul de fezabilitate, 5% pentru partea de proiectare, 3% pentru consultanță, restul pentru construcția propriu-zisă, avize etc.
     Reporter: De ce avem blocaje în aceste proceduri?
     Ionuț Ciurea: O cauză foarte importantă a blocajelor din execuție este faptul că aceste proiecte se pregătesc dezastruos - studiile de fezabilitate nu sunt de bună calitate, documentația de licitație nu se face așa cum trebuie și, mai departe, există incapacitatea Companiei de Drumuri de a conduce aceste licitații. Astfel, se descalifică ofertele fără nici un sens, pe greșeli materiale sau pe tot felul de prostii tehnice, și după aceea constructorii sau proiectanții dau în judecată CNAIR și câștigă.
     Atunci, compania de drumuri trebuie să reevalueze ofertele, ceea ce înseamnă timp adăugat la aceste licitații. Spre exemplu, avem pentru Autostrada 7, între Ploiești-Buzău-Bacău-Pașcani, patru loturi de autostradă care sunt scoase la licitație din noiembrie 2016, pentru proiectul tehnic și pentru studiul de fezabilitate.
     Atenție, din 2016 și nici până în momentul acesta, niciuna din cele patru licitații nu are un câștigător desemnat.
     De ce? Pentru că pregătirea acestor licitații s-a făcut pe genunchi, pe repede-înainte, documentația de licitație avea foarte multe neclarități, probleme, ofertanții au cerut foarte multe clarificări și, după aceea, depunerea ofertelor s-a amânat între 12 și 15 ori pentru fiecare din cele 4 loturi.
     După ce, într-un final, s-au depus ofertele și s-au rezolvat neclaritățile, CNAIR a început să le descalifice fără noimă. Atunci proiectanții au dat în judecată compania și au câștigat.
     S-au judecat întâi la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), după aceea la Curtea de Apel, dar toate acestea au însemnat foarte mult timp și nici până acum nu avem un câștigător desemnat. Aproape sigur atunci când o să avem unul, unii nu vor fi mulțumiți și vor contesta.
     Reporter: De ce sunt atât de multe contestații?
     Ionuț Ciurea: Cea mai mare parte a lor - 90% din cazuri - sunt probleme care sunt imputate autorității, nu cons­tructorilor sau ofertanților.
     Dacă am fi avut o documentație de licitație făcută ca lumea, cu cât mai puține greșeli, atunci nu am fi avut motive să primim atâtea contestații.
     Cele mai multe probleme sunt imputabile Companiei Naționale de Drumuri: evaluează prost ofertele, după aceea apar contestațiile și se câștigă în instanță și trebuie să reevalueze sau să recalifice ofertele. Toată această procedură costă foarte mult timp.
     În medie, durează un an de zile din momentul în care licitația a fost publicată pe SEAP (SICAP) și până la semnarea contractului.
     Reporter: Care sunt alte cauze pentru calitatea slabă a infrastructurii?
     Ionuț Ciurea: Fuga de răspundere. Ne confruntăm, de asemenea, cu incompetența și slaba capacitate adminis­trativă a reprezentanților Companiei de Drumuri.
     Mai ales actuala conducere nu vrea să își asume lucruri, preferând să rezilieze contracte, să pună bețe în roate sau să aplice strâmb legislația.
     Sunt foarte multe probleme pe loturile de licitație, pe loturile de execuție și pe cele în pregătire.
     E drept, ne confruntăm și cu foarte multă birocrație, cu tot felul de avize, autorizații acord de mediu etc. Sunt foarte multe agenții, ministere, autorități centrale, autorități locale care sunt implicate în procesul legislativ, birocractic și stăm luni de zile să facem exproprieri sau să mutăm niște stâlpi.
     Mai nou, chiar și cu proiectele cu finanțare europeană avem o problemă majoră bugetară. Anul ăsta toate proiectele de autostradă sunt subfinanțate. Oficial, autoritățile au susținut că nu pot să absoarbă banii europeni pentru infrastrustură, așa că nu i-au mai pus în proiectul de buget, spunând că îi trec la rectificarea bugetară.
