Gala BURSA 2018

UPDATE/ PROCURORUL GENERAL AUGUSTIN LAZĂR:"Procurorii români reprezintă interesul public şi refuză controlul politic"

Ziarul BURSA #Politică #Legislatie /

"Procurorii români reprezintă interesul public şi refuză controlul politic"

Actualizare 16:03 Magistraţii solicită Parlamentului să respingă modificările legilor Justiţiei

Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România solicită Parlamentului respingerea modificărilor Legilor Justiţiei, spunând că adoptarea acestora trebuie să se facă doar în urma unor studii de impact şi a unor consultări.

"Singura soluţie pentru depăşirea acestei situaţii critice este reluarea dialogului, bazată pe principiile transparenţei instituţionale, astfel încât modficarea acestor legi, fundamentale pentru funcţionarea statului de drept, să se facă numai în urma unor studii de impact, a unei consultări reale a societăţii civile, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), corpului magistraţilor, Comisiei de la Veneţia, iar adoptarea lor să se bucure de încrederea cetăţenilor României, să contribuie la buna funcţionare şi modernizarea sistemului judiciar şi să nu afecteze independenţa justiţiei, garanţie fundamentală a democraţiei", susţin cele două organizaţii, într-un comunicat de presă comun.

Magistraţii trag un semnal de alarmă cu privire la "graba nejustificată şi neprocedurală" de a promova acest pachet legislativ, fără să fie prezentate "motivări serioase şi credibile" referitoare la modificările propuse, aspecte care, în opinia celor două organizaţii, încălcă flagrant recomandările Raportului Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), dat publicităţii la 15 noiembrie 2017.

Reprezentanţii celor două asociaţii mai afirmă: "O astfel de pseudo-dezbatere parlamentară, fără un drept efectiv de susţinere argumentată a amendamentelor, care ignoră punctul de vedere covârşitor majoritar al magistraturii şi recomandările din Raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, privind independenţa sistemului judiciar, nu se poate face (şi nici nu poate fi îmbrăcată într-o aparenţă de legitimitate) prin prezenţa doar a unor asociaţii profesionale, cu reprezentativitate limitată, care nu ţin cont de poziţia fermă a corpului magistraţilor, exprimată inclusiv în sute de adunări generale.

Eliminarea principiului independenţei procurorului, înfiinţarea unor direcţii sau secţii având competenţă exclusivă în anchetarea magistraţilor, agravarea neconstituţională a răspunderii magistraţilor, diminuarea prin lege a atribuţiilor constituţionale ale Consiliului Superior al Magistraturii, întărirea atribuţiilor ministrului justiţiei în ceea ce priveşte cariera magistraţilor, modificările ce se doresc a fi aduse funcţionării Inspecţiei Judiciare, sunt aspecte de natură să afecteze grav funcţionarea şi independenţa sistemului judiciar.

În consecinţă, considerăm că aceste proiecte succesive de modificare a legilor justiţiei promovate prin Parlament, cu ignorarea avizuui Consiliului Superior al Magistraturii şi a poziţiei ferme a corpului magistraţilor prin care se atrage atenţia asupra nerespectării Constituţiei româniei, ar trebui respinse, deoarece ridică întrebări cu privire la necesitatea reexaminării de Comisia Europeană a tuturor progreselor înregistrate în cadrul MCV în legătură cu independenţa sistemului judiciar".

Cele două asociaţii profesionale solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în calitate de garant al independenţei justiţiei, să adopte urgent o declaraţie-apel în atenţia puterii executive şi puterii legislative pentru respectarea statului de drept şi a recomandărilor rapoartelor MCV.

Modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptată, miercuri, pe articole într-o şedinţă care a durat mai mult de douăsprezece ore, votul final fiind însă amânat pentru că PSD - ALDE - UDMR nu au reuşit să strângă suficienţi deputaţi ca să adopte actul normativ.

(S.A.)

--------------

A hărţui procurorii, a-i pune într-o stare defensivă, a-i ameninţa cu răspunderi juridice disproporţionate faţă de eventualele greşeli profesionale făcute, a asimila ipso facto o decizie judecătorească de achitare a unui inculpat cu o culpă profesională, a transforma parchetul într-o verigă slabă aflată între poliţie şi instanţe judecătoreşti, a supune procurorii controlului unui organism executiv, eminamente politic, aşa cum este Ministerul Justiţiei, condus de un ministru al justiţiei numit politic şi cu agendă politică înseamnă, pe scurt, a încălca de o manieră gravă principii fundamentale ale statului de drept, a transmis procurorul general Augustin Lazăr, într-un mesaj referitor la independenţa procurorilor. Declaraţia vine după ce Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a votat înfiinţarea unei secţii de investigare a unor infracţiuni din Justiţie, care va funcţiona în cadrul Parchetului General şi va avea drept competenţe exclusive efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile de corupţie şi infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de procurori şi judecători.

De asemenea, Comisia a introdus joi un nou articol în legea 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit căruia Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) va trebui să elaboreze anual un raport de activitate pe care să-l prezinte ministrului Justiţiei şi CSM. Un alt amendament adoptat este că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) nu va mai putea înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

"Există o legătură clară între statul de drept şi independenţa procurorilor", a transmis procurorul general, precizând: "Ministerul Public nu este un minister în sensul executiv al termenului; el este alcătuit din procurori, care îşi exercită, conştient şi hotărât atribuţiile constituţionale, în baza unei vocaţii, în baza unui mandat al societăţii, iar nu ca împuternicire din partea vreunei guvernări. În atribuţiile lor, procurorii români reprezintă interesul public, reprezintă societatea, nu reprezintă interese partizane şi refuză controlul politic".

Potrivit lui Augustin Lazăr, Constituţia României nu poate fi distorsionată nici măcar de către parlament, nici de o guvernare aleasă liber: "Constituţia României este legea supremă. Rolul şi locul procurorilor în sistemul de putere al statului, aşa cum este conceput de Constituţie este indiscutabil şi non-negociabil, Secţiunea a 2-a, intitulată «Ministerul Public»", conţinând art. 131 şi 132 fiind parte a capitolului 6 intitulat «Autoritatea judecătorească». Prin urmare, Constituţia României consideră procurorii ca făcând parte din autoritatea judecătorească, iar nu din autoritatea executivă. Specificul autorităţii judecătoreşti este independenţa.

Art. 132 alin. (1) din Constituţie nu se referă în niciun fel la vreo subordonare a procurorilor unei alte autorităţi a statului şi în niciun caz ministrului justiţiei. Procurorii nu sunt supuşi «controlului ministrului justiţiei», ci, aşa cum precizează legea fundamentală, îşi desfăşoară activitatea «sub autoritatea ministrului justiţiei». Controlul şi autoritatea sunt noţiuni diferite. Întreaga doctrină constituţională românească ulterioară anului 1991 a analizat această distincţie, considerând-o emblematică pentru păstrarea independenţei procurorului în societatea românească. Ministrul justiţiei are atribuţii evidente în domeniul elaborării politicii penale a statului, a politicii de prevenţie a criminalităţii, atribuţii care îi conferă o anumită autoritate asupra politicilor generale ale Ministerului Public, pentru realizarea unei coerenţe instituţionale în punerea în practică a politicii generale penale şi de prevenţie a infracţionalităţii. De aceea, Constituţia vorbeşte despre desfăşurarea activităţii procurorilor «sub autoritatea ministrului justiţiei». A distorsiona această viziune şi a susţine că procurorii se află «sub controlul ministrului justiţiei» nu face decât să instituie o subordonare a parchetului unui minister, adică puterii executive. Ce raţiune ar mai fi avut atunci plasarea art. 131 şi 132 din Constituţia României, care reglementează activitatea Ministerului Public, în contextul capitolului 6 al Constituţiei, ce vorbeşte despre «autoritatea judecătorească»?

Şi tot în capitolul 6 din Constituţie, secţiunea a 3-a este dedicată Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 133 prevede clar, de o manieră categorică, faptul că acest Consiliu este garantul independenţei justiţiei. Justiţia în România este cea descrisă în capitolul 6, ea nu se limitează doar la secţiunea 1 a acestui capitol, dedicată instanţelor judecătoreşti, ci se referă, explicit, indiscutabil şi la secţiunea a 2-a a aceluiaşi capitol, intitulată «Ministerul Public»".

Numeroase documente internaţionale vorbesc despre independenţa procurorilor, a mai adăugat procurorul general: "Este adevărat faptul că există sisteme constituţionale în lume în care procurorii sunt parte a puterii executive, dar România, stat european de cultură neolatină, nu face parte din această familie de sisteme constituţionale". Augustin Lazăr face referire şi la prevederile Cartei de la Roma (adoptată ca urmare a Opiniei nr. 9 din 2014 a Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei), care arată: "Independenţa şi autonomia parchetelor constituie un corolar indispensabil al independenţei judecătorilor. De aceea, tendinţa generală de întărire a independenţei şi de asigurare a unei autonomii efective a parchetelor trebuie încurajată. Procurorii trebuie să fie autonomi în deciziile pe care le iau şi să îşi îndeplinească sarcinile fără nicio presiune sau interferenţă externă, în conformitate cu principiul separaţiei puterilor şi principiului responsabilităţii".

Nota explicativă a Cartei de la Roma conţine prevederi extinse în cadrul secţiunii 3.1. cu privire la independenţa procurorilor, precizează Augustin Lazăr, adăugând: "Astfel, pct.33 din documentul menţionat arată că: «Independenţa procurorilor - care este esenţială pentru statul de drept - trebuie să fie garantată prin lege la nivelul cel mai înalt cu putinţă, într-o manieră similară cu cea a judecătorilor». Pct. 34 enunţă: «Curtea Europeană a Drepturilor Omului consideră că este necesar să se insiste ca «într-o societate democratică, atât instanţele judecătoreşti cât şi autorităţile de urmărire penală trebuie să rămână libere de orice presiune politică». Rezultă că procurorii trebuie să fie autonomi atunci când iau decizii şi atunci când cooperează cu alte instituţii, trebuie să îşi poată îndeplini îndatoririle liberi de orice presiune externă sau interferenţă din partea puterii executive ori din partea parlamentului, ţinând seama de separaţia puterilor în stat şi de responsabilitatea acestora. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a privit chestiunea independenţei procurorilor în contextul «garanţiilor generale de tipul garanţiilor care asigură independenţa funcţională a procurorilor faţă de ierarhia parchetelor şi controlul jurisdicţional asupra actelor parchetelor»".

Carta de la Roma (pct.XVI) stabileşte şi faptul că: "Urmăririle penale ar trebui conduse ferm dar echitabil", potrivit procurorului general, care a mai spus : "Între a-i proteja pe infractori sau pe victime, parchetul a făcut de mult şi tranşant alegerea: va proteja victimele, iar faţă de infractori va fi ferm, intransigent dar echitabil.

Procedând astfel, Ministerul Public îşi va asuma independenţa de care trebuie să beneficieze potrivit Constituţiei României, precum şi documentelor internaţionale, unele dintre ele devenite prin ratificare parte a dreptului intern, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 din Constituţia României.

Răspundem astfel, tuturor întrebărilor opiniei publice, tentativelor unor puteri ale statului, de a lipsi procurorii români de independenţă, pe căi dubioase, prin proiecte şi proceduri parlamentare viciate ori prin manopere dolosive puse la cale în cercuri politice cu interese împotriva înfăptuirii justiţiei penale, că Ministerul Public nu va abdica nici de la independenţă şi nici de la fermitate".

Reprezentanţii principalelor instituţii din sistemul judiciar - Parchetul General, CSM, DIICOT - au cerut parlamentarilor să nu înfiinţeze o direcţie specială pentru investigarea magistraţilor, explicând că acest lucru ar lăsa loc ingerinţelor în activitatea procurorilor. În schimb, Uniunea Judecătorilor susţine înfiinţarea direcţiei speciale, precizând că aceasta ar reprezenta o garanţie a independenţei sistemului judiciar.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.afeer.rowww.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.roALB Romania 2018www.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită