GRUPUL MECHEL SE IMPRUMUTA IN ROMANIA SA ISI CONSOLIDEZE PREZENTA IN ….. RUSIA
GRUPUL MECHEL SE IMPRUMUTA IN ROMANIA SA ISI CONSOLIDEZE PREZENTA IN ….. RUSIA
 In anul 1989 Romania producea 14,4 milioane tone otel (locul 13 in lume), la mica distanta de India (14,6 milioane tone), mai mult decat toata Africa (13,6 milioane tone), Spania (12,8 milioane tone) sau Mexic (7,9 milioane tone).
 Pentru a nu fi catalogati nostalgici de promotorii „capitalismului de retail / mall” care dicteaza in economia nationala de 20 de ani, citam o declaratie facuta de unul dintre managerii ERSTE GROUP din Romania (DIANA HUDYMAC – director executiv Group Large Corporate – BCR), in toamna anului 2011, cu ocazia acordarii unui credit in valoare de 50 milioane euro in beneficiul companiilor MECHEL TARGOVISTE SA, MECHEL CAMPIA TURZII SA, SC DUCTIL STEEL SA Buzau si LAMINORUL SA Braila, societati componente ale concernului rus MECHEL STEEL GROUP:
 „Productia de otel este un motor important al economiei, atat din prisma contributiei la exporturi, cat si din cea a locurilor de munca, consumului de energie si de materii prime pe care le genereaza la nivel intern. Grupul MECHEL angajeaza 7.500 de oameni in cinci orase din Romania si credem ca este responsabilitatea BCR sa sprijine astfel revenirea economica”.
 Afirmatia reprezentantului BCR este in deplina concordanta cu logica economica, pentru ca grupul MECHEL este cel de-al doilea mare jucator pe piata metalurgica nationala, dupa indienii de la ARCELORMITTAL, raportat la cifra de afaceri anuala (peste 600 milioane euro, adica circa 0,5 % din PIB).
 De altfel, in aceeasi paradigma economica au gandit / gandesc si alte entitati bancare prezente in Romania, astfel incat, numai in anul 2011, expunerea sistemului bancar autohton catre societatile patronate de oligarhul IGOR ZIUZIN a fost de peste 150 milioane de euro, credite care, teoretic, ar fi trebuit sa contribuie la relansarea activitatii acestora.
 In realitate, „AFACEREA MECHEL” se prefigureaza a fi pentru statul roman sinonima cu distrugerea calificata, dupa un plan bine elaborat, a unui important segment al economiei nationale.
 Astfel, privatizarea capacitatilor de productie metalurgica (care faceau acum numai 20 de ani din Romania un jucator important pe piata mondiala de profil) catre MECHEL STEEL GROUP seamana mai mult cu achitarea unor „despagubiri de razboi” si nu ca o afacere economica.
 Desi poate parea fortata, o analiza retrospectiva a celor 10 ani de cand firma rusa si-a facut intrarea pe piata autohtona (in anul 2002, luna august, a fost achizitionat Combinatul de Oteluri Speciale Targoviste) confirma afirmatia anterioara, una dintre caracteristicile managementului privat (de influenta oligarho-sovietica) fiind aceea de transferare la subsidiarele din Federatia Rusa a celor mai moderne capacitati de productie – in speta a celor destinate productiei otelurilor speciale.
 Asemenea „transferuri tehnologice” au mai avut loc doar dupa cel de al doilea razboi mondial, cand tovarasii de la rasarit au „rechizitionat” si transportat in Urali capacitatile IAR Brasov (inclusiv documentatia tehnica a celebrului avion IAR 80).
 Un astfel de exemplu este oferit de transferarea in perioada 2010-2011, in Federatia Rusa (in patrimoniul URALS STAMPING PLANT OAO Chebarkul – din structura MECHEL), a sectiei „Forja de Blocuri si Bare” din cadrul MECHEL TARGOVISTE SA, care avea in dotare 5 instalatii de forjat radial puse in functiune in anul 1989 – singurele de acest fel din Romania.
 De precizat ca, daca in perioada 2002 – 2011, aceste utilaje nu au fost utilizate pentru ca reprezentantii MECHEL nu au avut interesul sa produca oteluri speciale in Romania, o data cu transferul in Federatia Rusa, unde au fost detasati o perioada si specialisti romani (pentru a acorda asistenta de specialitate) acestea au inceput sa fie utilizate la capacitate maxima, in interesul firmei straine.