     Dar eu cred că a fost o minciună, pentru că legea obligă autoritatea contractantă, în cazul nostru CNAIR, ca la începutul anului să notifice constructorii cu privire la bugetul disponibil pentru anul în curs.
     În condițiile în care au văzut sumele de bani disponibile, constructorii și-au dat seama că sunt subfinanțați și că este posibil să primească alți bani la rectificările din vară, dar s-ar putea să nu-i primească. Și atunci ei s-au demobilizat.
     Exemplul perfect este cel al ciotului de la Autostrada A3 din Pipera. Acolo este nevoie de circa 80 de milioane de lei, dar s-au bugetat vreo 20 de milioane de lei. Atunci evident că firmele de construcții s-au demobilizat, iar Compania de Drumuri (CNAIR) acuză acum constructorul că nu lucrează, dar tot ea este cea care nu îi plătește una sau două facturi restante. Dar mai importantă este alocarea bugetară.
     Un constructor nu poate să se angajeze la niște costuri, să lucreze în teren și să nu aibă un act care să îi garanteze că o să fie plătit pentru că nu există buget alocat.
     Autoritatea contractantă trebuie să îi spună firmei de construcții câți bani are alocați. De exemplu tot aici, la ciotul acesta de autostradă, pe lângă partea de finanțare pe 2018, mai există și o problemă cu relocarea unei linii electrice. Pentru acea relocare, constructorul a depus toate actele în octombrie anul trecut și nici până în momentul acesta nu avem o hotărâre de guvern pentru exproprierile necesare relocării a doi stâlpi.
     Reporter: Care este opinia dumnea­voastră cu privire la proiectul de lege a achizițiilor publice publicat recent pe site-ul Ministerului Finanțelor?
     Ionuț Ciurea: Din ce am citit, autoritățile încearcă anumite simplificări, numai că problema o să rămână în continuare la administrație, respectiv la autoritatea centrală și locală, în func­ție de proiecte.
     Cu siguranță, claimurile nu vor dis­părea, ba chiar, dimpotrivă, s-ar putea să avem probleme mai mari și mai multe dacă o să se limiteze cumva posibilitatea ca acești proiectanți și cons­tructori să conteste licitațiile.
     Dacă se vor da contracte cu dedicație ca în vremurile de tristă amintire, atunci o să avem o mafie între constructori și CNAIR și nu știu dacă ne dorim asta.
     Noi vrem o concurență veritabilă, constructori puternici și autorități contractante centrale și locale (CNAIR, CFR, Metrorex etc) capabile să rezolve hățișul birocratic și să pună la dispoziția ofertanților o documentație solidă, astfel încât să atragem companii serioase, de la care să cerem și calitate.
     Dacă noi nu avem legile puse în ordine, atunci și constructorul va trage de timp și se va folosi de orice mic detaliu avocățesc ca să facă claim și să nu lucreze. Să știți că nici acești constructori nu sunt sfinți. Mulți dintre ei trag la maxim de contracte, folosindu-se de prostia și incompetența autorităților.
     Este bine să avem o legislație dinamică de achiziții publice, una care să răspundă nevoilor specifice acestei țări. Această lege trebuie făcută cât mai echidistant posibil.
     Reporter: Care este opinia dumnea­voastră cu privire la Contractul Național?
     Ionuț Ciurea: Contractul Național, intrat anul acesta în vigoare, reprezintă, de fapt, contractul de bază, standard, pe baza căruia se construiesc autostrăzile, liniile feroviare etc.
     Acest model de contract este în bună parte echilibrat și acceptat de proiectanți, constructori, chiar oficiali europeni.
     Contractul Național este diferit de Ordinul 600, care era complet dezechilibrat și punea în cârca constructorilor și proiectanților foarte multe res­ponsabilități care țineau, de fapt, de autoritatea publică.
     Îngrijorarea noastră este ca acest nou model de Contract Național să nu se modifice, întrucât există multe presiuni în acest sens.
