Gala BURSA 2018

TROCUL REVINEÎnapoi în viitor

Dan Nicolaie
Ziarul BURSA #Materii Prime /

Kriophoros Hermes (care ia mielul), copie târzie-romană a originalului grec din secolul al V-lea î.Hr., Muzeul Barracco, Roma

Kriophoros Hermes (care ia mielul), copie târzie-romană a originalului grec din secolul al V-lea î.Hr., Muzeul Barracco, Roma

Dan Nicolaie

Trocul, cea mai simplă formă a comerţului, nu a fost abandonat în ţara noas­tră. Lipsa banilor lichizi, sărăcia, dar şi alte motive fac ca în anu­mite zone oamenii să apeleze, cu ritmicitate, la imemorialul troc pentru a putea valorifica şi obţine anumite bunuri.

Lumea evoluează continuu, dar, adesea, pături largi de oameni, din diverse motive, nu ţin pasul cu evoluţia. Interesant este faptul că, totuşi, chiar şi aşa, fragmente de progres sunt folosite de către aceştia.

Există carduri, bancomate, metode de plată sofisticate, bani virtuali, dar cu toate acestea în multe zone din ţara noastră oamenii încă folosesc modul de a face comerţ de acum câteva mii de ani. Un coş de mere pe două de ştiuleţi de porumb, un porc în schimbul câtorva saci de grâu, nişte legume de la câmpie pentru fructe de la deal. În târguri şi la marginea drumurilor au loc frecvent astfel de înţelegeri, dar mai nou în joc au intrat şi fragmente de progres, a se citi internetul. Site-urile de vânzări conţin foarte multe anunţuri care conţin cuvântul magic "schimb". Oamenii au ceva de oferit, doresc un alt produs la schimb şi teoretic toată lumea este mulţumită. Desigur "poliţia gramaticii" nu are motive de bucurie, dar anunţurile, chiar şi cu exprimări mai bolovănoase au succes. Cum anul acesta ţara noastră a devenit "campioa­nă europeană" la producţia de porumb, această cereală este în topul schimburilor de pe "olx", "lajumate" sau "publi24".

"Schimb cu cartofi pt. mâncare porumb ştiuleţi producţia 2018. Dau scăzământ la ciocălai 40% din preţ. Am cantitate de porumb mare"; "Vând sau schimb geamuri termopan, schimb cu porumb sau porci graşi!"; "Porumb boabe 70 bani/kg sau schimb cu baloţi lucernă / fân."; "Vând 4 oi sau schimb cu porumb"; "Boabe porumb la schimb cu cherestea"; "Vând/schimb ţuica de prună cu porumb."; "Schimb porumb boabe cu lemne de foc. Detalii la telefon."; "Schimb 200 kg mere tip Florina cu 200 kg porumb depozitat în condiţii bune. Disponibilitate de a asigura transportul. Acceptăm şi varianta de schimb cu porumb + grâu.", acestea sunt câteva dintre anunţurile de pe internet, dar schimburile sunt dintre cele mai diverse, de la "porumbei voiajori" pentru "bicicletă cu cadru", până la iepuri de casă în schimbul unor ghete de iarnă. Totul este posibil, oamenii îşi lasă numerele de telefon şi aşteaptă ofertele.

La marginea drumului lucrurile sunt mult mai simple, vine comerciantul cu căruţa (care uneori este maşină) încărcată cu fructe, legume, cereale sau chiar mici obiecte (scaune, măsuţe, străchini de lut, mături), îşi strigă marfa ca acum 300 de ani - cu 200 înainte de Marea Unire - şi dacă apare un doritor care are ceva de oferit din ceea ce îl interesează pe el se face schimbul.

Un coş de mere se schimbă pentru două de porumb ştiuleţi, un sac de gogoşari pentru unul de cartofi, un scaun contra o găină sau nişte fier vechi şi tot aşa. Un mic producător de legume, Dumitru Ilie din Dâmboviţa, consideră că trocul are şi avantajele lui: "Pentru mulţi dintre noi este mult mai simplu aşa, fără bani. Oricum, de cele mai multe ori nu-i avem. Dau gogoşari, primesc porumb, pe care îl dau la păsări şi porci şi în final, în urma acestui circuit, am obţinut ouă şi carne. Dacă mă duc la doctor e bun şi un curcan în sacoşă, nu trebuie neapărat să am un plic."

