Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 26.04.2018
UE exercită presiuni asupra rețelelor de socializare
click aici
     Bruxellesul a plasat astăzi sub presiune rețele de socializare și platforme ca Facebook și Twitter, pentru ca acestea să lupte și mai mult împotriva dezinformării online, prin faptul că nu a exclus să propună, la sfârșitul lui 2018, măsuri de reglementare în acest domeniu, dacă va fi necesar, relatează AFP.

     Această inițiativă a Comisiei Europene (CE) are loc cu mai bine de un an înaintea alegerilor europene din mai 2019 și în contextul în care nevoia de a amplifica procese democratice viabile crește, așa cum a arătat recentul scandal Facebook/Cambridge Analytica.

     Într-o conferință de presă, la Bruxelles, comisarul european însărcinat cu Economia numerică, Mariya Gabriel, a insistat "să se dea o șansă rețelelor de socializare și platformelor online să rezolve problema o dată pentru totdeauna".

     "Vrem ca, până la sfârșitul lui iunie, ei să se pună de acord asupra unui cod de bune practici în lupta împotriva dezinformării", a declarat Gabriel, îndemnându-le "să devină actori responsabili".

     "Vom aștepta rezultate vizibile și măsurabile în octombrie, iar apoi ne rezervăm dreptul de a decide, în decembrie, cu privire la oportunitatea de a avea măsuri suplimentare", a avertizat ea.

     CE se mulțumește, pentru moment, cu o "comunicare" - adică un document politic fără efect juridic, însă nu exclude să treacă la viteza superioară la sfârșitul anului.

     Acest "cod de bune practici" amintește de "Codul de conduită" al UE împotriva discursului urii și conținuturilor cu caracter terorist, pe care s-au angajat să-l respecte în urmă cu doi ani Facebook, Twitter, YouTube și Microsoft, iar mai de curând Instagram et Google+.

     În opinia unor țări ca Franța și Germania, acest cod se dovedește însă insuficient, iar ele doresc o legislație în domeniu.

     "În perspectiva alegerilor europene din 2019, trebuie să fim deosebit de atenți și să ne intensificăm eforturile", a subliniat Gabriel, în contextul în care UE și-a exprimat în trecut îngrijorarea față de presupuse amestecuri ruse în scrutinul american și referendumul pe tema Brexitului în 2016.

     Vara trecută, Germania a legiferat să lupte împotriva dezinformării pe rețele de socializare, iar Franța pregătește în prezent o lege în lupta împotriva știrilor false în perioada electorală.

     Comisia propune de asemenea să se susțină înființarea unei rețele independente de verificare a faptelor și o serie de măsuri vizând să stimuleze jurnalismul de calitate și să promoveze educația presei.

     Aceste propuneri au fost elaborate în urma unui raport al unui grup de lucru, înființat în ianuarie și constituit din 40 de reprezentanți ai unor mari instituții europene de presă - RTL, Mediaset, Sky News -, ai societății civile (RSF) și ai unor giganți tehnologici - Facebook, Twitter și Google -, din universitari și jurnliști, inclusiv un reprezentant AFP.

     În opinia multor organizații, propunerea CE nu merge suficient de departe.

     Astfel, Biroul european al uniunillor consumatorilor (BEUC) "regretă faptul că Bruxellesul nu atacă modelul de business al platformelor care se bazează pe «clicuri» pentru a atrage venituri publicitare, una dintre cauzele principale ale difuzării de conținuturi de senzație, inclusiv «fake news»".

     La rândul său, CCIA - lobbyul Gafa - își exprimă îngrijorarea față de termenele scurte stabilite de CE în vederea implementării codului de bune practici. "Data din octombrie pare precipitată", scrie CCIA.

     În afara acestei inițiative contra dezinformării, CE, susținută de Franța, a exercitat astăzi presiuni asupra marilor platforme numerice - precum Amazon sau Google -, propunând noi reguli prin care acestea să-și trateze mai echitabil partenerii de afaceri, adesea IMM-uri.

     Obiectivul este atacarea clauzelor contractuale și a practicilor comerciale neloiale sau netransparente identificate în relații între platforme și utilizatorii lor profesioniști.

     Ideea este să se creeze un mediu comercial echitabil pentru IMM-urile care utilizează piețele online - Amazon, eBay, de exemplu -, magazine de aplicații - Google Play, Apple Store - sau motoare de căutare și comparatoare de preț - precum Google Shopping. 
D.I.
 

 

.