      Reporter: Sunt contractele FIDIC adaptate specificului pieței locale? Sunt voci care susțin că acestea avantajează constructorii în detrimentul autorităților.
     Ionuț Ciurea: Aceasta este manipularea - standard pe care o practică autoritățile din România, în special CNAIR, pentru că ei sunt cei mai guralivi în direcția asta, dar există și alte autorități care dau vina pe constructori, în loc să se uite la ei, în propria ogradă. Din punctul nostru de vedere, contractele FIDIC sunt foarte echilibrate. Ele se folosesc în toate țările civilizate de foarte mulți ani.
     Numai în România văd că există sus­piciuni că vin firmele de construcții din străinătate și ne fură banii. Asta este o prostie, în primul rând pentru că circa 80% din finanțările pentru infras­tructura rutieră în România provin din fonduri europene și doar o mică parte sunt banii noștri.
     Reporter: De ce nu reușim să accesăm suficiente fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere? Cum vă explicați că, în ultimii ani, bugetul Ministerului Transporturilor a fost rectificat negativ?
     Ionuț Ciurea: Este foarte simplu. 80% din dificultăți țin de autorități, res­tul țin de problemele de solvabilitate și de cât de pricepuți sunt constructorii și proiectanții.
     Toată lumea vrea să accesăm fonduri europene, ar fi un lucru extraordinar să avem grad de absorbție ridicat. Dar acesta este doar un efect, un lucru natural, care vine în momentul în care avem proiecte care decurg conform planului.
     Lumea înțelege greșit mecanismul prin care se absorb fondurile europene.
     Mai întâi trebuie să avem un constructor în teren care lucrează și care emite factura pentru lucrările finalizate către Compania de Drumuri, de exemplu. Evident, ca să lucrezi, trebuie să ai relocări de utilități, arheologia făcută, autorizație de construire, acord de mediu, deci autoritățile trebuie să pregătească totul pentru ca firma res­pectivă să poată lucra. Firma de construcții cheltuiește bani pentru lucrări, pe care îi facturează CNAIR.
     În tot acest proces, nu apar banii europeni.
     După ce CNAIR plătește constructorului, în câteva luni se duce și depune la Bruxelles documentația pentru decontare.
     Dacă nu există alocare bugetară pe termen scurt, în proporție de 100%, atunci CNAIR nu are cum să-l plăteas­că la timp pe acel constructor.
     Banii vin de la UE în momentul în care tot acest lanț este încheiat, inclusiv cu facturi achitate.
     În concluzie, sunt două elemente foarte importante. Ca să poată să lucreze, constructorul trebuie să aibă de la autorități întreaga parte birocratică în ordine și, mai important, constructorul trebuie să fie plătit de autorități prin alocare bugetară, nu prin povești, ci prin bani reali. Și după aceea vin banii de la UE, pe baza lucrărilor făcute și a facturilor plătite de stat.
     Atenție, nu toți banii plătiți de stat sunt eligibili. TVA-ul nu se decontează, la fel și relocările de utilități, exproprierile etc. Sunt foarte multe cos­turi neeligibile care trebuie plătite de statul român.
     UE ne dă bani pentru poduri, terasamente, pentru construcția propriu-zisă.
     Reporter: Cum comentați propunerea Consiliului Investitorilor Străini privind înființarea unei entități care să supravegheze marile proiecte de infrastructură?
     Ionuț Ciurea: Nu știu foarte multe detalii despre acest subiect, dar mă gândesc că se referă la o autoritate care să aibă în vedere ce se întâmplă în domeniul infrastructurii.
     Probabil că ar fi vorba de o autoritate gen ASF, dar nu cred că ar funcționa, pentru că statul ar trebui să se supravegheze pe sine.
     E ilogic și nu ar fi eficient, din punc­tul meu de vedere.
     Noi vedem altfel lucrurile.
     Nu ducem lipsă de control, ci de lipsă de capacitate administrativă.
     Sunt disfuncționalități în aparatul de stat.
