Columbia merge în optimi după un 1-0 cu Ghana, dar scorul spune mai puţin decât realitatea. Sud-americanii au făcut ceea ce fac echipele mature: au marcat repede, au controlat jocul şi au plecat la hotel fără să lase impresia că au consumat mai multă energie decât era necesar. În faţă îi aşteaptă Elveţia, o formaţie care rareori face spectacol, dar aproape niciodată nu uită să fie eficientă.

Va fi un duel între energia dată de cafeaua columbiană şi precizia unui ceas elveţian.

Columbia a lovit încă de la prima ocazie serioasă. În minutul 14, Jhon Arias a fructificat pasa lui Luis Suarez. De acolo înainte, meciul a intrat pe terenul preferat al columbienilor: posesie, răbdare şi mingi plimbate până când adversarul începe să alerge mai mult decât gândeşte.

Africanii au încercat să împingă jocul spre dueluri fizice, dar Columbia a refuzat invitaţia. A preferat să ţină mingea şi nervii în frâu. A mai înscris o dată prin Luis Díaz, în minutul 57, însă ofsaidul a anulat reuşita şi a păstrat o doză de suspans care, sincer, nu prea s-a simţit pe teren.

Posesia de 61% pentru Columbia spune povestea unei echipe care a avut permanent controlul. Ghana a alergat mult, s-a bătut pentru fiecare minge, dar a dat impresia că încearcă să deschidă un seif de oţel cu un ciocan de lemn. Mult zgomot, prea puţine rezultate.

Columbia nu a impresionat prin artificii, ci prin maturitate. Uneori, fotbalul eficient nu înseamnă festival de driblinguri, ci capacitatea de a câştiga fără să intri în panică. În optimi urmează Elveţia, iar acolo nu va mai fi suficientă doar eleganţa sud-americană. Elveţienii sunt specialişti în a transforma fiecare meci într-un exerciţiu de matematică aplicată: puţine emoţii, puţine greşeli şi foarte puţine cadouri pentru adversar. Dacă va exista spectacol, Columbia va trebui să-l inventeze.