În grupa J nu a existat nicio surpriză în privinţa câştigătoarei. Argentina a făcut din faza grupelor un simplu exerciţiu de autoritate: trei meciuri, trei victorii, nouă puncte şi senzaţia că adevăratul turneu începe abia acum.

În faţa Iordaniei, campioana mondială n-a avut nevoie să forţeze prea mult. Lo Celso a deschis scorul, Lautaro Martinez a dublat avantajul din penalty, iar Tamari a oferit pentru câteva minute speranţe iordanienilor. Evident, speranţele aveau un adversar pe nume Lionel Messi.

Ajuns la aproape 39 de ani, argentinianul continuă să trateze recordurile ca pe nişte simple formalităţi. Golul din minutul 80 a însemnat al şaptelea meci consecutiv cu reuşită la Cupa Mondială, încă o bornă într-o carieră care pare hotărâtă să rescrie permanent istoria. Messi nu mai aleargă cel mai mult, nu mai driblează cinci adversari la fiecare fază, dar vede fotbalul cu câteva secunde înaintea tuturor. Iar uneori asta valorează mai mult decât orice explozie fizică.

Merită remarcată şi brigada românească. Istvan Kovacs, ajutat de Mihai Marica şi Ferencz Tunyogi, a condus fără probleme o partidă lipsită de controverse majore, o nouă confirmare pentru arbitrajul românesc la acest Mondial.

În celălalt meci al grupei, Austria şi Algeria au oferit exact opusul. Dacă Argentina a administrat calm o victorie, cele două au transformat calificarea într-un carusel de emoţii.

Austriecii au condus, algerienii au revenit, avantajul s-a schimbat de mai multe ori, iar ultimele minute au părut desprinse dintr-un scenariu scris de cineva care nu suportă finalurile liniştite. Mahrez a marcat în minutul 90+3 şi părea că aduce victoria Algeriei. Numai că, trei minute mai târziu, Kalajd¾ić a egalat pentru 3-3 şi a trimis ambele echipe în şaisprezecimi.

Uneori, un egal îi lasă nemulţumiţi pe toţi. Acesta i-a calificat pe amândoi.

Austria şi Algeria termină la egalitate de puncte, cu câte patru, şi demonstrează că, în acest Mondial, drumul spre fazele eliminatorii nu mai este rezervat exclusiv marilor puteri. Au avut suişuri, coborâşuri şi suficiente momente de vulnerabilitate, dar au avut şi meritul de a nu renunţa atunci când calificarea părea să le scape.

Argentina pleacă din grupă cu aerul unei favorite autentice. În schimb, Austria şi Algeria merg mai departe cu multe semne de întrebare. Uneori, acestea sunt mai utile decât certitudinile. Te obligă să joci mai bine în meciul următor.