Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 14.03.2012
Succesiunile în Noul Cod Civil
     Noul Cod civil (Legea 287/2009) a intrat în vigoare, potrivit Legii 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil, de la 1 octombrie, iar efectele aplicării acestuia vor fi deosebit de complexe, existând atât modificări și completări aduse legislației deja existente, cât și instituții fundamental noi. Vă prezentam prevederile Noului Cod civil în materia transmisiunii moștenirii și a nedemnității succesorale.

     Transmisiunea moștenirii este reglementată în Noul Codul civil la art. 1100-1134. Cel chemat la moștenire în temeiul legii sau al voinței defunctului poate accepta moștenirea sau poate renunța la ea, într-un anumit termen, denumit de legiuitor termen de opțiune succesorală.

     Termenul de opțiune succesorală este de un an de la deschiderea moștenirii.În anumite situatii expres reglementate de Cod, termenul de un an curge:

     - de la data nașterii celui chemat la moștenire, dacă nașterea s-a produs după deschiderea moștenirii;

     - de la data înregistrării morții în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoresti de declarare a morții celui care lasă moștenirea, cu excepția cazului în care succesibilul a cunoscut faptul mortii sau hotărârea de declarare a mortii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la aceasta din urma dată;

     - de la data la care legătarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit dupa deschiderea moștenirii;

     - de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatura de rudenie pe care se întemeiază vocația sa la moștenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moștenirii.

     Moștenitorii celui care a decedat fără să-și fi exercitat dreptul de opțiune succesorală îl exercită separat, fiecare pentru partea sa, în termenul aplicabil dreptului de opțiune privind moștenirea autorului lor.

     Acceptarea moștenirii

     Nimeni nu poate fi obligat să accepte o moștenire ce i se cuvine. Creditorii succesibilului pot accepta moștenirea, pe cale oblică, în limita îndestulării creanței lor.

     Acceptarea poate fi:

     expresă, prin înscris autentic sau sub semnatură privată;

     tacită, când succesibilul face un act sau un fapt pe care nu ar putea sa-l facă decât în calitate de moștenitor (acte de dispoziție, administrare definitivă ori folosință a unor bunuri din moștenire).

     Renunțarea la moștenire

     Renunțarea la moștenire nu se presupune, ci trebuie facută în formă autentică la orice notar public sau, după caz, la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, cu excepția cazului în care, îndeplinind condițiile prevăzute de lege pentru a putea moșteni, succesibilul nu acceptă moștenirea în termenul de un an, respectiv în termenul mai scurt stabilit de instanța, deși cunoștea deschiderea moștenirii ca urmare a citării sale de către notarul public.

     Renunțătorul poate revoca renunțarea în tot cursul termenului de opțiune, cu condiția ca moștenirea să nu fi fost deja acceptată de alți succesibili care au vocație la partea ce i-ar reveni.

     Certificatul de moștenitor

     Certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.

     Nedemnitatea succesorală

     Instituție regăsită și în Codul civil vechi, reglementată în Noul Codul civil la art. 958-961, existând multe elemente de noutate, nedemnitatea succesorală este o sancțiune civilă care constă în înlăturarea nedemnului atât de la moștenirea legală, cât și de la cea testamentară.

     Nedemnitatea de drept

     Este de drept nedemnă de a moșteni:

     - persoană condamnată penal pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea;

     - persoana condamnată penal pentru săvârșirea, înainte de deschiderea moștenirii, a unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moștenirea ar fi fost deschisă la data savarșirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrans vocația la moștenire a făptuitorului.

     Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu de către instanța de judecată ori de către notarul public, pe baza hotărârii judecatorești din care rezultă nedemnitatea.

     - nedemnul este înlăturat atât de la moștenirea legală, cât și de la cea testamentară;

     - posesia exercitată de nedemn asupra bunurilor moștenirii este considerată posesie de rea-credință;

     - actele de conservare, precum si actele de administrare, în masura în care profita moștenitorilor, încheiate între nedemn și terți, sunt valabile;

     - se mențin actele de dispoziție cu titlu oneros încheiate între nedemn si terții dobânditori de bunăcredință, regulile din materia cărții funciare fiind însă aplicabile;

     - venirea la succesiune a reprezentanților este posibilă dacă persoana reprezentată este nedemnă, chiar dacă nedemnul se află în viața la data deschiderii moștenirii și chiar dacă renunța la moștenire;

     - reprezentarea operează chiar dacă reprezentantul este nedemn față de reprezentat sau a renunțat la moștenirea lăsată de acesta ori a fost dezmoștenit. 
Av. Coltuc Marius Vicențiu, Casa de avocatură Coltuc
 
     www.coltuc.ro 

 

.