     Reporter: Care sunt principalele proiecte ale Asociației Pro Infrastructură?
     Ionuț Ciurea: Misiunea noastră este de a susține și promova dezvoltarea infrastructurii de transport, iar unul din scopurile noastre centrale este de a transparentiza felul în care se implementează principalele proiecte de investiții în infrastructura de transport.
     Noi ne ocupăm de partea de monitorizare; poate cel mai important și cel mai vizibil proiect al nostru este filmarea din avion și din dronă a tututor autostrăzilor.
     Mai nou urmărim proiectul de metrou din București și partea feroviară din România. Vrem ca oamenii să înțeleagă care sunt problemele reale din infrastructură, să înțeleagă cum funcționează mecanismele din domeniu, de la finanțare, fonduri europene, modul în care sunt implementate proiectele, problemele tehnice, alunecări, exproprieri etc.
     Discutăm permanent cu autoritățile. Suntem membri observatori în comitetul de monitorizare POIM. Avem poziții publice și comunicate de presă care sunt distribuite în media.
     Întâmpinăm probleme grave de comunicare cu Compania Națională de Drumuri. Nu vor să-și asume problemele, pur și simplu. Dau vina pe constructori, pe proiectanți, pe toată lumea, numai în ograda lor nu se uită.
     Spre exemplu, la Compania de Drumuri am ajuns până la nivelul în care am dat-o în judecată, avem cinci acțiuni în instanță, pe legea 544, a liberului acces la informații de interes public, pentru că nu ne dau diverse documente, studii de fezabilitate, grafice de execuție, rapoarte intermediare.
     Cu CFR sau Metrorex avem un alt gen de relație, acolo ne răspund la solicitări, vedem mai multă deschidere.
     Reporter: Vă mulțumesc! 

A consemnat Ancuța Stanciu
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
1.  Avem nevoie de ingineri lui Ceașcă
    (mesaj trimis de anonim în data de 07.05.2018, ora 06:52)  
 Dacă ei au reușit cu Roman construcția a 114 km iar democratia cu Mercedes a construit 600 e groaznic.
 Transfagarasanul de se construia în democrație nu exista. Transparentizarea nu o vreau posesori de elicoptere.
 Cfr fără întreținere a rezistat timpului.
 Metroul este simplu 60 km construiți înainte de '89 după care multă vorbă și 0 km construiți.


 
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Jurnal Bursier
25.09.2018
BVB
     * Șapte din cei nouă indici, în scădere
     Lichiditatea înregistrată în prima ședință de tranzacționare a săptămâ­nii la Bursa de Valori București (BVB) a fost de 37,39 milioane de lei, 60% din...  click să citești tot articolul
24.09.2018
     * BET-BK, singurul indice în scădere
     Opt dintre cei nouă indici ai Bursei de Valori București (BVB) au încheiat ultima zi de tranzacționare a săptămânii în creștere, singurul coș de acțiuni care a...  click să citești tot articolul
24.09.2018
     Piețele din Europa au încheiat săptămâna trecută în ton optimist, investitorii fiind atenți la datele pozitive privind economia SUA (producția industrială și activitatea din sectorul privat)....  click să citești tot articolul
21.09.2018
BVB
     * Rulaj de 47 milioane de lei, peste media anului
     
     Piața principală a Bursei de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de joi preponderent în teritoriul pozitiv, opt dintre...  click să citești tot articolul
20.09.2018
BVB
     * Scădere de 0,53% pentru BET-NG
     
     Volumul de tranzacționare înregistrat în ședința de la mijlocul săptămânii a Bursei de Valori București (BVB) a fost de 33,45 milioane de lei, dintre care...  click să citești tot articolul
20.09.2018
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa au urcat ieri, pe fondul câștigurilor din sectorul materiilor prime.  click să citești tot articolul
Cotații Internaționale

Curs Valutar

Curs valabil din data de 24 septembrie 2018
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sârbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Bahtul thailandez...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRY
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
THB
XAU
XDR
2.8774
2.3815
3.0579
4.1276
0.1817
0.6244
0.2210
4.6578
5.1941
1.4395
3.5127
0.2353
0.4872
1.0821
0.0600
0.4516
0.6364
3.9575
0.2774
0.9771
0.5771
0.0545
0.3541
0.2100
2.6380
0.0394
0.1409
1.0774
0.6272
0.1220
152.4712
5.5582
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
14.09.2018
MREPORT BY TRANSPARENCY INTERNATIONAL
     Globalization has also brought with it an unpleasant effect: cross-border corruption. According to the intermediate report Exporting Corruption for the year 2018, a document drawn up by the organization Transparency International, there is a practice among powerful foreign companies of bribing the public servants of another country when they want to enter the local market.  click here to read the entire article
07.09.2018
DEPUTY VIRGIL POPESCU, VICEPRESIDENT OF THE COMMISSION FOR INDUSTRIES AND SERVICES
     The offshore law will once again reach the Commission, in one or two weeks, according to Mr. Virgil Popescu, the vice-president of the Commission for Industries and Services, the Chamber of Deputies.  click here to read the entire article
05.09.2018
MRS. FIREA'S VERBAL BOMBS
     * "There have been attempts for the prefect to be made a scapegoat"
     * "The support from the government wasn't much to talk about, so if it were withdrawn, there wouldn't be much of a difference"
     Bucharest's General Mayor was heard on Tuesday as a witness by the prosecutors of the General Prosecutor's Office in the case concerning the events which happened on August 10th in Victoriei Square. Before going into the Prosecutors' Department building, Gabriela Firea said she stood by her statements made immediately after the meeting of the National Executive Committee of the PSD and said: "I always speak based on facts, not just in this particular case, but in other areas as well, including politics. I will be answering to the questions of the prosecutor who contacted me and told me I was supposed to be heard in the case which is now being investigated concerning the intervention of the gendarmes on August 10th".  click here to read the entire article
31.08.2018
     The particularly hot weather and the conditions of extreme draught in Europe have brought to light terrible warnings from the past.
     Associated Press recently wrote that in the riverbed of the Elba in the Czech Republic have resurfaced the giant stones known as "the hunger stones", which have indicated over time, the coming of hard times.
     "When you see me, weep", is written on one of these stones, which seems to be considered the best hydrological benchmark in Europe. The inscription is in German and dates back to 1616.
     A detailed analysis of the stone inscriptions was published by the Czech researchers in the "Climate of the Past" magazine in 2013 (author's note: "Droughts in the Czech Lands, 1090-2012 AD", April 2013).  click here to read the entire article
29.08.2018
     * Claudiu Cazacu, XTB România: "United States companies have posted results that even exceeded the analysts' expectations, which were already for 2-figure profit increases"
     * Liviu Moldovan, financial analyst: "Currently, investors have a «blind» faith in the stock markets, in general, and in that of the US, in particular"
     For the first time in the history of the American markets, Nasdaq has surpassed the psychological level of 8,000 points.
     In the August 27 session, the Standard & Poor's 500 (S&P 500) index also reached an all time high, ending the trading session at almost 2,897 points.  click here to read the entire article
27.08.2018
     The capital market was marked, last week, by a number of controversial statements tied to the listing of Digi Communications, starting from the statements made recently by Darius Vâlcov, state advisor on the team of the prime-minister, who wrote on his Facebook page that he has asked the Financial Oversight Authority (ASF) if it was true that the book value of the Digi shares was 1 leu and 8 bani, and pointed out that at the time of the IPO, the shares of Digi were listed at 40 lei and are currently priced at 28 lei (30% down) and keep going down.  click here to read the entire article
23.08.2018
     Angela Merkel inaugurated the highway in December 2005, less than a month after she became chancellor of Germany.
