Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 26.06.2018
SUPLIMENT TABAC/Gilda Lazăr:
"Întârzierea deciziilor costă"
click aici
Gilda Lazăr
       Despre tendințele de pe piața țigaretelor și cum orice confuzie sau întârziere din partea autorităților de reglementare determină costuri pentru producători și pierderi la buget, vorbim cu Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

 
     Reporter: Conform ultimului studiu Novel, piața neagră a înregistrat o ușoară scădere, în mai. Ce estimați pentru următoarele luni?

     Gilda Lazăr: Este dificil să facem estimări, chiar și aproximative. De la un studiu Novel la altul evoluția e oscilantă, ceea ce înseamnă că autoritățile depun eforturi pentru combaterea pieței negre, dar că nu există o strategie unitară la nivel național. În plus, prețurile produselor de contrabandă scad, în timp ce prețurile legale continuă să crească, în bună măsură din cauza taxelor și costurilor asociate cu implementarea diverselor reglementări. Prețul mediu al unui pachet de contrabandă este circa 9 lei. Cel mai ieftin produs legal a trecut de 15 lei. Aș sublinia, de asemenea, o tendință constantă, pe care o relevă studiul Novel, și anume creșterea accelerată a "cheap- whites". Procentul acestor țigarete cu nume neconsacrate, mărci fără notorietate, a ajuns în mai la 64,4%, depășind recordul din noiembrie 2017 (când era de 63,8%).

     Reporter: Începând cu 2019, va fi implementat sistemul european privind trasabilitatea țigaretelor. În ce măsură va contribui acest sistem la reducerea contrabandei?

     Gilda Lazăr: Track&Trace este un sis­tem informatic uriaș, inițiat de Comisia Europeană, cu scopul declarat de a reduce contrabanda. Dar, Track&Trace va monitoriza exclusiv mișcarea produselor fabricate pe teritoriul Uniunii Europene, în timp ce contrabanda provine din afara Uniunii. "Cheap whites" sunt produse legal în țări ca Macedonia, China, Emirate ș.a.m.d., în vederea traficării ilegale acolo unde prețurile sunt mai mari. Țigarete din afara UE sunt și cele provenite din Moldova, Ucraina, Serbia... Toate aceste produse nu vor fi monitorizate de Track & Trace, dar lobbiștii anti-tutun vor anunța încă o victorie. De altfel, oricum, în ciuda evidențelor și a numeroaselor operațiuni ale autorităților de aplicare a legii, reflectate în presă, activiștii susțin că piața neagră nu există, fiind o falsă problemă, inventată de companiile de tutun. Pierderile anualizate de peste 600 milioane de euro sunt, însă, reale și se văd în încasările din accize și taxe.

     Reporter: Ce întreprinde JTI în mod concret pentru combaterea pieței negre?

     Gilda Lazăr: Noi considerăm că implicarea în combaterea comerțului ilegal este o prioritate, și nu doar o obligație asumată în urma semnării, în 2007, a unui Acord cu Comisia Europeană, aflat în derulare. Ca urmare, în plan local am sprijinit o serie de programe și acțiuni concrete, cum ar fi formarea echipelor canine ale Vămii din Româ­nia, Moldova și Serbia, campanii de conștientizare a fenomenului, traininguri de recunoaștere a țigaretelor contrafăcute, achiziționarea unor echipamente etc. Vama are în prezent peste 40 de câini antrenați să depis­teze tutun, și alți câțiva cu dublă sau triplă specializare: tutun, droguri sau numerar. Toți au fost donați de JTI. Recent, s-a încheiat a șaptea campanie regională anticontrabandă, cu mesajul "Contrabanda e hoție! Te bagă la pușcărie", derulată în parteneriat de Poliția de Frontieră, Poliția Română și ANAF, prin Direcția Generală a Vămilor. Campania a fost lansată la Satu Mare la jumătatea lunii martie și s-a derulat în județele de graniță din nord, nord-vest, nord-est, vest, sud-vest, precum și în București, până în luna în curs. Acțiunile de acest tip au dus la scăderi are comerțului ilegal în zonele și în perioadele în care s-au des­fășurat.

     Reporter: Ați pomenit de diverse reglementări care influențează costurile și, respectiv, prețurile. Puteți da câteva exemple pentru perioada următoare?

