Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 31.03.2015
UPDATE / CONFERINȚA "CODUL INSOLVENȚEI", EDIȚIA A II-A
Alin Antochi, Ministerul Justiției: "Avem reacții pozitive din aplicarea Codului Insolvenței"
click aici
      Actualizare 13:09 Avocat Nicoleta Grigorescu: "Banii din sechestrele anterioare insolvenței nu pot fi folosiți pentru plata creanțelor"

     Procedura insolvenței nu are absolut nicio legătură cu procedura aplicării măsurilor asigurătorii, a explicat avocatul Nicoleta Grigorescu, partener în cadrul societății Deleanu și Grigorescu.

     Domnia sa a spus că cel mai important lucru este identificarea momentului în care a fost pus un sechestru asigurător pe un bun al unei societăți în insolvență - înainte sau după intrarea în procedură.

     "Procurorii pot lua astfel de măsuri (n.r. asigurătorii) doar asupra unei persone juridice care nu a intrat în procesul de insolvență. Orice măsură asigurătorie ar fi luată după acest moment este caducă, nu produce efecte", a menționat doamna Grigorescu.

     Avocatul a precizat că, în nicio situație, creanțele creditorilor nu pot fi plătite din banii obținuți în urma unui sechestru asigurător, întrucât acesta a fost instituit înaintea constituirii masei credale.

     "Banii intră într-un cont la dispoziția organului care a pus sechestrul, iar sumele respective nu pot fi folosite în alte scopuri, cum ar fi în vederea soluționării laturii civile a unui proces penal sau în procedura de insolvență", a conchis domnia sa.

     (E.O.)

     ---

      Ionel Tudor, avocat Finconta Consulting: "Reorganizarea judiciară menține în circuitul comercial un debitor în insolvență"

     În situația în care un debitor nu poate depăși starea de dificultate financiară și intră în insolvență, cadrul legal oferă procedura reorganizării judiciare pentru menținerea sa în circuitul comercial, aceasta fiind o procedură mult mai cunoscută și aplicată în practică, potrivit domnului Ionel Tudor, avocat la Finconta Consulting SPRL.

     Domnia sa declară că, în această situație, obiectivul avut în vedere de legiuitor a fost acela de a facilita supraviețuirea debitorului față de care s-a deschis procedura insolvenței, promovându-se astfel posibilitatea/oportunitatea ca acesta să-și continue viața comercială, restructurându-și activitatea pe baza unui plan de reorganizare coerent.

     Reprezentantul Finconta menționează că planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilitățile și specificul activității debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței față de oferta debitorului.

     Planul va putea să prevadă fie restructurarea și continuarea activității debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinație a celor două variante de reorganizare, conform domnului Tudor, care subliniază că durata planului de reorganizare prevăzută în Codul insolvenței este de trei ani, cu posibilitate de prelungire cu încă un an.

     (A.V.)

     ---

      Actualizare 12:32 Stan Tîrnoveanu, ZRP: "Insolvența nu este cauza unică a evaziunii fiscale"

     Insolvența nu este cauza unică a evaziunii fiscal, așa cum se încearcă să se acrediteze în ultima perioadă, a declarat Stan Tîrnoveanu, partener senior în cadrul Zamfirescu, Racoți&Partners (ZRP). Evaziunea fiscală se manifestă și prin insolvență, iar dimensiunea evaziunii are o singură cauză: ANAF acționează foarte târziu, a mai spus domnia sa.

     Noul Cod al Insolvenței, adoptat anul trecut, a avut efecte pozitive în practică asupra mediului de afaceri și mai poate suferi câteva ajustări, potrivit domnului Tîrnoveanu.

     Reprezentantul ZRP a menționat, la acest capitol, modalitatea de contestare a creanțelor, repunerea de drept în termenul de depunere a cererilor de admitere a creanțelor creditorilor care nu au fost notificați individual, nulitatea deciziei comitetului creditorilor.

     Stan Târnoveanu susține că aceste capitole pot suferi îmbunătățiri care să faciliteze implementarea Codului Insolvenței.

     (A.T.)

     ---

      Actualizare 12:11 Laura Gîlcevescu, Borza și Asociații: "Insolvența favorizează de multe ori evaziunea fiscală de amploare"

     Foarte multe insolvențe sunt frauduloase, a precizat avocatul Laura Gîlcevescu, partener în cadrul Borza și Asociații, subliniind că "insolvența favorizează de multe ori evaziunea fiscală de amploare".

