Articole BURSA










Evenimente BURSA











 

 
Organizator: Ziarul BURSA
 

 
 
 
cu sprijinul

  Parteneri
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 
Parteneri Media
 
 

 

 
 

 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
Conferința "UNIUNEA BANCARĂ EUROPEANĂ ȘI NOUL MODEL BANCAR - EFECTE PENTRU MEDIUL DE AFACERI"

O picătură de organizare, într-o mare de haos

mărește imaginea
Prezentare de la conferință
 Subiectul Uniunii Bancare captează atenția a tot mai mulți actori implicați din țara noastră, fie că este vorba despre autorități, reprezentanți ai instituțiilor de credit sau ai economiei reale, după cum s-a putut observa din numărul mare de participanți la conferința organizată, ieri, în premieră în România, de ziarul BURSA.
 O temă mai degrabă exotică în peisajul autohton, până nu demult, construcția suprastatală menită să asigure o mai bună coordonare a sistemului bancar european este privită cu interes sporit pe plan local.
 Ceea ce este și normal, din cel puțin două motive: prezența masivă a capitalului străin în peisajul bancar autohton și dorința autorităților noastre ca România să fie parte a Uniunii Bancare.
 Opiniile exprimate în cadrul conferinței au fost, unele, în favoarea proiectului, iar altele împotriva sa.
 În timp ce reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI), ai Guvernului și ai băncilor au susținut aderarea la uniune, mediul de afaceri și-a exprimat rezerve cu privire la cât de eficientă se va dovedi aceasta în rezolvarea problemelor care au dus Europa din criză în criză.


[ document atașat " Grafice:Aproximații pentru datoria globală, Divergența dintre datoriile globale și PIB-ul global, Dobănzile în zona euro, Evoluția indicelui prețurilor de consum în U.E." - click aici ]

1.Evoluția financiară a Planetei
Graficul dezvăluie cum creșterea datoriilor Planetei este mai accentuată decât creșterea Produsului Intern Brut Global.
Planeta trăiește pe datorie.
Trăim pe credit.
Dar, contractarea creditului este rezonabilă, doar atunci când acesta prilejuiește creșterea valorii producției, în asemenea măsură, încât să permită rambursarea principalului, a dobânzilor și să ofere și profit.
Planeta nu se comportă rezonabil.
Pentru oricare auditor, această divergență grafică este o dovadă certă a falimentului unității economice analizate.
Terra se află în faliment.
Ca să amâne recunoașterea falimentului sistemului financiar planetar, autoritățile de pretutindeni rostogolosc datoria și adoptă măsuri de represiune financiară.
Desigur, rostogolirea datoriei este toxică, pentru că are darul să-i crească valoarea.
Iar represiunea financiară este la fel de toxică, provocând descreșterea disponibilităților bănești pentru rambursarea datoriilor.

2. Represiunea financiară
Noțiunea de "represiune financiară" a fost introdusă, în 1973, de doi economiști de la Stanford (Edward Shaw și Ronald McKinnon), înțelegând prin ea măsurile pe care guvernele le adoptă pentru reducerea datoriilor statului.
Caracteristică regimului de represiune financiară este reducerea dobânzilor la obligațiunile de stat, concomitent cu reducerea dobânzilor bancare și cu înălțarea inflației, ca expresie a creșterii prețurilor de consum.
Graficul acestor trei indicatori confirma că, începând din anul 2008, în Europa a fost înstăpânit regimul de represiune financiară.
O altă caracteristică a represiunii financiare este că sistemul bancar renunță la creditarea economiei, statul devenind clientul său prioritar, ceea ce în Uniunea Europeană a devenit, deja, o obișnuință, legăturile dintre cele două părți consolidându-se toxic, cu prilejul amplelor operațiuni de bail-out, adoptate pe model american.
În opinia mea, noțiunea de "represiune financiară" ar trebui completată cu măsurile de "bail out" și "bail-in", prima reprezentând o manevră imorală de spoliere a populației, în favoarea menținerii sistemului bancar - sprijinitor al statelor; iar cea de-a doua, o spoliere descurajantă pentru economisire, dar, mai ales, pentru mediul de afaceri.
De altfel, fluxul de capital care migrează din sistemul bancar european, în bănci din afara jurisdicției europene, se pare că a antrenat, deja, remarcabile retrageri bănești chiar și din sistemul nostru bancar - este vorba despre acele conturi de peste limita garantată de 100 000 de euro.
Tot așa, ideea avansată în februarie, de Deutsche Bank, să fie aplicată o taxă pe avere - dar nu și în Germania - face parte din noțiunea de "represiune financiară", după cum și interesul manifestat de Comisia Europeană pentru utilizarea economiilor celor 500 de milioane de cetățeni europeni, la impulsionarea investițiilor.
Sunt convins că ne aflăm în plin regim de represiune financiară.