  „Investitorii strategici” nu se opresc aici, in laboratoarele de la Moscova aflandu-se in faza avansata de elaborare proiecte de transferare a altor capacitati din Romania, printre primele vizate fiind:
 -sectia „Strungaria de Cilindri” aflata in patrimoniul MECHEL REPARATII TARGOVISTE SRL, firma „capusa” aflata in curs de lichidare, care a fost infiintata pentru „extragerea” unor utilaje din dotarea MECHEL TARGOVISTE SA;
 -instalatii din cadrul sectiei „Tragatoria de Bare” din cadrul MECHEL TARGOVISTE.
 In fata acestor adevarate exoduri tehnologice ne intrebam cu ce vor achita rusii imprumuturile facute in Romania, sau ce au facut cu acesti bani ? Este vorba totusi de sute de milioane de euro !
 Oare cum dorm specialistii de la AVAS care, pe langa faptul ca au inchis ochii cand au avizat favorabil finalizarea contractului de privatizare al MECHEL TARGOVISTE, au mai si sustinut stoparea monitorizarii Comisiei Europene, in conditii de nerespectare flagranta, atat a clauzelor investitionale cat si a criteriilor economico-financiare de viabilizare?
 Linistiti, desigur, pentru ca nu ei sunt cei ramasi fara munca – din cei 7.500 de salariati mentionati de DIANA HUDYMAC in 2011, au mai ramas cca. 6.000, iar disponibilizarile pe banda rulanta (500 capete / luna) de abia incep – prima transa de oameni aruncati in strada va fi oficializata in luna iulie a.c.
 Motivatia oficiala – pierderile inregistrate la subsidiarele din Romania.
 Ceea ce uita sa precizeze managerii rusi din conducerea combinatelor metalurgice autohtone detinute de MECHEL este ca dupa preluarea lor, scopul pe care l-au urmarit nu l-a constituit in nici un moment rentabilizarea activitatii, ci numai obtinerea de beneficii pentru grupul rus pe care il reprezinta, fara a tine cont de interesele statului ce ii gazduieste ori ale angajatilor.
 Concret, au fost realizate productii foarte mari, in conditii nerentabile (fara acoperirea costurilor), care ulterior au fost comercializate la preturi minime, prin intermediul unor societati afiliate grupului MECHEL, practica menita sa favorizeze transferul unor sume de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro catre Moscova si sa reduca cuantumul taxelor achitate bugetului statului roman.
 Pe de alta parte, aprovizionarea cu materii prime la preturi de 2-3 ori mai mari fata de cele ale producatorilor, prin intermediul unor firme „capusa” INCONTROLABILE FISCAL (dat fiind faptul ca isi au sediile pe insule indepartate ale globului) a contribuit substantial la diminuarea profiturilor inregistrate.
 Mai mult, activitatea a fost reorientata spre productia de oteluri nealiate si slab-aliate, produse cu valoare adaugata mica, otelurile din categoria celor speciale forjate, aliate si inalt-aliate fiind excluse total din portofoliu (pentru a nu concura firma „mama”) – o data cu transferul in Rusia al utilajelor aferente acestora.
 Se pare ca exponentii oligarhiei ruse vor sa plece din tara luand cu ei toate dotarile tehnologice de valoare pe care le au subsidiarele autohtone si lasand neacoperita o piata de peste 350.000 tone de otel anual.
 In aceasta situatie, principalii consumatori romani vor fi nevoiti sa-si reorienteze achizitiile catre furnizori externi de oteluri, contribuind astfel la cresterea deficitului comercial al Romaniei.
 Cea mai mare problema insa, o constituie faptul ca se creeaza premisele aparitiei unor grave dezechilibre in plan social, in urma disparitiei a peste 6.000 de locuri de munca, cat totalizeaza in prezent cele 4 combinate metalurgice detinute de MECHEL.
de metalurgia faliment, 30.07.2012, 07:59
Nume:
E-mail:
Titlu:
Opinia:
Acord: Prin trimiterea opiniei ne confirmati ca ati citit REGULAMENTUL si ca va asumati prevederile sale!

.