     În opinia domniei sale, acest fapt este "rezultatul unei colaborări cu organul fiscal, al unui aspect de neglijență din partea acestuia".

     Laura Gîlcevescu a menționat: "Organul fiscal nu face control timp de 7-8 luni înaintea intrării în insolvență, ci la o lună după ce societatea respectivă întră în această procedură și stabilește o creanță, solicitând să fie recunoscută și plătită. (...) În aceste cazuri, soluțiile date de judecătorul sindic arată că este culpa organului fiscal că nu a făcut controlul în timp util, astfel încât să stabileacă suma restantă".

     În intervenția sa, avocatul a pus și problema cuantumului despăgubirilor care ar putea fi date în cazul "unui terț co-contractant căruia i-a fost denunțat contractul".

     Domnia sa a menționat, făcând referire la articolul 123 din Legea Insolvenței, că nu consideră corect pentru debitor să fie obligat să plătească despăgubiri care ar conduce la efecte contrare celor prevăzute de lege.

     (E.O.)

     ---

      Actualizare 12:03 Irina Șarcane, Partener Five SPRL: "Noul Cod introduce principii care simplifică procedura falimentului"

     Noul Cod al insolvenței are prevederi menite să susțină derularea rapidă a procedurii falimentului, a afirmat Irina Șarcane, Partener Five SPRL, arătând că acestea sunt: introducerea unor principii, eliminarea textelor redundante, respectiv adăugarea unor texte care să simplifice lucrurile.

     Doamna Șarcane a declarat: "După ce debitorilor li s-au dat toate șansele de restructurare, dar acestea nu s-au soldat cu succes, ei ajung în faliment. Pentru asigurarea rapidității acestui proces, noul Cod prevede ca principii o procedură eficientă, în timp util și rezonabil, cu un minim de costuri, respectiv valorificarea în timp util și în mod eficient a activelor, în cazul vânzării lor".

     În opinia sa, cea mai importantă măsură adusă de noul Cod al insolvenței privește, pentru o procedură de faliment rapidă și eficientă, vânzarea activelor, respectiv faptul că orice metodă de înstrăinare este bună atâta vreme cât a fost aprobată de creditori.

     "Militez pentru implicarea cât mai mare a creditorilor în luarea deciziilor asupra vânzărilor în faliment, respectiv pe tot parcursul procedurilor", a subliniat Irina Șarcane.

     (A.V.)

     ---

      Actualizare 11:43 Simona Miloș, INPPI: "Penalul nu trebuie să țină în loc insolvența"

     Procesele penale nu trebuie să țină în loc procedurile insolvenței, a declarat Simona Miloș, președintele Institutului Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență (INPPI).

     Domnia sa a explicat: "Semnalăm un posibil blocaj care poate apărea când insolvențele interferează cu procesele penale. Practica ne arată că penalul blochează insolvența, deși nu ar trebui, fiind procese ce se completează și se desfășoară în paralel. Sunt cazuri în care dreptul creditorilor garantați în cadrul procedurii insolvenței este afectat de măsurile preventive dispuse de instanțele penale, deși nu ar trebui. Principiul concursualismului este sacrosanct, iar interesul public nu trebuie să prevaleze intereselor private".

     Domnia sa a mai spus că judecătorul sindic este obligat să dispună falimentul unei companii când constată că aceasta nu dispune de bunuri ce pot fi valorificate sau de fonduri pentru acoperirea pasivului, iar procesul penal nu poate stopa falimentul pentru acoperirea daunelor părții vătămate (de cele mai multe ori ANAF).

     "Însă, în practică, se ajunge la blocarea insolvenței de către penal, deși codul penal instituie interdicția de dizolvare, divizare sau fuziune pentru firme care nu sunt in insolvență", a subliniat președintele INPPI.

     La rândul său, Andreea Deli Diaconescu, membru INPPI, a adăugat că singura interdicție ce poate veni din penal înspre insolvență este de radiere a unei firme.

     (A.T.)

     ---

      Actualizare 11:21 Mirela Iovu, Asociația Română a Băncilor: "Aplicarea noului Cod va reduce numărul dosarelor noi de insolvență"

     Aplicarea noului Cod al insolvenței va determina reducerea, în continuare, a numărului dosarelor noi de insolvență, afirmă doamna Mirela Iovu, reprezentant al Asociației Române a Băncilor (ARB) și vicepreședinte al CEC Bank, subliniind că, deja, în primul trimestru din 2015, a scăzut numărul de firme noi aflate în această situație, comparativ cu același interval din 2014. În opinia sa, reducerea se datorează "diferenței dintre insolvența frauduloasă și cea onestă".