     Gilda Lazăr: Un exemplu este chiar sistemul Track&Trace menționat. A fost nevoie de peste trei ani pentru elaborarea legislației secundare derivate din Directiva Tutunului și a rămas mai puțin de un an pentru implementarea efectivă, la 20 mai 2019. Sistemul de trasabilitate se întemeiază pe două Regulamente și o Decizie, acte normative obligatorii la nivel european, publicate în Jurnalul Oficial al UE abia recent. Ca și în cazul transpunerii Directivei Tutunului, o serie de activiști anti-tutun încearcă deliberat să întârzie procesele, în cazul de față aprobarea punerii în aplicare a prevederilor Regulamentului cu privire la abilitarea pe plan local a unui emițător de coduri unice de identificare, pentru producători, linii de fabricație, tot lanțul de dis­tribuție până la primul detailist, precum și pentru fiecare pachet de țigarete în parte. Regulamentul prevede că res­ponsabilitatea numirii acestor emițători revine statelor membre. Singura entitate care se califică pentru asta în Ro­mânia este Imprimeria Națională, dat fiind că îndeplinește criteriul independenței și deține deja infrastructura și experiența tehnică. Dacă România nu se grăbește cu nominalizarea emițătorului autohton de coduri, producătorii locali vor fi obligați să lucreze cu alte entități din spațiul european.

     Reporter: Și ce urmează după aceas­tă numire?

     Gilda Lazăr: În vederea implementării sunt termene foarte strânse. Printre acestea, contractarea unui depozitar primar de date, apoi al depozitarului secundar - cu notificarea Comisiei Europene - plus achiziționarea și distribuirea de scanere pe tot lanțul, pentru a se putea raporta mișcarea produselor în timp real. Vorbim despre zeci de mii de coduri unice pe lanțul de distribuție, de miliarde de coduri pentru pachetele produse în fabricile noastre, inclusiv pentru export, de mii de scanere, de crearea unor baze de date mamut, compatibile la nivelul Uniunii... Toate aces­tea costă, mai ales că timpul de contractare, achiziție, dis­tribuție etc., este foarte scurt. Și, dacă nu reușim să ne încadrăm, riscăm blocajul. Vorbim despre un domeniu al economiei a cărui evoluție depinde în cea mai mare măsură de cadrul de reglementare, politicile fiscale și capacitatea autorităților de a combate contrabanda. Drept urmare, orice întârziere sau confuzie din partea reglementatorilor aduce prejudicii bugetului statului.

     Reporter: Pentru că ați amintit de trans­punerea Directivei Tutunului, cum a decurs retragerea produselor neconforme de pe piață, în condițiile scurtării la jumătate a perioadei pe care ați avut-o la dispoziție? Ați reușit sa recuperați accizele?

     Gilda Lazăr: Directiva Tutunului prevedea pentru transpunere în legislațiile naționale data de 20 mai 2016, termen care, în România, a fost cu mult depășit. Întârzierea a fost cauzată de lo­bbiștii anti-tutun, printre care se numără și expertul care reprezintă Ministerul Sănătății, deși nu este funcționar public sau angajat al acestei instituții. Expertul în cauză, medic pneumolog și coordonator al programului Stop Fumat, alături de ceilalți activiști reuniți sub egida "2035 fără tutun", și-au urmat propria agendă, cultivând confuzia între fumatul în spațiile publice pe de o parte și comercializarea și producția țigaretelor pe de altă parte și încercând să saboteze indus­tria prin toate mijloacele. Prin urmare, așa cum ați menționat, perioada de epuizare a stocurilor de pachete produse după vechea lege s-a scurtat la doar șase luni în loc de un an, iar stocurile aflate în circuitul comercial nu au putut fi vândute până la termenul de 20 mai 2017. Pentru țigaretele fabricate pe vechea lege, au fost plătite accize și taxe la momentul eliberării din antrepozitul fiscal, iar comercianții au achiziționat și plătit produsele. Ca urmare, într-un efort lo­gis­tic fără precedent, JTI și alți producători au retras de pe piață și au distrus anul trecut zeci de milioane de țigarete. În consecință, statul a fost obligat să restituie la începutul acestui an accizele plătite pentru țigaretele retrase, bani care se constituie astfel în pierderi la buget. Așadar, câteva persoane care pretind că nu au alte scopuri decât cauza nobilă a binelui public, au adus prejudicii grave atât bugetului statului - cauzând fluctuații în încasările de taxe și returnări de accize - cât și producătorilor legali plătitori de taxe și comercianților. Nota de plată a întârzierii a fost achitată de stat și de sectorul privat, nu de experții și ONG-iștii care au generat-o.

     Reporter: Cum stați cu taxele? Se consideră că industria tutunului e al doilea mare contribuabil la buget. Pe de altă parte însă, există voci care spun ca nu industria plătește aceste taxe, ci consumatorii...

     Gilda Lazăr: Am mai spus și altă dată că noi lucrăm în primul rând pentru ANAF și abia apoi pentru companiile noastre. Spre deosebire de taxele directe, pe care le plătim cu toții, persoane fizice sau juridice, sub formă de impozite pe venit sau profit, acciza și TVA sunt taxe indirecte, plătite de consumatori. Noi acționăm ca niște agenți fiscali. În teorie, colectăm accizele și TVA-ul de la consumatori și le virăm la ANAF. În practică, mecanismul este puțin diferit: pe 25 ale fiecărei luni plătim acciza și TVA pentru produsele care au fot puse pe piață, indiferent dacă acestea au ajuns la consumator sau se află încă în magazine. Pentru asta, accesăm o linie de credit, cu costurile aferente. Urmează să recuperăm apoi sumele de la consumatori și să returnam creditul, fiind expuși unor riscuri comerciale inerente (rău-platnici, insolvențe, catastrofe care ar putea împiedica recuperarea taxelor deja plătite de noi la stat). Gradul de expunere este cu atât mai mare cu cât pachetul de țigarete este cel mai taxat produs din România, la ora actuală. Exemplificăm cu cifra de afaceri pentru JTI Romania SRL, care a fost în 2017 de circa 3,8 miliarde lei, din care acciza, TVA, impozite si alte contribuții virate la buget au reprezentat aproximativ 3,4 miliarde.

     Reporter: Ați folosit în mai multe rânduri termenul de "activiști antitutun". Mai precis, la cine vă referiți?

     Gilda Lazăr: Organizațiile anti-tutun se constituie într-o rețea internațională de programe cu nume asemănătoare, care conțin sintagma "smoke free" ("fără tutun"): România fără tutun, Bulgaria fără tutun etc., și își desfășoară activitatea în țări în curs de dezvoltare, după un anumit tipic. Stabilesc o strategie, folosind protecția sănătății și a copiilor ca argumente, apelează la un vector de imagine, organizează dezbateri, de regulă în instituții publice, ca să creeze impresia suportului din partea unor autorități, caută susținători (parlamen­tari fără o agendă clară, presă, influen­ceri, bloggeri, personalități publice), derulează campanii media, cum a fost cea îndreptată recent împotriva țigaretelor electronice și a produselor din tutun încălzit, redactează și furnizează proiectele de lege, pun presiuni asupra autorităților pentru adoptarea unor reglementări excesive, dincolo de cadrul euro­pean și pentru excluderea reprezentanților industriei de la consultările publice. Una dintre cele mai importante surse de finanțare a acestora este Fundația Bloomberg Philantropies, vehicul de eficientizare fiscală al lui Michael Bloomberg, fostul primar al New-Yorkului, om de afaceri și finanțator al Organizației Mondiale a Sănătății. Dar, finanțările nu vin doar din partea Bloomberg sau European Network for Smoking Prevention. Potrivit raportului Observatorului Român de Sănătate pe 2016, industria farmaceutică și a dispozitivelor medicale a acordat medicilor, spitalelor și asociațiilor cu activitate în domeniul medical finanțări totale în valoare de peste 50 de milioane de euro. Principala destinație a acestor fonduri, cu o pondere de 56,5%, au fost evenimentele educaționale, activitățile de publicitate/campanii, onorariile pentru conferențiere, consultanță, sau în advisory board. În topul beneficiarilor figurează două ONG-uri care au reușit să se remarce în spațiul public exclusiv prin campaniile antifumat. "Întâmplător", plasturii cu nicotină și medicamentele antifumat erau gata-gata să se afle pe lista medicamentelor compensate, în 2016...

     Reporter: Vreți să spuneți că lupta anti-tutun nu are ca miză doar sănătatea publică?

     Gilda Lazăr: Suntem o industrie legală, mari investitori și plătitori de taxe, care își desfășoară activitatea în deplină transparență. Pe pachetele de țigarete există avertismente de sănătate mari și clare, însoțite de imagini. Raportăm ingredientele la Comisia Europeană și Ministerul Sănătății. Cifra de afaceri, profitul și numărul de angajați se regăsesc pe site-ul Ministerului Finanțelor. Respectăm legea și plătim taxele. Dar, activiștii nu se sfiesc să ne spună "criminali". În schimb, ONG-urile și persoanele aflate "de partea binelui", nu sunt puse sub semnul îndoielii, cifrele și argumentele lor nu sunt verificate, finanțările nu sunt raportate, iar presiunile asupra factorilor de decizie sunt considerate firești. De la lupta împotriva fumatului s-a trecut la lupta anti-tutun, urmată de sabotarea industriei tutunului, ai cărei reprezentanți sunt demonizați. Acest activism poate aduce capital de imagine, capital politic și chiar mai mult. Desigur, nu excludem faptul că există și militanți din convingere sau rațiuni personale, pentru care avem tot respectul.

     Reporter: Mulțumesc! 
Emilia Olescu
 

 

.