Cine a aşteptat floricele de la acest Brazilia - Maroc, fie ele şi din deşert, a avut parte de o surpriză. Una neplăcută pentru esteticieni, savurată însă de tacticieni. Cele două echipe au terminat la egalitate, 1-1, după un meci disputat mai ales între cele două careuri, acolo unde se câştigă clasamente şi se pierd iluzii.

Nu a fost samba, dar a fost Saibari. Marocanul a deschis scorul în minutul 21 şi a confirmat că parcursul fantastic de la Mondialul precedent nu a fost o întâmplare. Semifinalista de acum patru ani nu mai are nimic de demonstrat. Are identitate, disciplină şi acel amestec de talent şi rigoare care îi face pe adversari să înţeleagă repede că nu mai au în faţă un outsider exotic.

Brazilia a egalat prin Vinicius, în minutul 32, şi, cu asta, aproape s-a încheiat capitolul spectacol. Restul partidei a semănat mai degrabă cu o dezbatere între două şcoli de gândire decât cu o reclamă pentru fotbalul ofensiv. S-a jucat tare, s-a alergat mult şi s-a calculat aproape fiecare pas.

Marocul şi-a confirmat statutul. Brazilia şi-a confirmat transformarea. Cine a crescut cu imagini din vremea lui Pele, Zico, Romario sau Ronaldo ar putea avea impresia că ceva s-a pierdut pe drum. În realitate, brazilienii par să se îndrepte către o mai mare rigoare, către un fotbal în care libertatea este atent supravegheată. Un fel de reformă administrativă aplicată sambei.

Fotbalistic, Marocul nu este Brazilia Africii. Dar Brazilia pare să devină un Maroc al Americii de Sud. Nu este o insultă. Dimpotrivă. Este semnul vremurilor. Într-o lume în care marile diferenţe se estompează, iar globalizarea uniformizează totul, inclusiv fotbalul, identitatea se construieşte tot mai mult prin organizare şi mai puţin prin improvizaţie.

A ieşit un meci pe care iubitorii de schemă şi tablă magnetică l-au apreciat. Cei care căutau carnavalul au rămas cu amintirile. Dar poate că aceasta este noua Brazilie: mai puţin Copacabana şi mai multă contabilitate. Iar Marocul, între timp, continuă să demonstreze că locul său la masa celor mari nu a fost obţinut printr-o invitaţie, ci prin merit.