László Borbély
Consilier de Stat şi Coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă

•“62% din strategia naţională - deja implementată, restul necesită revizuire”

VIDEO

Ţara noastră trebuie să continue implementarea Agendei 2030 privind dezvoltarea durabilă, chiar dacă, la nivel global, preşedintele SUA, Donald Trump, a renunţat temporar la obiectivele agreate de statele participante şi semnatare la acordurile de la Paris şi de la Addis-Abeba, afirmă Laszlo Borbely, Consilier de Stat şi Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. Laszlo Borbely a precizat că, "în cazul Trump, putem spune că Agenda 2030 este o victimă colaterală", dar că atât timp cât cele două acorduri de mai sus, adoptate prin consens, sunt în vigoare la nivel internaţional, ele trebuie respectate de statele semnatare.
În ceea ce priveşte implementarea acestor obiective de dezvoltare durabilă în ţara noastră, domnul Borbely a pus accentul pe colaborarea interinstituţională din cadrul administraţiei publice centrale, dar şi pe loicalizarea în cadrul comunităţilor locale şi a societăţii civile a anumitor activităţi din strategia de dezvoltare adoptată în anul 2018, strategie care a fost transpusă într-un procent mai mult decât satisfăcător.

Kövér Orsolya Mária
Secretar de Stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

•“Vom avea un program naţional de finanţare a parcurilor industriale în zone vulnerabile”

VIDEO

În Strategia de Dezvoltare Durabilă avem, în prezent, patru documente strategice elaborate şi aprobate, iar primul priveşte politica urbană a României, care pune bazele unei legislaţii foarte importante, esenţială pentru eficientizarea şi simplificarea tuturor demersurilor legate de autorizări, de avizări de urbanism, de amenajarea teritoriului şi de lucrări de construire, spune Köver Orsolya Maria, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA). Domnia sa adaugă: "Amintesc în acest sens şi de CATUC - Codul Amenajării, Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor, care, momentan, este în Camera Deputaţilor, dar sperăm că în curând o să reuşim să îl trecem de Parlament. Este o reformă foarte importantă cuprinsă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi care acum a ajuns la final. CATUC introduce foarte multe elemente importante pentru dezvoltare durabilă, pentru sustenabilitate, deoarece schimbă paradigma avizărilor, a autorizărilor şi introduce totodată noţiuni de digitalizare, care o să ne facă viaţa mult mai uşoară".

Gabriel-Bogdan Ștețco
Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

•“Avem un potenţial uriaş de creştere pe city-breakuri, dar stăm prost la mobilitate”

VIDEO

Un punct important în dezvoltarea durabilă şi sustenabilă l-ar putea constitui turismul şi, în special, city-breakurile, dacă se vor realiza investiţii în privinţa infrastructurii de transport, deoarece stăm mai puţin bine în privinţa mobilităţii, a afirmat Gabriel-Bogdan Şteţco, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT).
Gabriel Şteţco a precizat: "România oferă posibilităţi turistice, este o destinaţie turistică în care avem posibilitatea ca 365 de zile din an să găsim diversitate şi să bucurăm zilnic turiştii. Vedem azi în piaţă câteva tendinţe. Desigur, suntem consacraţi prin Delta Dunării, prin varietatea geografică şi poziţională, dar în ultimii ani vedem o dezvoltare rapidă în zona de city-break, în Bucureşti, Braşov, Oradea, Cluj, Craiova, Iaşi, unde foarte mulţi turişti tineri cu vârste de până în 35 de ani vin să cunoască oraşele".

Adrian Pintea
Secretar de Stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

•“Trebuie neapărat să investim în tehnologie, în inovaţie”

VIDEO

Ţara noastră trebuie să investească, neapărat, în tehnologie agricolă, în inovaţie şi bineînţeles, în ceea ce generic se numeşte grija faţă de natură, a spus Adrian Pintea, Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Domnia sa a afirmat: "Dacă ne dorim să fim competitivi, să producem mai mult dar şi mai bine, trebuie să investim în soluţii moderne, cum ar fi senzori de monitorizare a solului".
Secretarul de Stat a punctat că, în acest moment, Ministerului Agriculturii derulează programul INVESTALIM, în cadrul căruia sunt disponibile 590 de milioane de euro, bani destinaţi procesării produselor agricole. "Acest lucru înseamnă că ne dorim să nu mai exportăm doar materie primă ci şi produse finite cu valoare adăugată. Tot pentru sprijinirea procesării avem şi programul ROMALIMENT, care este o schemă de plată cu un buget total de un miliard de euro, fiind dedicat modernizării şi extinderii unităţilor de procesare din ţară", a spus Adrian Pintea.

Ionel Scrioșteanu
Secretar de Stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

•“Anul viitor se va finaliza studiul de fezabilitate pentru Autostrada Ploieşti - Braşov”

VIDEO

Studiul de fezabilitate pentru Autostrada Ploieşti - Braşov va fi finalizat în anul 2026, iar apoi vor urma deciziile pentru proiectare şi execuţie, afirmă Ionel Scrioşteanu, Secretar de Stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, adăugând: "Este o autostradă care a avut un parcurs extrem de sinuos în ultimii 20 de ani. Nici nu eram născuţi când s-a pus prima dată problema autostrăzii Ploieşti - Braşov. Avem un contract care presupune şi proiect tehnic. După ce se va finaliza studiul de fezabilitate, vom lua o decizie pentru strategia de contractare" a declarat acesta.
Potrivit Secretarului de Stat, experienţa acumulată în ultimii ani a demonstrat că licitaţiile pentru proiectare şi execuţie au oferit o flexibilitate mai mare în rezolvarea problemelor care pot să apară în timpul proiectării.

Dragoș Roșu
Manager M&A și Relația cu Investitorii Hidroelectrica

•“Suntem un pilon principal în tranziţia energetică”

VIDEO

Compania Hidroelectrica este percepută drept unul dintre pilonii principali ai tranziţiei energetice a ţării noastre, a spus Dragoş Roşu, Manager M&A şi Relaţia cu Investitorii din cadrul producătorului şi furnizorului de energie electrică.
Dragoş Roşu a afirmat: "Avem deja trasat un plan semnificativ de investiţii până în 2027, ca urmare a planului de administrare în care, printre altele, Hidroelectrica este văzută ca un pilon principal a tranziţiei energetice. Văzând ce se întâmplă în ultimii ani, cred că tranziţia energetică s-a transformat mai degrabă într-o revoluţie energetică, iar viteza de adopţie a regenerabilelor şi capacitatea de stocare în baterii vine cu provocări semnificative în ceea ce priveşte rezilienţa sistemului naţional. Practic, discutăm despre o înlocuire a capacităţilor în bandă, din combustibili fosili, într-un ritm mult mai accelerat decât s-a anticipat iniţial, cu o fereastră de construcţie a unor capacităţi similare pe nuclear mult în viitor, coroborat cu un inevitabil phase out (n.r. scoatere din folosinţă) a Unităţii 1 (n.r. a centralei de la Cernavodă) pentru retehnologizare în 2026, ceea ce vine cu provocări suplimentare".

Florin Dănescu
Preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor

•“Problema principală a României - nu avem experienţa colaborării”

VIDEO

Educaţia financiară este un pilon strategic în Asociaţia Română a Băncilor (ARB) de 15 ani şi facem eforturi în sensul acesta, afirmă Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB, menţionând: "Nu mai suntem pe ultimul loc în Europa, din acest punct de vedere. Chiar avem Italia şi, la anumiţi indicatori, Spania în urma noastră, ceea ce este un lucru foarte bun. Educaţia financiară este cea care îţi dă capacitatea să fii liber astăzi, când totul este cu şi despre bani. Nu numai banii contează, evident, dar sunt foarte importanţi. (...) Trebuie să înţelegem că prin educaţie financiară poţi să măsori sau să dai măsurabilitate actului economic. Educaţia financiară te ajută să-ţi măsori bugetul, să-ţi măsori percepţia despre propria calitate a vieţii, să-ţi măsori percepţia nu numai cât de bine te simţi tu, pe scara ta, dar s-ar putea să te întrebi cât de bine te simţi tu în oraşul tău, în ţara ta. Şi apoi, cât de bine se simte România în Europa, în lume, comparabil cu Statele Unite, cu Japonia".

Eduard Dumitrașcu
Preşedintele Asociației Române pentru Smart City

•“Trebuie să evităm situaţia în care vom avea oraşe bogate cu oameni săraci”

VIDEO

Dezvoltarea României trebuie să se bazeze atât pe strategii şi viziuni, cât şi pe echilibru, iar situaţia în care vom avea oraşe şi regiuni bogate însă cu oameni săraci trebuie evitată, afirmă Eduard Dumitraşcu, Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City: "Consider că, pe lângă strategii, viziuni, planuri, avem nevoie şi de echilibru. Trebuie să avem grijă să nu avem, pe viitor, oraşe foarte bogate, foarte dezvoltate, însă cu oameni foarte săraci. Face parte din misiunea noastră să punem oamenii în mijlocul acelor comunităţi. Avem nevoie de tehnologie, avem nevoie de digitalizare, dar toate acestea trebuie să fie unelte pe care le punem în slujba comunităţilor noastre. Ne uităm către 2030 cu optimism, deoarece vedem sursele de finanţare, vedem investiţiile, vedem licitaţiile".
În ceea ce priveşte evoluţia până în anul 2030 a modalităţilor de transport, preşedintele ARSC este de părere că transportul public electric va deveni metoda preferată de români, datorită investiţiilor din acest domeniu care au dus la o creştere a calităţii serviciilor.

Adrian Vascu
Senior partner Veridio

•“Strategia fiscală trebuie să fie concentrată pe efect, nu pe măsurile în sine”

VIDEO

PREZENTARE

România se află într-o carantină economică, spune Adrian Vascu, senior partner Veridio, apreciind că, în acest context, antreprenorii au nevoie de predictibilitate. De asemenea, este nevoie de consistenţă, în condiţiile în care avem foarte multe forme fără fond, susţine specialistul: "Certificatele de performanţă energetică sunt nişte forme fără fond, nişte documente fără baze de date, nu ştim câte tipuri de clădiri cu grad de eficienţă A, B,C, D sunt în România. ESG şi toate cerinţele europene au nevoie de o consistenţă. Este nevoie să facem paşi şi trebuie găsite soluţii la problemele multe care apar. De asemenea, din punct de vedere fiscal, trebuie să ştim ce ne dorim - vrem să vadă toată lumea «peste gard» şi mergem pe principiul egalităţii sau vrem ca fiecare dintre contribuabili să poată beneficia de efectul măsurilor luate şi atunci aplicăm echitatea?