Diana Buzoianu
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor

•„Digitalizarea - instrument împotriva corupţiei”

VIDEO

Trebuie să înţelegem rolul instituţilor şi modul în care au colaborat până acum cu partenerii externi, spune Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, subliniind: ”Pe de o parte, îmi doresc mult mai multă corectitudine de la instituţiile din subordinea Ministerului Mediului, în sensul în care legislaţia să fie cu adevărat respectată. Pe de altă parte, îmi doresc mai multă eficienţă în ceea ce înseamnă relaţia cu mediul de business. Avem o problemă sistemică cu autorizaţiile de mediu. În acest context, ne uităm la zona de simplificare de legislaţie - chiar zilele acestea vom crea un grup de lucru pentru a vedea ce putem să îmbunătăţim. Sunt o fermă susţinătoare a protecţiei mediului, dar îmi doresc ca mediul să fie protejat real, nu prin birocraţie. Îmi doresc ca măsurile pe care le avem să fie suficient de clare, astfel încât absolut oricine îşi doreşte să desfăşoare activităţile economice, să poată şti foarte clar care sunt regulile de la bun început, să se conformeze şi odată conformat să nu mai există multiple discuţii «încoace şi încolo» între zeci de instituţii care, fiecare dintre ele, să dea tot felul de interpretări. Îmi doresc să fie respectate legile perfect, dar să fie nişte legi foarte clare, ceea ce astăzi nu se întâmplă de multe ori, astfel că există o nevoie de simplificare de legislaţie. Îmi propun ca în grupul de lucru să fie parte şi patronatele”.

Gabriel-Bogdan Ștețco
Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

•„Sustenabilitatea, greu de atins în lipsa unui parteneriat între stat şi mediul de afaceri”

VIDEO

Este nevoie de un parteneriat corect între stat şi mediul de afaceri pentru ca obiectivele de sustenabilitate să poată fi atinse, a afirmat Gabriel-Bogdan Şteţco, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT).
Gabriel Şteţco a precizat: "Acest parteneriat cred că poate fi realizat doar prin dialog susţinut, prin dialog frecvent, prin măsuri care sunt transmise publicului şi au ca perspectivă bugete multianuale, chestiuni de acest gen, astfel încât să existe credibilitate, coerenţă şi antreprenorii români - dincolo de capacitatea lor crescută de a face faţă tuturor provocărilor cu care guvernanţii vin - să îşi adapteze toată toată capacitatea şi toată funcţionarea afacerii lor în aşa fel încât să nu simtă aceste lucruri ca pe o provocare, ca pe o ameninţare şi mai degrabă ca pe o transformare care îi va duce într-o zonă mai sigură, mai eficientă, mai bună în următorii ani”.

Silvia Monica Dinică
Secretar de Stat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale

•„Suntem într-o zonă defensivă în ceea ce priveşte meseriile viitorului”

VIDEO

Ţara noastră se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte pregătirea profesională pe tot parcursul vieţii, a spus Silvia Monica Dinică, Secretar de Stat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.
Domnia sa a afirmat: ”Socialul este foarte important în acest context, iar cheia este legată de competenţe. Avem nevoie de competenţe atât în zona de pregătire înaltă, dar trebuie să avem în vedere şi zona de gestionare a riscului, de ieşire din vulnerabilitate. Cred că, în primul rând, trebuie să ne uităm pe date. Ar fi foarte bine dacă am putea să avem nişte rapoarte cât mai la zi despre care sunt nevoile pieţei şi care sunt cursurile de pregătire profesională disponibile. În zona de pregătire profesională pe tot parcursul vieţii, dacă ne uităm la indicatorii europeni, suntem undeva pe ultimele locuri. Practic, discuţia despre acest lucru nu există - despre ce înseamnă competenţe verzi, ce înseamnă zona de tehnologie. Vorbim despre tehnologie pentru diferite businessuri, dar persoana care operează într-o companie trebuie să înţeleagă şi partea de energie, partea de mediu, dar trebuie să aibă şi suficiente aptitudini tehnice ca să poată să integreze zona de tehnologie”.

Daniel Buda
Europarlamentar, Vicepreşedinte, Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European

•„Este esenţial să păstrăm un echilibru între ambiţiile politice ale UE şi realităţile economice din Uniune”

VIDEO

Direcţia corectă în ceea ce priveşte tranziţia verde este mai puţină birocraţie, mai multă coerenţă şi mai multă competitivitate, consideră Daniel Buda, Membru al Parlamentului European, prim vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Printre altele, europarlamentarul apreciază: "Este esenţial să păstrăm un echilibru între ambiţiile politice ale UE şi realităţile economice din Uniune. Vorbim despre foarte multe obligaţii de raportare pe sustenabilitate. Personal, nu sunt adeptul impunerii unei tranziţii cu orice preţ şi mai ales de stabilire a unor obiective care depăşesc capacitatea reală de reacţie a UE. A fi sustenabil nu trebuie transformat într-un obstacol, ci, dimpotrivă, ar trebui să însemne un cadru predictibil şi coerent, în care companiile să poată funcţiona, inova şi rămâne competitive. Mediul de afaceri european este confruntat cu o suprapunere de reguli, plecând de la obligaţiile de raportare pentru zeci de mii de companii şi ajungând la introducerea obligaţiilor juridice privind drepturile omului, impactul climatic etc. Toate ecastea au potenţialul de a crea un normativ pe care nici măcar statele membre nu-l mai pot aplica coerent”.

László Borbély
Consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului

•„Se lucrează la simplificarea standardelor privind raportarea sustenabilităţii”

VIDEO

Oficialii de la nivelul Uniunii Europene lucrează la simplificarea standardelor privind raportarea din domeniul sustenabilităţii, a precizat Laszlo Borbely, consilier de stat la Cabinetul Prim-Ministrului şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
Domnia sa a menţionat: "Nu neapărat pentru că sunt sau nu reglementări europene trebuie să am eu, companie, grijă să asigur sustenabilitatea companiei. Există o mentalitate de utilizare a perceperii economiei circulare şi a sustenabilităţii. Au fost discuţii la nivelul Uniunii Europene şi vorbim despre o amânare şi despre o simplificare a standardelor. Suntem în faza în care anumite standarde au fost deja în discuţie publică, iar Departamentul nostru are de doi ani acest Cod al sustenabilităţii şi am avut foarte multe discuţii şi întâlniri cu firmele private, pe subiect. Există un interes din partea companiilor, vor o clarificare a unor probleme ce necesită încă această clarificare”.

Aurel Varga
Preşedintele Comisiei pentru mediu din cadrul Senatului

•„Statul este reticent la schimbare, iar legislaţia nu ţine pasul cu inovaţia”

VIDEO

România se confruntă, în prezent, cu un dezechilibru major între cerinţele impuse mediului privat şi responsabilitatea statului în aplicarea propriilor reguli. Aurel Varga, preşedintele Comisiei pentru Mediu din cadrul Senatului, atrage atenţia că implementarea Green Deal-ului european este blocată de incoerenţă legislativă, birocraţie şi lipsa unei viziuni unitare la nivel guvernamental.
”Este destul de complicat în România la momentul de faţă. Avem Green Deal la nivel european, ceea ce presupune o schimbare legislativă permanentă şi, cumva, avem o balanţă care nu e echitabilă. Pe de o parte avem companiile private, cărora statul le cere constant să se conformeze. Pe cealaltă parte, avem statul, care nu se conformează. Dacă acele companii private nu îşi fac treaba, atunci ele sunt penalizate. Dacă statul nu îşi face treaba şi plăteşte sancţiuni către Comisia Europeană, nu întreabă nimeni”, a declarat Varga.

Gabriel Ţecheră
Director Guvernanţă Corporativă şi Relaţii cu Investitorii în cadrul Transport Trade Services SA

•„Suntem obligaţi să respectăm un mare eşec legislativ”

VIDEO

La nivelul guvernului există, pentru prima oară, oameni mai ales tineri, ceea ce este extrem de important, şi, în al doilea rând, oameni care ating exact lucrurile ce ne dor cel mai tare din perspectiva aplicării legislaţiei în zona ESG - lipsa de reglementare şi neaplicabilitatea normelor, lipsa digitalizării, lipsa de transparenţă şi exploatarea datelor, declară Gabriel Ţecheră, director de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii cu Investitorii în cadrul Transport Trade Services SA (TTS).
Domnia sa explică: ”Noi colectăm tone de hârtii, consumăm pădurile pe care ar trebui să le protejăm şi rezultatul nu există pentru că, în sistemul legislativ actual, nu putem exploata aceste date. Rog actualele autorităţi din domeniu să ajungă cât mai repede la Comisia Europeană pentru că, dacă ar fi fost acolo, poate nu se ajungea în situaţia de astăzi, în care CSRD (n.r. Directiva privind Raportarea Corporativă în Materie de Sustenabilitate), împreună cu legislaţia secundară, cu regulamentul delegat, sunt, pe de o parte, neaplicabile, iar pe de altă parte nu sunt standarde. Sunt orice altceva, dar, din punct de vedere legislativ, sunt o catastrofă”.

