Trump a negat că ar fi promis un „scut financiar” Ungariei lui Viktor Orban

Preşedintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu acordat publicaţiei Politico, că nu a oferit premierului ungar Viktor Orban nicio garanţie financiară, contrazicând afirmaţiile liderului de la Budapesta, care a susţinut după vizita la Washington că SUA ar fi convenit acordarea unui „scut financiar”.

„Nu, nu i-am promis aşa ceva, dar cu siguranţă mi-a cerut”, a precizat Trump, refuzând însă să spună clar dacă Ungaria ar putea primi în viitor un astfel de pachet de sprijin. Liderul american l-a lăudat pe Orban pentru politica sa anti-imigraţie, afirmând că „nu permite nimănui să intre în ţara lui”.

Ungaria traversează o perioadă dificilă înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor, sondajele indicând o erodare a poziţiei dominante a lui Orban pe fondul stagnării economice şi al ascensiunii opoziţiei. Conflictul deschis dintre Budapesta şi Bruxelles privind politicile europene în materie de migraţie şi stat de drept a dus la îngheţarea fondurilor europene destinate Ungariei şi la sancţiuni financiare consistente.

După întâlnirea cu Trump, Orban a afirmat că cei doi ar fi ajuns la un acord conform căruia, în caz de dificultăţi financiare, Budapesta ar putea apela la „facilităţi internaţionale cunoscute”, inclusiv linii de credit sau operaţiuni de tip swap valutar. Declaraţia a ridicat semne de întrebare, mai ales din partea liderului opoziţiei, Peter Magyar, care a acuzat premierul că negociază „în secret un pachet masiv de salvare”.

Contextul este alimentat şi de precedentul creat în Argentina, unde Trump a sprijinit politic şi financiar administraţia libertarianului Javier Milei. Intervenţia coordonată de Departamentul Trezoreriei americane a inclus achiziţii directe de pesos şi o linie de swap de 20 de miliarde de dolari, măsuri care au contribuit la consolidarea poziţiei politice a lui Milei înaintea alegerilor din Congres.

Recenta Strategie Naţională de Securitate a administraţiei Trump, extrem de critică faţă de politicile europene privind migraţia, sugerează că Washingtonul urmăreşte să consolideze partidele de extremă dreapta de pe continent, într-o tentativă „de a ajuta Europa să îşi corecteze traiectoria actuală”, accentuând astfel tensiunile transatlantice în materie de orientare politică şi economică.