3. Va curma represiunea financiară Uniunea Bancară Europeană sau o va accentua?
Uniunea Bancară ar vrea să stabilească un regulator și supraveghetor continental, central, transgresând frontierele; vrea să constituie un fond de intervenție de ultimă instanță, după ce vor fi fost aplicate măsurile de bail-in și nu este clar dacă, în urma celui mai recent summit, ar mai vrea să constituie și un fond comun de garantare, pentru întreg sistemul din Uniune.
Ceea ce poate fi sesizat de la prima ochire este că Uniunea Bancară Europeană reprezintă un efort de organizare.
El ar putea conferi mai multă stabilitate sistemului bancar continental, în vremuri normale.
Dar vremurile nu sunt normale și acest lucru l-am făcut vizibil cu primul grafic - producția nu ține pasul cu datoria și sunt sceptic că reorganizarea sistemului bancar putea conduce la modificarea tendințelor celor două curbe divergente.
În schimb, la o a doua privire, ne dăm seama că sistemul Uniunii Bancare Europene prelungește distanța de la care sunt adoptate deciziile asupra fiecărei bănci, sau standardizează deciziile, limitând discernământul băncilor centrale.
Sunt, din nou, sceptic că, dacă deraierile din piața bancară ale diferitelor state nu au putut fi prevenite de băncile centrale, cunoscătoare ale condițiilor locale, atunci deraierile vor putea fi eliminate de la un centru continental, indiferent de construcția piramidală și algoritmii comuni, unici.
Ba chiar, cred că o astfel de concentrare a deciziei favorizează întărirea puterii regimului de represiune financiară.

4. Identitatea noastră națională
Sincer, cred că aceasta este o conjunctură favorabilă să ne regăsim identitatea națională, sentimentul că aparținem unei națiuni rezonabile.
Cred că nu trebuie să ne mai căutăm acest sentiment în temeiurile trecutului, nu în "brânză, barză, brad, moș", nici în "Miorița", în Mihai Viteazu sau Ștefan cel Mare - ci în temeiurile viitorului.
Cred că situația este o oportunitate pentru noi, cei care am ajuns să nu ne mai respectăm și să scriem "De ce este România altfel?"
Cred că, într-adevăr, cu toții vrem să fim parte a Uniunii Europene, cred că vrem cu toții să putem călători fără opreliști pe Continent; dar cred că nimeni nu vrea să plătească, pentru asta, cu confiscarea economiilor agonisite.
În definitiv, călătoria fără opreliști este un drept natural.
El nu trebuie plătit.
Cred că trebuie să ne oprim, atunci când sesizăm că frații noștri europeni accelerează apropierea de un dezastru inevitabil.
Avem avantajul că suntem o națiune care nu doar că a secularizat valorile creștine, ci chiar a rămas creștină prin propria credință.
Cred că ar fi chibzuit, din partea noastră, să cercetăm bazele creștine ale acestei civilizații a creditului și să înțelegem de ce creștinismul scriptural o interzice.
Ar fi, cu adevărat, contribuția noastră la familia europeană, ne-ar contura identitatea națională viitoare.
Și poate că ar soluționa și criza mondială, prefigurând un alt fel de civilizație.

MAKE

    DANIEL DĂIANU, ASF: "Zona euro va șchiopăta dacă nu se va ajunge la o mutualizare"
    GUILLERMO TOLOSA, FMI: "Uniunea Bancară, un element important al tabloului unei Europe mai solide"
    MARINEL BURDUJA, CEO BRCI: "Produse clasice prin canale moderne - un nou model bancar"
    NICOLAE DĂNILĂ, BNR: "Recâștigarea încrederii, principala provocare a băncilor"
    CĂLIN RECHEA: "Uniunea Bancară nu este o soluție pentru problema instabilității financiare"
    ANCA LAURA IONESCU, SECRETAR DE STAT MINISTERUL ECONOMIEI: "Accesul dificil la finanțare, problema majoră a IMM-urilor"
    DAN PAUL, ASOCIAȚIA BROKERILOR: "Piața de capital, alternativă la depozitele bancare"
    RĂZVAN NAN, KPMG: "Presiunea noilor reglementări bancare din Europa va genera mișcări pe piața autohtonă"
    ADRIAN TIMAR, REMARUL 16 FEBRUARIE: "Orice modificare la nivelul băncilor afectează mediul de afaceri"
    RADU GRAȚIAN GHEȚEA, PREȘEDINTE ARB: "Uniunea Bancară, răspunsul Europei la problemele generate de criză"
    MIRELA IOVU, VICEPREȘEDINTE CEC BANK: "Implementarea Uniunii Bancare poate afecta negativ creditarea IMM-urilor"
    GHEORGHE PIPEREA: "Economiile din bănci ar putea fi transferate pe piața de capital"


.