Ziarul BURSA organizează a IX-a ediţie a conferinţei “Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică”, în data de 18 iunie 2025, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, salonul D.
Evenimentul a fost transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.
subiecte
•Provocări şi oportunităţi ale tehnologiilor emergente - AI, AGI, 5G - pentru securitatea cibernetică;
•Agenda de securitate cibernetică a României;
•Strategii şi stimulente pentru securizarea sectoarelor critice de activitate;
•Consolidarea rezilienţei cibernetice în cadrul Pieţei Unice, în urma adoptării la nivel european a Actului privind rezilienţa operaţională digitală (DORA) şi a Directivei privind reţelele şi sistemele informatice (NIS 2);
•De la securitate defensivă la securitate cibernetică ofensivă - programe optime de cyber security;
•Soluţii şi tehnologii block-chain pentru administraţia publică şi în mediul privat;
•Modalităţi de detectare şi de contracarare a atacurilor cyber;
•Măsuri de securitate cibernetică ale sistemului bancar, în contextul incidentelor din ultima perioadă;
•Spyware - o ameninţare la adresa societăţii civile şi a afacerilor;
•Cele mai noi tipuri de atacuri cibernetice, atât în zona persoanelor fizice, cât şi spaţiul instituţional;
•Tendinţe în tehnologie şi în piaţa digitală.
concluzii
Digitalizarea - la pachet cu riscurile cibernetice; Care sunt soluţiile?
Digitalizarea vine la pachet cu riscurile cibernetice, făcându-ne foarte vulnerabili în faţa evoluţiei tehnologice. O digitalizare fără protecţie poate distruge orice sistem, avertizează specialiştii. Aceştia au atras atenţia că riscurile cu care vine dezvoltarea digitală sunt foarte multe şi se schimbă tot timpul.
Educaţia digitală - condiţie prioritară pentru securitatea cibernetică
Educaţia digitală nu mai este un moft, ci o pioritate naţională, au afirmat participanţii la cea de-a IX-a ediţie a Conferinţei „Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică”. Dezbaterile din cadrul conferinţei au reiterat faptul că, fără o formare digitală adaptată pentru toate categoriile sociale şi profesionale, fără o politică publică unitară şi coerentă, ţara noastră nu va putea susţine cu succes procesul de transformare digitală.
speakeri
•“Când vorbim de siguranţa cetăţeanului, trebuie să vorbim şi de siguranţa cibernetică”
Victor Negrescu
Europarlamentar
Europarlamentarul Victor Negrescu a tras un semnal de alarmă asupra nevoii de accelerare a procesului de transformare digitală a României. Vorbim de o schimbare profundă care poate ajuta România mai ales în contextul economic actual, a subliniat oficialul, precizând că transformarea digitală reprezintă o prioritate pentru viitorul ţării. "Digitalizarea înseamnă ca lucrurile să meargă mai repede, să fie mai ieftine, iar la finalul zilei cetăţeanul să simtă că poate avea un contact direct cu statul”, susţine domnia sa, evidenţiind că, deşi se vorbeşte mereu despre digitalizarea instituţiilor, totuşi lucrurile par să nu se întâmple".
•“Apeluri de proiecte deschise pentru programele Europa Digitală şi Orizont Europa”
Rodica Tirtea
Senior Policy Officer al Centrului European de Competenţe în domeniul Industrial, Tehnologic şi de Cercetare în materie de Securitate Cibernetică (ECCC)
Săptămâna aceasta au fost lansate apeluri de finanţare pentru programele Europa Digitală (Digital Europe Programme, DEP) şi Orizont Europa (Horizon Europe), anunţă doamna Rodica Ţirtea, Senior Policy Officer al Centrului European de Competenţe în domeniul Industrial, Tehnologic şi de Cercetare în materie de Securitate Cibernetică (ECCC).
ECCC, care funcţionează în România şi este autonom din luna septembrie 2024, s-a desprins de structurile Comisiei Europene şi asigură finanţare pentru siguranţa cibernetică în Uniunea Europeană.
•“Avem şase instituţii care se ocupă de digitalizare, dar care nu vorbesc aceeaşi limbă”
Radu Miruţă
Preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor
E un lucru bun că sunt bani în zona de digitalizare, dar digitalizarea are nevoie de oameni buni şi nu neapărat de legi, afirmă Radu Miruţă, preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor.
