Principala favorită la câştigarea titlului mondial a început turneul cu un 0-0 care nu va intra în manualele esteticii fotbalului. Spania nu a reuşit să învingă Republica Capului Verde şi s-a mulţumit cu un egal deloc de salon, într-un meci care a demonstrat că între ambiţiile marilor puteri şi realitatea terenului există uneori o diferenţă considerabilă.

Venită cu un aer profesoral superior, Spania a avut parte de o lecţie. De fapt, de două. Una tactică şi una de umilinţă. Micuţa echipă africană a venit cu temele făcute şi a decis că este mai profitabil să piardă greu, sau chiar deloc, jucând mai puţin estetic şi mai puţin ofensiv, decât să piardă rău încercând să facă impresie.

Omul meciului a fost veteranul Josimar Dias, cunoscut de toată lumea drept Vozinha. La 40 de ani, portarul din Capul Verde a avut intervenţii care au obligat realizatorii transmisiei să ruleze reluările de mai multe ori. Într-o epocă în care portarii sunt apreciaţi pentru jocul de picior şi statisticile sofisticate, Vozinha a oferit ceva mai simplu: parade.

Repriza secundă a continuat sub aceleaşi coordinate ca prima. Atac steril contra apărare ermetică. Luis de la Fuente a aruncat în luptă piesele grele, dar acestea au fost trimise, metaforic vorbind, cu capul în zidul verde. Spaniolii au avut posesia, au avut ocaziile şi au avut superioritatea tehnică. Le-a lipsit însă ceea ce se numeşte, de obicei, un plan B.

Mai mult, în minutul 90, africanii au fost la un pas să dea marea lovitură şi să transforme egalul într-unul dintre cele mai mari şocuri din istoria recentă a Cupei Mondiale. Spania rămâne favorită la trofeu şi nimeni nu trebuie să tragă concluzii pripite. Dar Republica Capului Verde a demonstrat că fotbalul mondial nu mai seamănă cu ordinea de altădată. Iar dacă Aleksander Ceferin se plângea de meciurile dintre mari şi mici, poate că după această seară ar trebui să constate că, uneori, cei mici nu vin la Cupa Mondială pentru a figura pe afiş, ci pentru a strica scenariile.

În cazul în care vă întrebaţi cine este primul-ministru al Republicii Capului Verde, răspunsul este Ulisses Correia e Silva. Care este relevanţa? Niciuna, exact ca la noi! Pentru că, la fel ca în România, oamenii îşi amintesc mai degrabă cine a apărat incredibil într-o seară de Mondial decât cine ocupă vremelnic un birou guvernamental.