Organizator: Ziarul BURSA
 

 
 
 
 
 
în parteneriat cu


  Parteneri
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 

 
 

 
 

 
 
Parteneri Media
 
 

 

 

 

 

 

 
 

 
 
Conferința "CODUL INSOLVENȚEI"

"Teme-te de bail-in, chiar dacă ai sub 100.000 euro în bănci"

mărește imaginea


 Toate persoanele care au depozite în bănci mai mici de 100.000 de euro ar trebui să se teamă de bail-in, în condițiile în care sistemul românesc de garantare a depozitelor bancare este subcapitalizat, este de părere avocatul Gheorghe Piperea, care a precizat: "Deși, potrivit reglementărilor Uniunii Europene, în fiecare țară există un mecanism de salvare a băncilor falimentare, potrivit căruia depozitele de peste 100.000 de euro sunt garantate, la noi, sistemul este subcapitalizat. Nu aș dori să lansez o bombă, dar părerea mea este că toți cei care au sub 100.000 de euro în bănci, ar trebui să se teamă".

 Avocatul a remarcat că Guvernul se grăbește să adere la Uniunea Bancară, în contextul în care, din 2015, băncile pot fi salvate cu banii deponenților.

 Domnul Piperea a subliniat: "Anul trecut, după bail-in-ul din Cipru, când deponenții s-au trezit, peste noapte, acționari, UE a spus că este un caz singular de salvare a băncilor. Apoi, la finele anului trecut, Uniunea Europeană a adoptat procedura pentru toate statele membre care aderă la Uniunea Bancară. Ceea ce s-a întâmplat în Cipru s-a repetat și la o bancă din Spania - Bankia - care a transformat unele depozite în acțiuni. Nu există nicio certitudine că depozitele garantate ale populației nu vor fi utilizate pentru salvarea băncilor".

 Avocatul Gheorghe Piperea a subliniat că Germania, care a impus bail-in-ul, vrea să taxeze și averea bogaților. Recent, după cum a precizat domnia sa, în Germania au apărut tot mai multe voci care spun că măsura de confiscare a depozitelor încalcă drepturile omului și drepturile asupra proprietății.

 Specialiștii: "Falimentul personal trebuie reglementat"

 Ieri, laitmotivul Conferinței "Codul Insolvenței", organizată de Ziarul BURSA în parteneriat cu Institutul Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență, a fost falimentul persoanelor fizice, care, în opinia tuturor celor prezenți la eveniment, ar trebui reglementat, deși Banca Națională a României se opune acestui lucru.

 Mai mult de 850.000 de persoane fizice sunt în stare de faliment, potrivit avocatului Gheorghe Piperea, care a precizat că împrumuturile neperformante ale acestora se reflectă în pierderile băncilor, tot mai mari de la an la an, instituțiile bancare provizionându-și creditele neperformante.

 "În cazul în care ar fi aplicată o lege a falimentului personal, persoanele vizate ar beneficia de o descărcare de datorii, în cazul unui faliment scuzabil", potrivit lui Gheorghe Piperea, care a menționat: "Presupunând că se întinde pe mai mult de doi ani, chiar dacă se pune în vânzare casa, persoanei respective îi este permis să stea acolo până când reușește să își găsească o altă casă, eventual cu chirie, astfel încât să nu fie aruncată în stradă. De asemenea, se poate derula o reorganizare judiciară ca la firme, care presupune sau nu tăieri de datorii, dar presupune și o disciplină fiscală, un control, o monitorizare și o reinserție socială și economică".

 În aceste condiții, ar trebui ca toate instituțiile, începând de la bănci și terminând cu Fondul Monetar Internațional, să fie interesate de existența unei reglementări pentru insolvența persoanelor fizice, mai ales în contextul în care, la nivel european, legislația prevede că fiecare stat membru trebuie să aibă atât lege pentru insolvența persoanelor juridice, cât și pentru insolvența persoanelor fizice.

 Avocatul Piperea ne-a declarat: "Cele care pierd în primul rând din acest lucru sunt instituțiile bancare. Falimentul personal este o situație de blocaj maxim pentru bănci, care, până la rezolvarea situației, trebuie să-și creeze provizioane, iar acestea cântăresc din ce în ce mai mult în bilanțul băncilor. În momentul în care se trece la faliment, pierderile pot fi scoase din bilanțul instituțiilor de credit. În ceea ce privește persoanele fizice în cauză, în momentul declarării falimentului, li se permite să redevină cetățeni normali, acum fiind o pierdere pentru economie și pentru bănci, atrăgând și consecințe catastrofale pe plan social și personal".

 Piperea: "Nu cumva Cinteză a apăsat sistemul de panică, acum, că urmează alegeri la BNR?"

 Gheorghe Piperea a criticat afirmația făcută, zilele trecute, de Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere în cadrul Băncii Naționale a România (BNR), potrivit căreia o inițiativă legislativă care ar presupune rambursarea creditelor în valută la cursul din data aprobării împrumutului ar duce în faliment o serie de bănci.

 "Ce încearcă să ne spună șeful supravegherii de la BNR - că sistemul bancar este atât de fragil încât ne putem aștepta la falimente doar dacă vor fi restructurate cele în jur de 150.000-200.000 de credite în franci elvețieni la cursul din momentul acordării lor? Nu cumva a apăsat sistemul de panică, acum, că urmează alegeri la BNR?", se întreabă Gheorghe Piperea.

    SIMONA MILOȘ, INPPI: "Țările europene tind să elimine fiscul din orice prioritizare a creditorilor"
    DANIEL FLOREA, DEPUTAT PSD: "Noua lege va fi un mare pas înainte, chiar dacă e perfectibilă"
    CRISTIAN PÂRVAN, AOAR: "Insolvența nu este o stratagemă ascunsă a mediului de afaceri"
    FĂNUȚA LIȘMAN, BIROU MEDIATOR: "Medierea nu poate fi un panaceu universal"
    STAN TÎRNOVEANU, ZRP INSOLVENCY: "Avem nevoie de o reglementare care să corespundă realității"
    CRISTINA CHIRIAC, DIRECTOR GENERAL WTC: "Trebuie să avem grijă cum aplicăm insolvența, dacă vrem o economie sănătoasă"
    CRISTINA GOCIU, AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI: "Prioritatea AAAS este reinserția industrială a societăților în insolvență"
    FLORIN MOȚIU, CONSILIER AL MINISTRULUI JUSTIȚIEI: "Senatul elimină din proiectul Codului Insolvenței prevederile controversate"
    NICOLETA MUNTEANU, EURO INSOL: "Hidroelectrica riscă să se reîntoarcă în insolvență"
    CRISTIAN RĂVĂȘILĂ, PWC: "Codul insolvenței stabilește echilibrul între interesele participanților la procedură"