Radu Miruţă a precizat: "Legile se pot face, nu sunt cele care încurcă foarte mult în momentul de faţă. Ceea ce încurcă foarte mult acum este asimilarea unor oameni profesionişti în decizii unde contează în zona de digitalizare. Avem şase instituţii care se ocupă de digitalizare, care nu vorbesc aceeaşi limbă, care reuşesc nici măcar să stea la aceeaşi masă, darmite să se mai conecteze între ele la nivel de decizie, nu la nivel electronic. În toate aceste şase instituţii, pe ştatul de plată există mulţi specialişti în tehnologia informaţiei, însă în faţa calculatorului există foarte puţini. Trebuie să avem curaj să vorbim deschis despre asta şi să abordăm această temă".
•“Competenţele digitale - nordul busolei digitalizării”
Dragoş Cristian Vlad
Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României
Dezvoltarea competenţelor digitale este esenţială pentru ca fiecare dintre noi să aibă încrederea că ”viaţa” în mediul online este sigură, a punctat Dragoş Cristian Vlad, Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României.
Domnia sa a afirmat: ”Competenţele digitale sunt, din punctul meu de vedere, nordul busolei digitalizării. Competenţele digitale sunt esenţiale pentru toţi, tocmai pentru a putea utiliza cu încredere, pentru a avea încredere în ceea ce descărcăm, în ceea ce utilizăm şi a avea confirmarea că «viaţa» în online este sigură. Există acum diverse oportunităţi de adopţie a tehnologiilor avansate; inteligenţa artificială care bate la uşă se bazează pe date, inclusiv ale noastre şi fără a avea o garanţie că aceste date sunt în centrele adecvate, în aplicaţii sigure, există întotdeauna suspiciuni asupra vieţii curente în sistem”.
•“Peisajul ameninţărilor cibernetice se dezvoltă permanent”
Stelian Cristea
Adjunctul Directorului Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică
Peisajul ameninţărilor cibernetice s-a dezvoltat şi se dezvoltă permanent, afirmă Stelian Cristea, adjunctul directorului Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), subliniind: ”Ameninţările cu care ne confruntam ca persoane individuale sau business s-au dezvoltat. Actori maliţioşi care existau acum cinci ani sau cu mai puţin timp în urmă şi-au perfecţionat tacticile şi procedurile, iar alţi actori maliţioşi au intrat în rândurile lor pentru că tehnologia le permite. Nu mai au nevoie de cunoştinţe avansate ca să devină un mic hacker sau o mică structură care poate avea interese financiare sau de altă natură în organizaţiile ce îşi desfăşoară activitatea în online. În mediul dark web pot fi procurate soluţii pentru a deveni un actor maliţios cu uşurinţă şi atunci iată că numărul actorilor maliţioşi este în creştere”.
•“Trebuie să învăţăm companiile cum să îşi gestioneze riscurile”
Călin Rangu
Co-fondator şi Vicepreşedinte CIO Council România
Dacă vorbim numai despre riscurile aferente sistemelor informatice, dar nu vorbim despre riscurile generale ale unei companii, pe care să o învăţăm cum să îşi gestioneze nişte riscuri, va fi greu să ne ocupăm numai de riscurile cibernetice, susţine Călin Rangu, Co-fondator şi Vicepreşedinte CIO Council România.
Domnul Rangu a precizat: "Va fi greu, pentru că trebuie să ai o cultură organizatorică, să ştii cum să te organizezi. Nu te poţi organiza numai pe o bucăţică, lăsând zone foarte mari neorganizate, neprofesionalizate. Vorbim foarte mult de Inteligenţa Artificială, de tehnologii cuantice, ne plac, le folosim, dar încă lipsesc elementele fundamentale de structurare. Vorbim de produse informatice, dar nu vorbim de organizare informatică. Cred că sunt necesare fonduri pentru ca să înveţi oamenii cum să se organizeze. Pentru că, dacă tu nu ai o arhitectură, nu ştii să îţi identifici procesele critice şi apoi procesele respective să le pui pe o arhitectură de aplicaţii critice, să ai arhitectura de date, să ai un management profesionist al datelor, este greu”.
