Warning: preg_match(): Unknown modifier '2' in /home/bursaexp/public_html/bursa_ro/_config/class.mobile.inc.php on line 69

Warning: preg_match(): Unknown modifier 't' in /home/bursaexp/public_html/bursa_ro/_config/class.mobile.inc.php on line 69
Din lacul Rusiei, in putul FMI si al Uniunii Europene - Print - Ziarul BURSA
 Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 25.03.2014
UCRAINA NU POATE FI SALVATĂ PRINTR-O INFUZIE A "DEMOCRAȚIEI" ȘI "BANILOR" EUROPENI
Din lacul Rusiei, în puțul FMI și al Uniunii Europene
click aici
     Democrația este un ideal măreț, mai ales în fostele state sovietice. Dar cum se poate atinge idealul când economia este la pământ? Poate Ucraina să invalideze experiența ultimelor decenii, marcate de un regres major al democrațiilor occidentale tocmai pe fondul deteriorării perspectivelor economice, și să ne arate că democrația promovată de Uniunea Europeană este calea către prosperitate?

     Din păcate, ipoteza aceasta este prea neverosimilă pentru a fi luată în considerare. Pe fondul noului "război rece" dintre Rusia și Vest, Ucraina se confruntă cu o dilemă istorică la apropiatele alegeri generale: Uniunea Europeană sau Rusia?

     Dar lucrurile nu sunt chiar așa de simple. Ultimele măsuri economice anunțate de "autoritățile" de la Kiev, în scopul îndeplinirii cerințelor reformatoare ale creditorilor internaționali, par să indice că Ucraina este gata să sară din lacul Rusiei în puțul FMI și al Uniunii Europene.

     Încă înainte de referendumul din Crimeea, agențiile de presă au început să relateze despre măsurile noilor guvernanți.

     Într-un comunicat de presă recent al companiei de consultanță Platts se precizează că "prețurile gazelor trebuie majorate cu 40% pentru a satisface cerințele impuse de FMI".

     Declarația îi este atribuită ministrului energiei din Ucraina, Iuri Prodan, justificarea fiind "necesitatea adoptării măsurilor extraordinare pentru ieșirea din criză".

     Ajutorul financiar promis de UE, în valoare de circa 11 miliarde de euro, este, de asemenea, condiționat de implementarea reformelor economice convenite cu Fondul Monetar Internațional. După atâția ani de criză, toată lumea știe că ajutorul financiar nu este, de fapt, decât o nouă linie de credit, ai cărei termeni de rambursare nu au fost specificați.

     O știre trecută cu vederea de marile agenții internaționale indică un fenomen mult mai grav. Organizația GATA (n.a. Gold Anti-Trust Action Committee) a preluat o informație de la agenția de știri Iskra News din Ucraina, conform căreia "întreaga rezervă de aur a țării a fost preluată în custodie de către Statele Unite". Federal Reserve a refuzat să confirme știrea pentru GATA, dar informația a fost confirmată de un oficial guvernamental de la Kiev. Acesta să fie prețul "eliberării" Ucrainei de sub amenințarea Rusiei?

     Creșterea prețului gazelor nu este, din păcate, singura "bucurie" pregătită cetățenilor Ucrainei care așteaptă salvarea de la Vest. Noile autorități au anunțat și o reducere cu 50% a pensiilor pentru cei care desfășoară și activități remunerate, după cum scria cotidianul ucrainean Kommersant.

     Mai mult, în Parlament se analizează un proiect de lege prin care se va aplica o taxă de 25% asupra dobânzilor bancare, dacă acestea sunt mai mari cu 5% față de cele stabilite de banca centrală, iar depozitele bancare în valută vor fi interzise, conform unei știri de pe site-ul Tax-News.com.

     Efectele unei astfel de legi asupra sistemului bancar, puternic dependent de finanțările străine și subcapitalizat, nu sunt greu de anticipat. Conform unei știri de pe site-ul televiziunii CNBC, sectorul bancar din Ucraina are nevoie de capital suplimentar de trei până la zece miliarde de dolari în perioada 2014 - 2016, estimările fiind publicate de Bank of America.

