Articole BURSA





Ediții precedente




Evenimente BURSA



 

 
Organizator: Ziarul BURSA
 

  Parteneri
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 
Parteneri media
 

 
 

 
 
Conferința "Viitorul pieței de capital românești" - a V-a ediție

MAKE, PREȘEDINTELE GRUPULUI DE PRESĂ BURSA: "Bail-in-ul este salvarea pieței de capital"

mărește imaginea
    Președintele grupului de presă BURSA propune un plan de salvare a pieței de capital, a cărui realizare implică schimbarea conducerii BVB
    Florian Goldstein: "Lucian Anghel ține cu sistemul bancar, cu care piața de capital se află în competiție"
    Situația în care se află piața noastră de capital, având volume zilnice de tranzacționare de 2-3 milioane de euro, reclamă un plan urgent de salvare, consideră MAKE, președintele Grupului de presă "BURSA".
    "Ziarul BURSA și eu însumi scriem despre Bursa de Valori București din 1990, cu cinci ani înainte să apară. Eu am scris zeci de ani. Dar, în ultimii, eu nu mai scriu despre bursă, sunt descurajat. Ca să critici ceva, acel ceva trebuie să merite critica. Eu cred că Bursa de Valori se resoarbe și are nevoie de un plan urgent de salvare", a spus domnia sa, opinând că piața de capital se află într-un context favorabil, în fața sectorului bancar.
    MAKE a opinat: "Părerea mea este că piața de capital se găsește într-un context favorabil. Cu toții știm că există o competiție între piața bancară și piața de capital. Piața bancară, mulțumesc lui Dumnezeu sau lui Mugur Isărescu, pare să fie consolidată. Pare să nu prezinte niște probleme imediate care să ne alarmeze. Însă încălzește un șarpe la sân și acest șarpe vine din Europa. Este vorba despre legea bail-in-ului, care creează depunătorului o temere. Într-un anume caz (se pare că acest caz ar fi improbabil în România), îți confiscă depunerile bănești dacă depășești 100.000 de euro, care sunt garantați. Dar cine garantează că acest prag se va menține și nu va coborî la 50.000 de euro sau la 30.000 de euro sau chiar și mai jos? Este vorba despre un barem valabil pentru toate țările Uniunii Europene.
    Or, țările sunt diferite, pentru noi 100.000 de euro reprezintă o cifră mare, dar englezii, în proporție de o cincime, sunt milionari. Astfel că, pentru noi, temerea că ne-ar confisca e de principiu, dar există. Sistemul bancar are o problemă de încredere. Piața de capital este diferită. Aici pierzi, câștigi, dar e pe mâna ta. Una este să îți confiște banii fără să fi fost prost și alta e să pierzi banii pentru că nu ai calculat cum trebuie, nu ai prevăzut ce trebuie și știi că, într-o măsură, ești vinovat. Prin urmare, părerea mea este că Bursa de Valori, în cadrul a ceea ce propun să fie un plan de salvare, trebuie să se promoveze ca fiind o piață care oferă siguranță de un anumit tip, prin contrast cu sistemul bancar".
    O a doua componentă a planului de salvare propus de președintele BURSA presupune realizarea unui studiu. Domnia sa consideră că BVB ar trebui, cu o parte măruntă din banii pe care îi are, să finanțeze o cercetare ca să identifice structura economiilor populației, iar în a doua fază să identifice unde se află, cine le deține, în ce cuantum. Astfel de studii se pot face, susține domnia sa.
    MAKE a precizat: "Avem 11 milioane de cetățeni HNWI (High Net Worth Individuals) în întreaga lume care sunt cunoscuți după nume și prenume, după adresă și câți bani au. Este vorba despre acele persoane care au minimum un milion de dolari în buzunar când ies la piață. Sunt 11 milioane de persoane care au ca bani de buzunar, în total, 46 de trilioane de dolari, cu care aproape că ai putea acoperi datoriile suverane. Este problema noastră să vedem care este structura economiilor - sunt 35 de miliarde de euro economii ale populației și câteva zeci de miliarde în depozitele firmelor. Măcar 5% sau 3% din această sumă o putem disloca și duce în piața de capital. Cum ar arăta? Putem merge și în profunzime cu studiul, care să ne aducă adresele și numele. Și, în acel moment, dăm o comandă de împrăștiere a brokerilor: duceți-vă și aduceți investitori. Spuneți-le acelora că pierderea sau câștigul în piața de capital țin de propria pricepere".
    Președintele Grupului de Presă "BURSA" a precizat și că, dacă această strategie va fi pusă în practică, atunci conducerea BVB va trebui schimbată, pentru că structura actuală de conducere a Bursei de Valori și comunitatea brokerilor au o puternică influență bancară: "Dacă veți adopta planul pe care îl propun, atunci va trebui să schimbați conducerea BVB, pentru că intră în conflict de interese. Lucian Anghel, care lucrează și într-un grup bancar, va fi în conflict de interese".
    MAKE a subliniat că este nevoie de o fluctuație de preț pe bursă, care să fie frecventă și continuă pentru atragerea investitorilor. Această fluctuație este cea care stimulează și orice bursă care are astfel de fluctuații frecvente se dezvoltă și atinge performanță.
    Domnia sa a concluzionat: "Bursa nu a fost făcută drept încoronare a privatizării. Legea pentru întemeierea ei a fost de fapt o ordonanță - Ordonanța 60 din martie 1991, dată de Petre Roman. Habar nu aveau ei de privatizarea României sau, dacă discutau, atunci o făceau de principiu. Ea a fost dată atunci, s-au schimbat guverne și cel care a conservat substanța ordonanței a fost Mugur Isărescu (n.r. Guvernatorul BNR). Nu avea nicio obligație să o pună în mișcare. A creat nucleul Bursei, l-a cultivat și a asigurat condițiile de început pentru funcționarea Bursei de Valori București. Piața de capital îi datorează mult. Sunt voci astăzi care spun că această mișcare a fost o viclenie ca să își țină dușmanul aproape, sub control. Indiferent de asta, are o reală contribuție la crearea BVB și recunoașterea meritelor sale este obligatorie, indiferent de criticile aduse, astăzi, la adresa sa, în condițiile în care eu însumi mă număr printre critici".
    La mult vehiculata idee a necesității educației financiare, MAKE a introdus o distincție, deosebind-o de cultura financiară.
    MAKE susține că educația financiară are drept țintă pe brokeri și pe profesioniștii din cadrul autorității de supraveghere, în timp ce investitorilor le este necesară doar cultura. Domnia sa subliniază că educația se face în școli și că ține de performanța sistemului de învățământ, iar nu de presă sau de seminarii organizate în Piața Universității. În schimb, cultura este implicată în gesturile investitorilor și se formează în cadrul operațiunilor de bursă, potrivit domniei sale, care mai precizează că educația financiară nu se face prin mass media, în timp ce cultura financiară își are locul acolo.

    MIRCEA URSACHE, ASF: "Conducerile structurilor supravegheate de ASF în piața de capital trebuie reautorizate"
    BOGDAN DRĂGOI, SIF BANAT CRIȘANA: "Ne trebuie marfă permanentă, din afacerile private, pe piața de capital"
    NICOLAE MOROIANU, BT CAPITAL PARTNERS: "Bursa poate să fie o soluție pentru capitalizarea companiilor"
    MARIUS DĂNILĂ, SPECIALIST CORPORATE AND INVESTEMNT BANKING: "Uniunea Piețelor de Capital - complementară Uniunii Bancare"
    CRISTIAN AGALOPOL, CITIBANK: "Bursa aleargă pe contrasens când este vorba de investitorii internaționali"
    ȘTEFAN NANU, MFP: "Piața titlurilor de stat a evoluat foarte mult în ultimii ani"
    MARIUS MOLDOVAN, SIF TRANSILVANIA: "Fondurile de risc raportate la PIB sunt de 0,001% în România, suntem codașii Europei"
    DAN PAUL, ASOCIAȚIA BROKERILOR: "Companiile de stat trebuie vândute numai prin bursă, pentru eliminarea șpăgii"
    LUDWIK SOBOLEWSKI, BVB: "Să nu luăm măsuri care să ne ducă înapoi cu mai mulți ani"
    RADU TOIA, AAF: "Suntem singura țară din UE fără obligațiuni ipotecare"


.