•“Dezvoltarea economiei României se poate face doar cu industria IT”
Edward Creţescu
Preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS)
Dezvoltarea economiei României se poate face doar prin aportul industriei de IT, a punctat Edward Creţescu, Preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).
Acesta a spus: ”Suntem aproximativ 250.000 de oameni în industrie, reprezentăm aproximativ 8 % din PIB-ul României, dar ne-am dori să ajungem cât se poate de repede la 10-12-14%. În ultimele luni au fost câteva dificultăţi semnificative, nu doar la nivel de industrie, cât şi la nivel naţional şi geopolitic, la nivel global. Ne confruntăm cu realitatea că, în ultimele luni, industria de IT a fost afectată semnificativ şi de excluderea facilităţilor fiscale, care bineînţeles ajutau în special colegii noştri din companii. Mai nou, problema deficitului pe care o avem în România este posibil să aibă un impact semnificativ, să fie o altă piatră de moară pentru industria de IT”.
•“Trebuie să avem obligatoriu în şcoli componenta de educaţie digitală”
Gabriela Folcuţ
Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB)
Raportul Deceniul Digital 2025 publicat de Comisia Europeană (CE), ce relevă progresele înregistrate în digitalizare în vederea atingerii ţintelor stabilite la nivelul UE pentru anul 2030, altfel spus Programul privind politicile referitoare la evoluţia digitalizării, arată că România are ambiţii scăzute în acest domeniu, atrage atenţia Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Din cele 11 ţinte stabilite de ţara noastră, doar 36% sunt aliniate cu ţintele UE, menţionează aceasta, consemnând că CE a făcut 15 recomandări, iar România a adresat 40% dintre acestea în 2024: "Sunt evoluţii foarte importante pentru România, atât privind digitalizarea serviciilor publice, cât şi legate de creşterea competenţelor digitale de bază. (...) Există, însă, trei aspecte care trebuie evidenţiate: cel legat de nivelul de competenţe, adopţia tehnologiei AI şi integritatea informaţiei”.
•“Este eficient pentru o bancă să se digitalizeze, însă trebuie să aibă în vedere şi securitatea cibernetică”
Mugur Podaru
Director, Direcţia Operaţiuni la Distanţă CEC Bank
Tendinţa băncilor de a digitaliza aproape toate procesele bancare este una firească, însă, în contextul acestor implementări de tehnologii noi, este nevoie de o atenţie sporită asupra securităţii sistemelor şi de un interes crescut faţă de siguranţa clienţilor, este de părere Mugur Podar, Directorul Direcţiei Operaţiuni la Distanţă a CEC Bank.
”Toate băncile investesc în tehnologie, însă noi, CEC Bank, fiind banca Statului, cu atât mai mult ne asigurăm că lucrurile funcţionează aşa cum trebuie. Există o tendinţă la nivelul sistemului bancar de a implementa soluţii antifraudă şi de a proteja clienţii împotriva atacurilor cibernetice, aşa că nu trebuie să ne uităm doar la digitalizare. Sigur, este eficient pentru o bancă să digitalizeze toate produsele şi se lucrează intens la această schimbare. CEC Bank are o cadenţă aproape lunară de a cuprinde părţile de operaţiuni din front office în zona de digital şi internet banking”, a declarat acesta.
•“Educaţia digitală trebuie să fie o prioritate pentru fiecare”
Bogdan Albu
Territory Channel Manager for Romania, Bulgaria and Moldova, Kaspersky
Avem legislaţie şi directive europene ce trebuie implementate în domeniul digitalizării şi securităţii cibernetice, dar avem nevoie de o educare continuă, permanentă, a resursei umane cu privire la riscurile ce pot să apară în cadrul activităţii pe care o desfăşoară în domeniul digital, a afirmat Bogdan Albu, Territory Channel Manager for Romania, Bulgaria and Moldova, Kaspersky.