     The highway was built on the territory of the former East Germany, connects Lubeck and the Polish border, after the junction with A11, and goes through the electoral precinct of chancellor Merkel.  click here to read the entire article
20.08.2018
THE NATIONAL MINERAL RESOURCES AGENCY, IN A NOTIFICATION TO THE PRIME-MINISTER:
     The Romanian government has lost over 8 billion lei, between 2006-2018, following the failure to update the royalties paid by the oil and gas companies, says Gigi Dragomir, the president of the National Mineral Resources Agency (ANRM), in a report sent to the prime-minister.  click here to read the entire article
15.08.2018
      * (Interview with Radu Grațian Ghețea, President - CEO of CEC Bank)
     In banking there are many risks and that is why banks need to be flexible and have as diverse an exposure as possible, which take the market circumstances at the time into account, says Radu Grațian Ghețea, President and CEO of CEC Bank. He told us, in an interview: "We have to adapt to what is happening in the market and we need to do things in such a way that the economic activity and that of the bank both function properly. If we're going with the idea that we want to eliminate every risk, then we'll just stop doing anything. For instance, we have been and we are a bank which heavily funds agriculture, which also means animal husbandry. A few years ago, our exposure to the aviculture sector was rather significant, and when the avian flu came we had to cover some non-performing loans on that segment. Now that the avian flu is done, we are facing the swine flu. What should we do, stop lending?"
     Reporter: Lately, there have been opinions from some experts who are saying that there is a wave of non-performing loans of the ones taken out by the First Home Program. What is your comment on these statements?  click here to read the entire article
08.08.2018
     * (Interview with Laszlo Diosi, OTP Bank CEO)
     Reporter: How would you describe the banking market, at the present time?
     Laszlo Diosi: Even though there are plenty of challenges, there are also many opportunities for the Romanian banking system. The lessons of the financial-economic crisis have resulted in a better regulated framework, stable, transparent and predictable. The guiding line of the policies developed by the authorities that are qualified, but in particular by those with a regulatory and oversight role has been characterized by a balance between profitability and systemic safety.
     But there is no shortage of challenges. We are talking here about challenges which concern the digitalization of the banking system and the national and international legislation. The entire system needs to align with complex and sometimes confused regulations.
     Recorded by Emilia Olescu  click here to read the entire article
31.07.2018
     * (Interview with Dan Paul, the president of the Association of Brokers)
     The management of the Bucharest Stock Exchange (BVB) needs to find out from brokers whether Romania truly needs a derivatives market, says Dan Paul, the president of the Association of Brokers, who was kind enough to grant BURSA an interview.  click here to read the entire article
27.07.2018
THE DĂNCILĂ GOVERNMENT AFTER SIX MONTHS
     Now we know why prime-minister Dăncilă was in a hurry to announce the activity report for the first six months at the helm of the Romanian government: the nice tale of the hike of pensions and salaries wasn't supposed to be overshadowed by the evolution of budget expenses, whose increase has led the deficit of the consolidated general budget to 1.61% of the GDP, from 0.88% after the first five months of the year.  click here to read the entire article
23.07.2018
BECAUSE AN AGREEMENT ON THE PRICE COULDN'T BE REACHED,
     The public offer started by Vimetco and Conef for a stake of at most 53.77% of the shares of Alro Slatina (Alro) has been unsuccessful, as the issuer announced that due to the unfavorable market conditions, the shareholders, company and underwriters couldn't agree on a price for the volume of 383.79 million shares put up for sale.  click here to read the entire article
23.07.2018
ECONOMIC ANALYST AURELIAN DOCHIA PREDICTS:
     * According to Eurostat, Romania has the biggest governmental deficit in the EU
     The hike of some taxes, in the near future, is unavoidable, according to economic analyst Aurelian Dochia.
     His statement comes as, in the first quarter, the government's deficit has seen an increase over the last quarter of 2017, according to data by the European Statistics Office (Eurostat).  click here to read the entire article
13.07.2018
Russia World Cup
     The final tournament of the World Football Cup will end with a gala representation, the duel between Croatia and France. France, the with the most expensive players in the tournament, has met the expectations, Croatia is the biggest surprise the of the competition.  click here to read the entire article
.