     Oficialul ARB susține că noul Cod al insolvenței va crește eficiența procedurilor de preinsolvență și numărul afacerilor salvate prin reorganizare, iar durata de desfășurare a procedurii în materie se va diminua. Totodată, spune doamna Iovu, în noul context, băncile vor avea rate de recuperare substanțiale ale creanțelor.

     Mirela Iovu menționează că, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, în ianuarie 2015 erau 930 de firme în insolvență, cu 54,72% mai puține decât în aceeași lună din 2014. Scăderea a venit după ce, în 2014, numărul firmelor intrate în insolvență s-a redus cu 30% față de 2013, respectiv la 20.696, de la 29.587, conform acelorași date.

     Mirela Iovu subliniază că băncile trebuie să aibă un rol activ pentru sporirea numărului "insolvențelor salvate", respectiv să se concentreze pe restructurarea împrumuturilor acordate companiilor aflate în dificultate.

     (A.V.)

     ---

      Actualizare 11:07 Horațius Dumbravă, CSM: "Legea insolvenței persoanelor fizice, un ajutor real pentru debitorii care nu-și mai pot plăti creditele"

     Proiectul Legii insolvenței persoanelor fizice poate constitui un real ajutor pentru debitorii care nu-și mai pot plăti ratele la bănci, este de părere Horațius Dumbravă, judecător în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

     Domnia sa a precizat: "Am participat activ la dezbaterea proiectului care se află la Comisia Juridică din Camera Deputaților și am venit cu amendamente pe această inițiativă. (...) Avem nevoie de o lege a insolvenței persoanelor fizice, iar dacă acest proiect va trece într-o formă agreată de toți actorii implicați, va fi un ajutor semnificativ pentru cei care au dificultăți în a-și achita creditele".

     Domnul Dumbravă a subliniat că forma actuală a proiectului, inițiat de deputatul PSD Ana Birchall, este mult îmbunătățită față de cea aprobată în Senat.

     Făcând referire la Legea insolvenței societăților comerciale, adoptată în urmă cu nouă luni, judecătorul a precizat că, deși politicienii văd reglementările din domeniu ca pe o măsură de combatere a evaziunii fiscale, profesioniștii sunt de părere că acest lucru "este discutabil".

     Judecătorii au un optimism moderat cu privire la modificările aduse de noua Lege a insolvenței persoanelor juridice, a adăugat domnia sa.

     În perioada 1 iulie 2014 (dată de la care au fost aplicate noile reglementări) - 1 martie 2015, au intrat în insolvență 24.163 de companii, comparativ cu 38.106 de dosare de insolvență înregistrate în perioada 1 iulie 2013-1 martie 2014, potrivit reprezentantului CSM, care a precizat: "Nu știm dacă scăderea numărului dosarelor noi de insolvență este efectul noilor reglementări, dacă este rezultatul dinamicii economice sau dacă firmele cu probleme deja intraseră în insolvență până la data de 1 iulie 2014".

     Și durata medie pe țară în care dosarele de insolvență stau pe rolul instanțelor a scăzut, în ultimul an, ajungând la 310 zile, a precizat Horațius Dumbravă, subliniind că judecătorii sunt foarte aglomerați. În acest sens, există un proiect mai vechi de creare a unui Tribunal specializat pe insolvență, care să conțină circa 50 de judecători în București, întrucât aproximativ 30% din proceduri se află pe rolul instanțelor din Capitală.

     (E.O.)

     ---

     Ministerul Justiției a primit reacții pozitive din aplicarea Codului Insolvenței, care a fost adoptat în urmă cu aproape un an, a declarat Alin Antochi, secretar de stat în Ministerul Justiției.

     Domnia sa a adăugat: "Sigur, este un pic prea devreme să avem bilanțul primului an de aplicare, dar avem primele reacții pozitive. Ministerul dorește să afle care sunt problemele în aplicarea Codului, ca să le putem îndrepta și să avem o legislație în domeniu clară și simplu de aplicat".

     Secretarul de stat a amintit că subiectele tratate de Codul Insolvenței sunt finanțarea companiilor aflate în cadrul procedurii, schimbarea filosofiei de protecție a intereselor creditorilor, egalizarea regimului de deschidere a procedurii, limitarea perioadei de observație și introducerea votului pe categorii de creditori.

     Ministerul Justiției a demarat o campanile de informare a companiilor pe legislația de afaceri, întâlniri având loc deja în Pitești și Ploiești.

     (A.T.) 
.
 

 

.