     Mitchell Orenstein, profesor de științe politice la Northeastern University, a scris recent pe site-ul Project Syndicate (n.a. "Va pierde FMI-ul Ucraina?") că "cel mai mare pachet de austeritate din Europa de Est" este de neînțeles, în condițiile în care Vestul ar trebui să-și ajute aliații din Ucraina să câștige alegerile din 25 mai 2014.

     Orenstein amintește și de faptul că "istoricul succeselor FMI din Ucraina este deosebit de slab", iar "reducerea abruptă a subvențiilor pentru energie nu este fezabilă din punct de vedere politic".

     În aceste condiții, se bazează, oare, noile autorități și susținătorii lor pe promovarea insistentă a pericolului rusesc, astfel încât să se asigure de "colaborarea" populației? Este posibil, dar cât timp poate fi folosită teama ca instrument de presiune, pe fondul unei degradări accelerate a situației economice?

     Reputatul consultant economic Martin Armstrong a scris pe site-ul său că "măsurile de austeritate vor conduce doar la accentuarea mișcărilor sociale, iar Ucraina va risca un viitor marcat de revoluții perpetue".

     Amintind că datoria guvernamentală nu este garantată, fiind rezultatul deciziilor oficiale anterioare, iar creditorii trebuie să fie singurii care își asumă riscul schimbării regimului, Armstrong sfătuiește viitorul guvern de la Kiev să nu o mai plătească.

     Cum a ajuns Ucraina în stadiul în care demonstrațiile împotriva corupției și pentru o viață mai bună s-au transformat, în doar câteva luni, într-o confruntare deschisă cu Federația Rusă, a cărei singură variantă "câștigătoare" pare să fie acceptarea suzeranității UE?

     Destul de simplu. Pe fondul unei economii naționale a cărei restructurare se amână de decenii, creditul acordat rezidenților a crescut accelerat, mai ales în a doua jumătate a deceniului trecut (vezi grafice).

     De la începutul anului 2006 până în ianuarie 2014, creditul acordat rezidenților a crescut de peste 6 ori, iar depozitele de aproape 5 ori. Dependența de finanțarea externă a sectorului bancar este reflectată de evoluția indicatorului LTD (n.a. raportul dintre credite și depozite), care a ajuns la un maxim de 226,7% în aprilie 2009, adică la câteva luni după falimentul Lehman Brothers.

     Creditul neguvernamental a crescut mai ales ca urmare a exploziei creditului acordat companiilor nefinanciare, soldul acestuia fiind de 7 ori mai mare la sfârșitul anului 2013 decât în 2006, în timp ce creditul acordat gospodăriilor a cunoscut o contracție semnificativă începând din 2009.

     În 2009, creșterea anuală a creditului intern de 65,7% din ianuarie s-a transformat într-o contracție de 1,5% în decembrie și a declanșat spirala crizei.

     Datele de la BERD arată că liberalizarea completă a prețurilor nu a fost însoțită și de creșterea competitivității pe piața internă, iar indicatorul restructurării companiilor și al guvernanței corporatiste nu a crescut semnificativ din 1995.

     În timp ce negocierile dintre autoritățile nelegitime de la Kiev și organizațiile internaționale se îndreaptă tot mai mult către "integrarea" Ucrainei într-un mecanism fără scăpare, la Madrid a avut loc o demonstrație în care sute de mii de cetățeni au cerut renunțarea la măsurile de austeritate impuse de UE. Conform unui articol Reuters, protestatarii au cerut guvernului să nu plătească datoriile externe și să se concentreze asupra problemei șomajului.

     "Sunt aici deoarece m-am săturat de acest sistem bolnav pe care ei îl numesc democrație", a declarat un participant la "Marșul Demnității". Aici s-a ajuns după mai mulți ani de "experiment european" al unei țări care nu a fost pregătită de integrare când a fost "acceptată" în UE.

     Va fi, oare, altfel "experimentul ucrainean"? De fapt nu este experiment. Rezultatele sunt cunoscute. Economia Ucrainei, atât cât a mai rămas din ea, va fi vândută pe nimic pentru plata datoriilor.

     Dacă Vladimir Putin ar fi monstrul portretizat de presa occidentală, ar lăsa soarta Ucrainei la cheremul "bunăvoinței" manifestate de FMI și Uniunea Europeană. Iar după aceea, nu ar mai trebui decât să aștepte ca "fructul" din vestul Rusiei să-i cadă singur în brațe. 
CĂLIN RECHEA
 

 

.