Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 17.08.2018
Turcia încearcă să treacă de criză prin suspendarea realității
click aici
     Unul dintre cele mai clare semnale ale incompetenței și disperării autorităților îl reprezintă amenințarea cu închisoarea pentru cei care scriu în presă sau discută pe rețelele sociale despre iminenta prăbușire a iluziilor construite prin propaganda oficială.

     A fost cazul țării noastre în 2008, iar acum a venit rândul Turciei, pe fondul prăbușirii accelerate a lirei, care amenință "edificiul" economic creat în ultimele două decade prin supraîndatorarea sectorului privat, rezultată, în special, din "accesarea" creditelor în dolari.

     Prăbușirea lirei turcești până aproape de 13 cenți, respectiv 10 eurocenți (vezi graficul), a fost, deocamdată, oprită, după ce autoritățile de la Ankara au luat măsuri pentru restricționarea severă a condițiilor în care băncile pot vinde short moneda națională, iar autoritatea de supraveghere și reglementare a pieței financiare a suspendat pe termen nedefinit marcarea la piață a activelor bancare, astfel încât să fie ascunsă adevărata situație a solvabilității instituțiilor financiare.

     Autoritatea de reglementare a publicat și noi condiții, foarte relaxate, în ceea ce privește refinanțarea creditelor și extinderea maturității lor, precum și restructurarea creditelor.

     Un factor important al opririi deprecierii lirei l-a reprezentat și acordul încheiat cu autoritățile din Qatar, care au anunțat că vor investi 15 miliarde de dolari în economia Turciei.

     Dar va fi suficientă această sumă, în condițiile în care Bloomberg a scris recent că Turcia se confruntă cu "un zid al datoriilor" până la sfârșitul anului viitor?

     Conform datelor prezentate de agenția de știri, credite cu o valoare nominală de circa 16 miliarde de dolari vor ajunge la scadență până în decembrie 2019, din care 7,6 miliarde de dolari reprezintă datoriile cumulate ale băncilor, iar criza valutară se poate transforma foarte ușor într-o criză a datoriilor.

     Pe piață au apărut și speculații privind lansarea unor măsuri pentru controlul fluxurilor de capital, însă acestea nu s-au materializat. Președintele Erdogan și-a manifestat clar opoziția atât față de introducerea controlului capitalului cât și față de solicitarea asistenței din partea Fondului Monetar Internațional.

     În absența unor reforme structurale dure, toate aceste măsuri nu vor face decât să amâne inevitabilul.

     "Turcia are un deficit de cont curent mare și persistent și un lider care nu realizează, sau refuză să recunoască, faptul că politicile sale economice populiste nu sunt sustenabile", a scris recent Jim O'Neill, președintele Chatham House și fost președinte la Goldman Sachs Asset Management, într-un articol de pe site-ul Project Syndicate, sub titlul "Bomba cu ceas turcească a piețelor emergente".

     O'Neill mai arată că încă din 2013 existau îngrijorări cu privire la criza valutară din Turcia, pe fondul începerii procesului de normalizare a politicii monetare de către marile bănci centrale.

     Bineînțeles că niciun avertisment nu a fost luat în considerare, iar acum "populația va suferi consecințele", în condițiile în care "politica monetară trebuie restricționată drastic și împrumuturile externe reduse".

     Jim O'Neill este sceptic în ceea ce privește succesul relațiilor mai strânse cu Federația Rusă, pe fondul numeroaselor opinii care privesc "Rusia ca un potențial salvator al Turciei", deoarece "intervenția Kremlinului nu va însemna mult pentru Turcia și poate conduce la accentuarea propriilor probleme economice și financiare".

     Pe lângă Rusia și Qatar, mai este și China, care ar dori să-și crească influența în regiune, însă O'Neill susține că "implicarea într-o situație volatilă nu este în stilul Chinei, iar rezultatul cel mai probabil este trimiterea companiilor în căutarea oportunităților de investiții, dar numai după limpezirea situației".

     Dacă fostul bancher de la Goldman Sachs este sceptic, dar speră că președintele Erdogan va reveni la "calea cea dreaptă" a politicii monetare și fiscale, analistul american Martin Armstrong vine cu prognoze mult mai "întunecate".

     "Visul lui Erdogan de a restaura Imperiul Otoman a contribuit la ruinarea economică a Turciei", iar acum acesta recurge la tactica milenară a învinovățirii "inamicilor externi", astfel încât "cetățenii să nu se întoarcă împotriva lui", scrie Armstrong pe blogul său.

     În opinia sa, "nimeni nu mai poate salva Turcia cât timp Erdogan rămâne la putere", iar "Qatar va descoperi că Turcia este o groapă fără fund".

     Măsurile adoptate de autoritățile de la Ankara nu sunt decât "încercări de a tempera criza prin cuvinte", după cum mai arată analistul american, pe fondul "nesăbuinței băncilor și a fondurilor de pensii, care au cumpărat obligațiuni emise în Turcia pentru randamentele lor mari".

     Da, este vorba mai ales despre instituțiile financiare europene, "mânate" către "pășuni mai verzi" tocmai de politica monetară dezastruoasă a Băncii Centrale Europene.

     Acum, aceeași BCE a transmis instrucțiuni băncilor să limiteze convertirea euro în dolari, în condițiile deprecierii semnificative a monedei unice față de moneda americană, după cum mai scrie Martin Armstrong.

     Pe lângă amenințarea stabilității sistemului bancar european, criza din Turcia îngrijorează autoritățile europene și dintr-un alt motiv, cel puțin la fel de grav: fluxul imigranților, care poate fi "eliberat" de restricțiile convenite până acum prin acordul dintre UE și autoritățile de la Ankara.

     Martin Armstrong mai susține că obligațiunile emise în Turcia trebuie vândute acum, deoarece "am ajuns foarte aproape de punctul de unde nu mai există cale de întoarcere".

     Iar țara noastră, prin "grija" de care dau dovadă iresponsabilele noastre autorități, este mai nepregătită ca niciodată pentru ceea ce va urma. 
Călin Rechea
 

 

.