Din toată schema evident că iese "statul", care nu primeşte nimic de pe urma acestei activităţi comerciale. Dar ce pretenţii poate avea un stat în care cetăţenii săi se văd nevoiţi în secolul XXI să apeleze la troc? Uşor de anticipat, greu de răspuns. Cert este că o prăpastie se cască în mijlocul activităţii economice din această ţară.

Pensia şi bancomatul

În multe zone rurale, singura sursă sigură de venit este... pensia. De multe ori aceştia sunt singurii bani lichizi care ajung în unele gospodării. De anul viitor lucrurile se vor moderniza pe axa bani - pensionar. Minis­trul de Finanţe, Eugen Teodorovici a anunţat luna trecută că a decis să renunţe la contractul cu Poşta Română pentru a vira banii pensionarilor. Astfel, începând cu 2019, plata banilor se va face prin carduri bancare. Din cei 4,7 milioane de pensionari înregistraţi la Casa Naţională de Pensii, 1,7 milioane îşi încaseză în prezent pensiile cu cardul. Ministrul Finanţelor sus­ţine că se vor economisi 600 de milioane de lei, aceasta fiind suma care este cheltuită în fiecare an pentru expedierea pensiilor prin Poşta Română. Ministrul nu a precizat însă cum vor ajunge mulţi dintre pensionari în faţa unui bancomat, având în vedere că în multe sate nu există astfel de aparate. În plus, mulţi dintre viitorii posesori de card susţin că le va fi imposibil să se descurce singuri cu un bancomat.

Schimbul grecesc

Trocul poate fi considerat şi un mic indicator pentru situaţiile de criză economică dintr-o regiune. În 2010, în Grecia, a apărut reţeaua TEM (Unitatea Locală Alternativă), fondată de cinci cetăţeni cu spirit întreprinzător, ca reacţie la problemele economice grave cu care se confrunta ţara. Reţeaua a funcţionat după principiile simple ale trocului, adaptate însă la vremurile moderne, oamenii nu schimbă doar produse între ei, ci şi servicii. La vremea respectivă, Christos Papaioannou, unul dintre iniţiatorii proiectului, explica pe ce principii funcţionează acesta: "Cine vrea să devină membru trebuie să spună ce poate oferi, ce serviciu sau bunuri. Pot chiar să aducă aici bunuri de care nu mai au nevoie sau cu care vor să-i ajute pe alţii şi, de asemenea, pot să vadă ce vor. Se pot uita în catalog să vadă ce au ceilalţi membri şi apoi comunică între ei, ajung la o înţelegere şi apoi schimbă bunurile sau serviciile". În scurt timp reţeaua s-a dezvoltat de la 5 la aproape 850 de membri. Ca să evite haosul, odată cu dezvoltarea sistemului, oamenii şi-au inventat şi propria monedă virtuală: TEM-ul, care uşurează aprecierea în ceea ce priveşte schimburile unor produse şi care este egal cu un euro. "Dacă oamenii se organizează în grupuri mai mici, se poate rezolva problema, pot face schimburile fără bani", afirma Theodoros Mavridis, un alt fondator al reţelei, la cinci ani de la înfiinţarea acesteia. Chiar dacă, din punct de vedere economic, lucrurile s-au îmbunătăţit în ultimii opt ani, oamenii nu au renunţat la aceste schimburi.

Opinia Cititorului ( 4 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. excelent, vom redescoperi opaitul si caruta cu cai si ne ... pe lumea moderna. vom fi cea mai verde comunitate a lumii.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    Intr-o tara de plina de vanzatori, noi facem troc!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. Dam si tara la troc?. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

      Tara deja este data si nici macar la troc, ci gratis.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.afeer.rowww.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.roALB Romania 2018www.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită