URSULA VON DER LEYEN: "Nu putem să facem compromisuri în privinţa respectării statului de drept"

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică /

Ursula von der Leyen

Ursula von der Leyen

Discursul candidatului pentru func­ţia de preşedinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susţinut, ieri, în plenul Parlamentului European, a iscat vii dispute între grupurile politice.

Ursula von der Leyen şi-a început discursul referindu-se la Simone Veil, primul preşedinte al Parlamentului European şi a spus că a fost nevoie să treacă 40 de ani pentru ca o femeie să fie candidată pentru funcţia de pre­şedinte al Comisiei Europene.

Printre priorităţile lui von der Leyen pentru următorii cinci ani la cârma Comisiei de la Bruxelles, se numără combaterea schimbărilor climatice, digitalizare, realizarea unei uniuni a capitalurilor, fiscalizarea veniturilor giganţilor din domeniul IT şi din comerţul online, protecţie socială, securizarea graniţelor UE, sprijinirea tinerilor şi statul de drept.

Ursula von der Leyen a precizat: "Îmi doresc ca Europa să devină neutră la emisiile de carbon până în anul 2050. Este nevoie de o abordare în două etape. Nu este suficient ca emisiile de carbon să fie reduse cu maximum 40% până în anul 2030.

Eu consider că prima reducere trebuie să fie mai semnificativă, între 50 şi 55%. De aceea, în primele 100 de zile după ce noua Comisie îşi va începe activitatea voi propune un noul deal pentru Uniunea Europeană: prima legislaţie europeană în domeniul combaterii schimbărilor climatice cu obiectiv final anul 2050.

Voi propune un plan de investiţii pentru o Europă durabilă, plan care va fi finanţat cu un trilion de euro în următorii 10 ani, o parte din fonduri urmând a fi alocate de Banca Centrală Europeană, printr-o nouă secţiune, adică un fel de bancă pentru climă. Voi introduce de asemenea o taxă pe carbon la graniţa UE pentru a evita relocarea emisiilor de CO2".

Pentru realizarea unei economii puternice şi durabile, von der Leyen susţine că este nevoie ca IMM-urile să fie consolidate, să aibă acces la capitalurile existente pe piaţa europeană, iar un prim demers pentru acest lucru ar fi realizarea Uniunii Capitalurilor.

În privinţa fiscalităţii, candidatul nominalizat pentru şefia Comisiei Europene a afirmat că, atât timp cât giganţii digitalui fac profituri în UE folosindu-se de sistemele europene de educaţie, de comerţ etc., ei trebuie să plătească impozite şi taxe pentru a suporta povara socială cu susţinerea acestor sisteme.

Stabilirea unui salariu minim european şi şomaj redus în rândul tinerilor

Pentru protecţia socială, Ursula von der Leyen a introdus în discuţie necesitatea asigurării unui salariu minim la nivel european, pentru ca toţi cetăţenii Uniunii să beneficieze de un trai decent, dar a menţionat că realizarea acestui obiectiv va fi discutată cu sindicatele şi patronatele de pe piaţa muncii.

Ea s-a referit la nesitatea reducerii şomajului în rândul tinerilor, şomaj care diferă între statele membre situându-se între 5 şi 40% din numărul tinerilor apţi de muncă.

Ursula von der Leyen îşi doreşte o egalitate de gen în interiorul Comisiei de la Bruxelles.

Ea a precizat: "Dacă statele membre nu propun un număr suficient de comisari femei, nu voi ezita să le solicit acest lucru. Până acum doar 20% din numărul total al comisarilor au fost femei, ceea ce nu este în regulă, atât timp cât avem drepturi egale".

Candidatul pentru preşedinţia Comisiei Europene s-a referit şi la necesitatea respectării statului de drept. Von der Leyen a spus: "Statul de drept este cel mai puternic instrument al Uniunii pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Nu putem să facem compromisuri în privinţa respectării statului de drept. Va exista un mecanism european suplimentar privind statul de drept. Acest mecanism este menit să apere statul de drept ori de câte ori va fi atacat".

În privinţa migraţiei, ea a spus că doreşte un nou pact pentru rezolvarea acestei probleme şi pentru dreptul de azil şi că este necesar ca agenţia de coastă UE, care va avea 10.000 de grăniceri, să fie activă mai devreme de anul 2024.

Legat de Brexit, von der Leyen a menţionat că acordul propus de UE reprezintă certitudini acolo unde procesul de ieşire al Marii Britanii din Uniune a creat incertitudini şi că este de acord ca procedura să fie prelungită şi, dacă se va impune, acordul propus iniţial să fie îmbunătăţit.

Candidatul pentru şefia Comisiei de la Bruxelles doreşte şi o relaţia mai bună cu Parlamentul European. De aceea, von der Leyen vrea o îmbunătăţire a sistemului de spitzenkandidat, care ar trebui să fie mai vizibil în următorii ani, şi să existe un drept de iniţiativă din partea Parlamentului European. Ori de câte ori Parlamentul va vota o rezoluţie, von der Leyen susţine că va veni cu o propunere legislativă care să pună în practică chestiunile din rezoluţia respectivă.

Ursula von der Leyen a spus: "Pentru mine nu există decât un singur lucru: să unesc Europa, să întăresc Europa. (...) Europa ar trebui să aibă o voce mai puternică şi unită în lume. Trebuie să ne mişcăm mai repede şi să luăm rapid decizii cu majoritate calificată care să fie respectate şi implementate de toţi membrii Uniunii Europene".

Verzii, Stânga Europeană, naţionaliştii, reformatorii şi conservatorii, împotriva Ursulei von der Leyen

Liderii grupurilor politice din Parlamentul European au părut destul de divizaţi după discursul lui von der Leyen. Dacă Partidul Popularilor Europeni şi Renew Europe au arătat că o vor vota pe Ursula von der Leyen pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, social-democraţii urmau să stabilească până la ora începerii votului (ora 19:00, după închiderea acestei ediţii a Ziarului BURSA), dacă vor vota pentru candidatul propus de Consiliul Europei.

Verzii, Sânga Europeană, naţionaliştii, Reformiştii şi Conservatorii, grupurile neafiliate din jurul britanicului Nigel Farage au declarat că se opun numirii Ursulei von der Leyen în func­ţia de preşedinte al Comisiei Europene, acuzând-o că doreşte centralizarea deciziei la nivel european, militarizarea Uniunii şi reducerea drastică a rolului şi importanţei parlamentelor naţionale.

Verzii consideră că discursul lui von der Leyen conţine doar bune intenţii şi dorinţe pozitive, fără a oferi soluţii concrete, şi că aceasta nu s-a referit deloc la modificarea Politicii Agricole Comune, politică al cărui impact nefast asupra protecţiei mediului este binecunoscut. Ecologiştii sunt de asemenea sceptici că viitorul mecanism suplimentar propus de von der Leyen pentru protecţia statului de drept va fi aplicat cu succes în cazul derapajelor Ungariei şi Poloniei.

Nominalizarea Ursulei von der Leyen pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene a avut loc în cadrul Summit-ului Consiliului European din 30 iunie-2 iulie 2019, de la Bruxelles. La acelaşi summit, cei 28 de şefi de stat sau de guvern din cadrul UE au convenit asupra nominalizării lui Charles Michel (ALDE, Belgia) în calitatea de preşedinte al Consiliului European, a lui Josep Borell Fontelles (S&D, Spania) pentru funcţia de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate şi a lui Christine Lagarde (Franţa) drept candidat la funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene.

Nominalizarea Ursulei von der Leyen pentru funcţia de preşedinte al Comisiei de la Bruxelles s-a făcut în urma negocierilor dintre liderii politici europeni, şi nu în baza procedurii "cap de listă'' (Spitzenkandidaten), care a fost aplicată de PE la alegerea preşedintelui în 2014.

Comisia Europeană, în noua sa componenţă, îşi va începe activitatea la data de 1 noiembrie 2019.

Până la închiderea ediţiei, membrii Parlamentului European nu şi-au exprimat votul pentru Ursula von der Leyen pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

Deputatul european Siegfried Mureşan (PPE / PNL), vicepreşedintele Grupului PPE din Parlamentul European, i-a solicitat, ieri, candidatei la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să folosească toate instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a obţine aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

Mureşan a precizat în plenul Parlamentului European: "Bulgaria şi România îndeplinesc condiţiile de aderare la zona Schengen încă din 2011. Noi, Parlamentul European, am solicitat aderarea de mai multe ori. Vă solicit să vă alăturaţi Parlamentului şi, împreună cu noi, să folosiţi instrumentele pe care le aveţi la dis­poziţie pentru a obţine aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen. Aderarea României şi Bulgariei va întări securitatea spaţiului Schengen, nu o va slăbi".

El s-a referit şi la instrumentul propus pentru convergenţa la zona euro şi a susţinut că la acesta trebuie să contribuie şi statele ce doresc să adere la zona respectivă. Printre care se numără şi România.

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Corect. Belgia a primit 13 recomandari de la GRECO. A implementat doar una. Romania se va conforma GRECO doar dupa ce vesticii vor da primii un exemplu.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    E O MEGA UTOPIEEEEEEE !!!!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS