Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 12.09.2018
STUDIU IRSOP:
"Jumătate dintre locuitorii din mediul urban nu vor să ia un credit"
click aici
     Petre Dătculescu, director IRSOP: "Principalele nevoi pentru care oamenii se împrumută sunt: achiziționarea unei locuințe, efectuarea reparațiilor și cumpărarea unui autoturism"

     

     O gospodărie urbană cheltuie, în medie, anual, aproximativ 2% din valoarea locuinței pentru îmbunătățirea acesteia, arată rezultatele celui mai recent sondaj realizat de IRSOP Market Research & Consulting.

     Compania de cercetare a studiat situația persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 65 de ani, cu venituri permanente, care locuiesc în mediul urban, numărul acestora ridicându-se la circa 6,5 milioane de persoane, a precizat, ieri, Petre Dătculescu, directorul IRSOP.

     Directorul IRSOP Market Research & Consulting a declarat: "Am constatat că peste 70% dintre acești cetățeni spun că au probleme cu locuința și că, pentru ei, locuința este un obiectiv major de îmbunătățire a confortului, a bunăstarii și a gradului de satisfacție în viață. Ei mai spun că, în prezent, încear­că să își rezolve aceste probleme pe baza veniturilor curente pe care le au sau pe baza economiilor pe care le adaugă veniturilor curente și, în acest context, sunt interesați și de posibilitatea de a lua un credit".

     Potrivit domniei sale, principalele scopuri/nevoi pentru care se împrumută populația din mediul urban sunt: achiziționarea unei locuințe (44%), efectuarea de reparații în locuință (23%), și cumpărarea unui autoturism (11%).

     Din sondajul citat reiese că 50% dintre locuitorii din mediul urban nu au și nici nu vor să ia un credit, 10% dintre ei își doresc să acceseze un împrumut, iar 40% au deja un credit și nu vor să mai acceseze altul.

     Domnul Dătculescu a explicat: "Oamenii nu vor să acceseze un credit din mai multe motive. Este posibil să nu aibă resursele necesare pentru a face față sau poate consideră că nu sunt eligibili pentru un credit. De asemenea, este posibil ca, pur și simplu, să se teamă de credit, cu atât mai mult cu cât acesta vizează o sumă mare și un termen de rambursare îndelungat. Totodată, putem avea și o categorie din care fac parte cei care nu au, efectiv, nevoie de credit, fie pentru că veniturile și/sau economiile le sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile pe care le implică unele probleme ale locuinței, fie pentru că, pur și simplu, nu au probleme".

     Petre Dătculescu a mai spus: "Obiectivele majore ale studiului prezentat au fost: - care sunt resursele economice, sociale, politice ale segmentului de populație vizat? - care este situația locativă a oamenilor? - cum încearcă aceștia să facă față problemelor pe care le au? - care este reacția lor cu privire la sistemul de economisire-creditare Bauspar?".

     O proporție de 72% din populația urbană are, cel puțin, o urgență locativă, iar 59% din populația urbană are mai mult de două astfel de urgențe, mai arată sondajul citat.

     Studiul indică, printre altele, că 34% dintre cei intervievați spun că locuințele lor au nevoie de zugrăvit și vopsit; 25% consideră că au nevoie de mai mult spațiu locativ; 24% afirmă că locuințele lor necesită o mai bună izolare termică.

     Totodată, una din cinci gospodării are probleme de etanșeitate sau necesită consolidare seismică, mai reiese din sondaj.

     Intenția de a demara proiecte de îmbunătățire a locuinței în următoarele 12 luni a crescut, în ultimii ani, a mai spus domnul Dătculescu, de la 23% (în 2013), la 32% (în 2018), iar pentru proiectele prevăzute în următorii cinci ani, procentul s-a majorat, de la 61% (în 2013), la 72% (în 2018).

     Domnia sa a adăugat: "Cei care au probleme/necesități serioase se orientează, în special, pe credite cu valoare mai mare, în timp ce aceia care au probleme de o anvergură mai mică vor credite mai mici. În general, însă, ideea de a primi o finanțare pentru rezolvarea problemelor în condiții avantajoase pentru ei este foarte apreciată - adică ei apreciază foarte mult ca acel credit să le ofere siguranța că îl pot rambursa în condiții care să nu destabilizeze sfera economică, că împrumutul respectiv le rezolvă, într-adevăr, problemele pe care le au, că acest credit este o combinație de acces la finanțare cu participarea proprie, iar produsul de economisire-creditare li s-a părut foarte atractiv tocmai din perspectiva acestor avantaje".

     Nevoia de îmbunătățire locativă crește, iar ea este propulsată de două forțe: pe de o parte, condițiile imobiliare actuale se uzează/se degradează în timp și au nevoie de întreținere, iar pe de altă parte este vorba și despre nivelul de aspirații care crește (oamenii vor să trăiască mai bine, vor să locuiască mai bine și acest lucru este, bineînțeles, un factor care îi îndeamnă să caute soluții), a mai menționat Petre Dătculescu, explicând: "Este îmbucurător faptul că în ultimii ani s-au multiplicat soluțiile și posibilitățile pentru ca oamenii să aibă acces și să își rezolve problemele respective. În continuare, este nevoie, însă, ca oamenii să fie ajutați în acest sens, pentru că mulți au venituri prea mici, posibilități de economisire reduse și dificultăți foarte mari, iar produsul de economisire-creditare, prin faptul că include și sprijinul statului, nu vine doar în sprijinul oamenilor, ci este și un factor major de incluziune socială a populației".

     Sondajul, efectuat pentru Asociația Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR), a fost desfășurat în perioada 20 iulie - 1 august 2018, pe un eșantion de 600 de persoane. 
Ramona Radu
 

 

.