Marius Alexe
Membru în Consiliul de Administraţie Norofert

•„Este foarte greu să faci agricultură sustenabilă în România”

VIDEO

Este foarte greu să faci agricultură şi mai ales agricultură sustenabilă în ţara noastră, spune Marius Alexe, Membru în Consiliul de Administraţie al Norofert.
Administratorul producătorului de inputuri organice şi furnizorului de biotehnologie pentru agricultură a declarat: ”Am încercat să ne extindem în Uniunea Europeană, dar există un anumit protecţionism. Deşi vorbim despre piaţa unică şi sună frumos, nouă, la Norofert, ne-a fost mult mai uşor să ne extindem în Statele Unite şi în Brazilia decât să ne extindem în Uniunea Europeană, să facem export. Pentru că există o birocraţie îngrozitoare, reguli care se schimbă foarte mult şi, de multe ori, sincer vorbind, este vorba despre ipocrizie. Noi ne facem aici că suntem sustenabili, dar importăm din China, unde se fac tot felul de lucruri, se practică preţuri de dumping, noi nu putem să-i concurăm şi nu este de mirare că toată producţia din UE s-a mutat în China”.

Sergiu Bolocan
CEO şi Director de Dezvoltare Autovehicule DAC S.A.

•„Electrificarea transportului este esenţială pentru competitivitate”

VIDEO

România se află în mijlocul unei transformări majore, iar electrificarea transporturilor devine un test al capacităţii economiei de a ţine pasul cu tendinţele europene. Sergiu Bolocan, CEO şi Director de Dezvoltare al companiei Autovehicule DAC, atrage atenţia că trecerea la vehiculele electrice nu mai este doar o opţiune de mediu, ci o condiţie pentru competitivitatea companiilor româneşti.
”Cu siguranţă suntem într-o mare transformare acum şi vreau să vorbesc despre electrificarea transportului. Transporturile produc 30% din emisiile de carbon. Electrificarea acestor transporturi este imperios necesară pentru competitivitatea companiilor”, a declarat Bolocan.

Alexandru Cojocaru
Services Director, Schneider Electric

•„Monitorizarea, măsurarea şi interpretarea datelor sunt obligatorii”

VIDEO

Într-un context naţional în care decizia de digitalizare, conectivitate şi interoperabilitate este privită de cei mai mulţi antreprenori ca o chestie facultativă, monitorizarea, măsurarea şi interpretarea datelor reprezintă adevărate obligaţii pentru companii, avertizează Alexandru Cojocaru, Services Director în cadrul firmei Schneider Electric.
Alexandru Cojocaru a precizat: "Este o discrepanţă foarte mare între ceea ce noi vorbim aici şi ritmul cu care se transformă în practică direcţiile, strategiile şi necesităţile de digitalizare asupra a cărora noi agreăm, ritm care este foarte lent. Vorbim despre o lentoare extraordinar de mare şi nu ne rămâne decât să sperăm că, cu fiecare astfel de eveniment şi cu fiecare mesaj pe care îl transmitem în sensul acesta, vom genera schimbarea şi decizia. Noi credem că există mai multe cauzele privind această lentoare, întârziere în implementarea digitalizării. În primul rând, dacă nu eşti conectat, dacă nu măsori şi nu ai imaginea oglindei instalaţiei tale practic nu ai ce să eficientizezi nu poţi să eficientizezi ceva ce nu cunoşti. De aceea credem că o cauză esenţială a acestei lentori este o anumită confuzie existentă în piaţă, fie în zona publică, fie în zona privată - să ştiţi că se întâlneşte în ambele zone - între ceea ce este obligatoriu şi ceea ce este facultativ, opţional. Trăim încă cu impresia că această decizie de digitalizare, de conectivitate, de interoperabilitate este ceva opţional. O mare confuzie. Mulţi dintre noi percepem deja că vine un tsunami digital. Vom trăi în mijlocul datelor şi de aceea nu mai este o opţiune monitorizarea, măsurarea, interpretarea rezultatelor acestor date, ci este o obligaţie”.

Adina Călin
Director Direcţia Produse şi Servicii Bancare CEC Bank

•„Sustenabilitatea este despre menţinerea competitivităţii”

VIDEO

Sustenabilitatea nu mai este o opţiune pentru companii, ci ţine de menţinerea competitivităţii şi asigurarea profitabilităţii, nu doar astăzi, ci şi mâine, a spus Adina Călin, Director Direcţia Produse şi Servicii Bancare, CEC Bank.
Reprezentantul instituţiei de credit a declarat: ”Noi ne-am dat seama cel puţin de primii paşi, despre ce înseamnă sustenabilitatea. Am început să ţinem cursuri atât cu oamenii din interiorul companiei, cât şi cu clienţii noştri, despre ce înseamnă sustenabilitatea. Cred că sustenabilitatea - în primul rând pentru antreprenori, pentru deţinătorii de companii - nu mai este o opţiune la care să nu aderăm, deoarece riscăm să ne pierdem clienţii, să ne pierdem businessul, riscăm să nu mai avem companiile pe care le avem în momentul de faţă. Fiecare antreprenor se gândeşte la cum să facă mai mult profit şi cum să-şi menţină profitul. Dar vedem ce se întâmplă de câţiva ani în ceea ce priveşte, să zicem, fenomenele meteorologice. Cred că infrastructurile pe care le avem în momentul de faţă nu mai rezistă şi trebuie să vedem cum facem pentru ca acestea să reziste în timp sau cum să diminuăm efectele negative pentru a avea aceste infrastructuri şi în viitor”.

Tulia Căşvean
Directorul de Comunicare Corporativă şi PR, Transavia

•„Dacă nu punem oamenii pe primul plan, nu reuşim să progresăm”

VIDEO

Responsabilitatea este ceva extrem de util şi trebuie asumată de la cel mai mic la cel mai mare pentru a avea rezultate, este de părere Tulia Căşvean, director de Comunicare Corporativă şi PR în cadrul Transavia, care explică: ”Sustenabilitate de dragul sustenabilităţii nu există. Suntem, cu siguranţă, într-o etapă în care, dacă nu punem oamenii pe primul plan, nu reuşim să progresăm pe termen lung. Chiar dacă vorbim de ESG, de-adevăratelea vorbim despre oameni pentru că nu protejăm mediul de dragul mediului, protejăm mediul pentru ca oamenii să poată să prospere. Nu avem o abordare socială de dragul de a fi susţinători ai socialului, ci pentru ca oamenii să fie sănătoşi, să poată să prospere şi să poată să se dezvolte mai departe. Asta înseamnă că toţi avem responsabilitate şi cu toţii trebuie să lucrăm împreună. Reglementările cu siguranţă aduc unele dificultăţi, dar atât timp cât ele sunt pentru toată lumea, creează un cadru în care toată lumea are aceleaşi responsabilităţi şi atunci, cumva, avem aceleaşi cheltuieli”.

Adriana Calcan
PR & CSR Manager Reciclad`OR

•„Parteneriatul este cuvântul cheie care îmi rămâne în minte”

VIDEO

Toate reglementările europene au impact direct asupra activităţii Reciclad`Or, care lucrează cu peste 1300 de firme. Adriana Calcan, PR&CSR Manager al companiei, a subliniat: "Toate schimbările acestea care vin sunt nişte regulamente care vor impacta modelul de business. În acest context, cea mai importantă este educarea. Daca nu traducem toate aceste reglementări, nu avem cum să transmitem mai departe şi să avem şi pretenţia că lucrurile vor merge ca la carte. Schimbări ale legislaţiei cu siguranţă vor fi. Dar sunt companii care nu au auzit de rapoarte de sustemabilitate. Trebuie să ne gândim cum propagăm mesajele către consumatorul final, producător sau importator. Parteneriatul este cuvântul cheie care îmi rămâne în minte. Noi ne adaptăm, iar companiile din portofoliu au nevoie să întelega obiectivele”.

Valentin-Dumitru-Ioan Ivan
Vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din România

•„Autorităţile locale sunt pregătite pentru tranziţia verde, dar statul trebuie să devină un partener real”

VIDEO

România rurală are potenţialul de a deveni un exemplu de modernizare şi digitalizare, însă acest proces nu poate fi complet fără implicarea efectivă a statului, susţine Ioan Ivan, vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din România.
Acesta a subliniat că autorităţile locale tratează cu maximă seriozitate aceste obiective, însă au nevoie de o coordonare unitară şi de o infrastructură digitală naţională care să permită interoperabilitatea sistemelor.
”Vreau să vă spun că noi, autorităţile publice locale, tratăm acest subiect cu foarte multă responsabilitate. Ăsta este şi motivul pentru care am expus această responsabilitate în acest acronim: RIR - Responsabilitate, Inovaţie şi Respect”, a declarat Ioan Ivan. El a explicat că principiile care trebuie să ghideze administraţia publică sunt ”responsabilitate faţă de oameni, faţă de generaţiile viitoare şi faţă de resurse; inovaţie - nu doar tehnologică, ci şi în procesul administrativ; şi respect - faţă de natură, faţă de comunitate şi faţă de fiecare efort onest pe care îl face fiecare dintre noi.”

Dalia Stoian
Preşedintele EFdeN

•„Nu avem liderii care să ia decizii şi să implementeze soluţiile de sustenabilitate”

VIDEO

Problemele de sustenabilitate şi efectele acestora sunt binecunoscute - de la timpul petrecut în traficul rutier la poluarea din marile oraşe, există şi soluţii, dar lipsesc liderii care să ia decizii şi să implementeze efectiv aceste soluţii, a afirmat Dalia Stoian, Preşedintele EFdeN.
Dalia Stoian a precizat: "E nevoie de lideri şi de oameni care să se implementeze şi e nevoie ca inovaţia să iasă către public, nu să rămână în laborator şi de asta am creat un institut pentru a forma lideri care îşi suflecă mânecile şi care fac parte din organizaţii sau din administraţia publică şi iau deciziile corecte. Şi credem că e nevoie ca aceşti lideri să fie formaţi după patru metacompetenţe. În primul rând să urmăreasă urmărească principiile de design adică să construim soluţii şi produse în funcţie de client, în funcţie de oameni. Apoi este nevoie de autonomie pentru că nu putem să avem oameni care aşteaptă să se facă. Cineva trebuie să facă. De asemenea, e nevoie de autodisciplină, pentru că aceşti lideri nu trebuie să fie descurajaţi, ci trebuie să fie rezilienţi şi să împingă lucrurile mai departe. Nu în ultimul rând este nevoie ca aceşti lideri să aibă gândire antreprenorială, pentru că la finalul zilei ceea ce construim să fie şi sustenabil financiar”.

Dragoş Tuţă
Preşedintele şi fondatorul Ambasadei Sustenabilităţii în România

•„Raportul de sustenabilitate - documentul care le permite antreprenorilor să ia decizii”

VIDEO

Stabilitatea şi sustenabilitatea unei afaceri nu înseamnă că vorbim despre un singur sau acelaşi lucru, a susţinut Dragoş Tuţă, preşedintele şi fondatorul Ambasadei Sustenabilităţii în România.
Domnia sa a precizat: "Avem oameni de afaceri total imorali care n-au fost prinşi niciodată şi acuzaţi. Sunt stabili, sunt foarte bine, sunt bogaţi pe generaţii întregi. Stabilitatea nu înseamnă sustenabilitate. Sustenabilitatea e un pic mai mult decât stabilitate. (...) Vă recomand să învăţaţi. E foarte mult, învăţ şi eu zilnic şi mai am de învăţat extrem de mult. Şi nu uitaţi, sustenabilitatea este o ştiinţă. Este o ştiinţă foarte apropiată cu contabilitatea financiară. Doar că aici vorbim în general de date nefinanciare care sunt multe, că de aia raportul ăla financiar de 30 de pagini s-a transformat într-un document de 110 pagini. Dar sunt multe date pe care istoric vorbind le-am ignorat. Inclusiv profesorii care ne-au predat sau ne-au învăţat sau ne-au inspirat atunci când vorbim de management şi economie le-au ignorat, deoarece nu ştiau de ele. Nu s-au preocupat nici de poluare, nici de exploatarea oamenilor prin forme mai mici, nici de alte lucruri, cum ar fi izolarea unor societăţi prin monoindustrie şi aşa mai departe. Nu s-au preocupat. Nu e nimeni vinovat că am ajuns aici astfel încât să-l arătăm cu degetul şi să spunem «nenorocitul ăsta ne-a făcut ca acuma să avem nevoie de rapoarte de sustenabilitate». Nu, noi toţi am făcut asta. Aşa am înţeles economia, aşa am înţeles să facem profit eludând nişte costuri. Deci e normal ca, atunci când veţi fi mai sustenabili, să vă scadă pe termen scurt profitul pentru că vă asumaţi nişte costuri pe care înainte nu vi le asumaţi. Nu le-am luat în calcul şi nu doar dumneavoastră, toţi şi eu cu business-ul pe care îl conduc, cu asociaţia pe care o conduc. (...) Dar trebuie să aflaţi ce este în spatele acestei ştiinţe, mai ales că pe baza raportului de sustenabilitate antreprenorii iau decizii şi fac investiţii sau schimbă procese de business astfel încât companiile pe care le condus să fie sustenabile. Un raport de sustenabilitate nu face pe nimeni mai mult sau mai puţin sustenabil. Este un document care le permite oamenilor de afaceri să ia decizii”.