Din ciclul „moartea pasiunii”, episodul de astăzi: Cehia - Africa de Sud 1-1. O echipă modestă şi fricoasă a întâlnit una slabă, dar mai curajoasă. Spectacolul a fost pe măsură. Dacă un spectator neutru a făcut greşeala să consume o cană cu ceai de tei în timpul meciului, atunci până la finala Cupei Mondiale există riscul să nu se mai trezească pentru niciun alt joc.

Cehii au deschis scorul repede, prin Sadilek, în minutul 6, şi de atunci au început să conserve avantajul cu o minuţiozitate demnă de un muzeu al fotbalului de ceară. Fotbalul lor este simplu şi sărac în idei. Cehia pare să fi descoperit un singur adevăr tactic: aruncările lungi de la margine. Din când în când, din ele mai ies faze periculoase. În rest, multă precauţie şi suficientă imaginaţie cât să surprindă neplăcut doar spectatorii.

Africa de Sud a avut mai mult curaj, dar foarte puţină inspiraţie. În minutul 75 s-a spart şi mingea. O imagine aproape simbolică pentru meci. Parcă nici ea nu mai suporta ritmul şi lipsa de idei. În minutul 83, Mokoena a egalat din penalty, pentru că altfel era greu de imaginat cum ar fi putut marca sud-africanii.

Iar atunci s-a produs inevitabilul. După aproape 80 de minute în care s-a lăsat dominată, Cehia a decis că poate ar fi cazul să atace. A forţat, dar fără convingere, ca un student care începe să înveţe în dimineaţa examenului. N-a ieşit mare lucru. Se duceau spre poarta adversă de puteai crede că se întorc. Minutele de prelungire au aparţinut sud-africanilor.

Egalul final s-ar putea să nu folosească niciuneia dintre echipe. Dar nici nu pare că ar putea exista mari regrete. Uneori, fotbalul oferă capodopere. Alteori, produce meciuri precum Cehia - Africa de Sud, care îi fac pe nostalgici să creadă că poate televizoarele alb-negru nu erau chiar o idee atât de rea.

În fond, şi plictiseala are dreptul la existenţă. Doar că, nu ar trebui transmisă în direct în toată lumea.