Bogdan Albu a precizat: "O componentă foarte importantă şi pe care noi, ca vendor de securitate ne-am focusat foarte mult în ultimii ani este componenta de training. Încercăm să pregătim şi să învăţăm oamenii cu tot ceea ce înseamnă pericole din zona digitală. Amprenta noastră digitală ca individ, dar ca şi companie e foarte importantă. Avem foarte multe atacuri, mai ales de tip phishing prin care hackerii obţin informaţii personale. Încercăm să educăm oamenii cum să îşi păstreze în siguranţă datele, cum să identifice anumite atacuri, cum să aibă grijă de propriile date personale, dar şi de datele companiei. Este un efort pe care îl facem constant. Cred că această educaţie financiară ar trebui începută în rândul tinerilor. Avem o serie de acţiuni pe care le-am întreprins , atât la nivel de licee, cât şi în cadrul facultăţilor. Ei sunt viitorul şi e important să aibă un fundament în ceea ce priveşte educaţia în domeniul securităţii cibernetice”.
•“Nu există o cultură a securităţii cibernetice la nivel statal, la nivelul economiei sau al societăţii”
Bogdan Florea
Fondator şi CEO, Connections Consult
Este foarte important să reuşim să creştem procentul industriei de IT în PIB, doar că ideal ar fi, pentru a avea o consistenţă pe termen lung, să reuşim să ne impunem cu produse şi cu competenţe specifice României”, afirmă Bogdan Florea, fondator şi CEO al Connections Consult, subliniind: ”Outsourcing-ul şi staffing-ul reprezintă o sursă foarte bună de venituri şi nimeni nu spune să renunţăm la ea, doar că nu ne poate poziţiona decât cel mult ca un furnizor de resurse, care la un moment dat va fi depăşit, evident, de arbitrajul de preţuri. Deja se întâmplă, încă avem un raport calitate/preţ bun, adică preţuri care nu sunt foarte mari, respectiv competenţe foarte bune, dar vin din spate ţări care vor face asta mai bine ca noi. Aşadar, investiţia în inovaţie, în dezvoltarea de produse şi, mai ales, de competenţe specifice, eventual nişate, poate fi cheia succesului”.
•“Digitalizarea fără protecţie este o poartă către vulnerabilitate”
Liviu Sima
Co-fondator IT Genetics
Fiecare dintre noi - atât persoane fizice, cât şi juridice - face parte dintr-un ecosistem conectat, dintr-un blockchain, în care fiecare staţie nesigură are impact asupra alteia, motiv pentru care nu ar trebui să trecem cu vederea securitatea cibernetică, spune Liviu Sima, co-fondator IT Genetics.
Acesta a afirmat: ”Am pornit compania IT Genetics acum 18 ani şi, de-a lungul timpului, am lucrat cu aproximativ 20.000 de companii din România. Încă din 2007, am observat că a crescut conştientizarea la nivelul companiilor mici şi medii, pentru că cele care au bugete mari - în general, companiile internaţionale - analizează, cunosc riscurile şi investesc în direcţia aceasta. Dar, la companiile mici şi medii, nu întâlneşti de obicei în bugete zona de securitate cibernetică sau de prevenire a riscurilor. De-a lungul timpului, am primit din ce în ce mai multe întrebări din partea companiilor despre securitate, probabil şi datorită cazurilor de impact mediatizate, în care au fost afectate infrastructuri foarte mari”.
•“Factorul uman este cel în care trebuie să investim”
Cosmin Mălureanu
Cofondator şi CEO Ascendia
Dacă vorbim despre digitalizare şi siguranţă cibernetică, vedem cu toţii că digitalizarea este prezentă din ce în ce mai mult în toate aspectele vieţii noastre private şi publice, afirmă Cosmin Mălureanu, cofondator & CEO Ascendia, menţionând: ”Fie că vorbim de digitalizarea spitalelor, a educaţiei, a infrastructurii publice, militare, ANAF etc., toate sunt legate. Digitalizarea vine, însă, cu nişte riscuri, iar cel mai mare risc este cel legat de securitate, pentru că digitalizarea rapidă lasă nişte spaţii foarte mari în ceea ce înseamnă protecţia împotriva atacurilor de orice fel. Riscurile sunt foarte multe şi se schimbă tot timpul. De la social engineering, care este un atac foarte comun în zilele acestea, inclusiv la telefon cu voci generate de AI, până la deepfake, care a ajuns real-time deepfake. Lucrurile acestea deja sunt parte din normalitate, ceea ce vedem de 15-20 de ani, phishing şi ransomware, sunt vechi şi noi în acelaşi timp. Cu toate acestea, vedem că la nivelul populaţiei nu se cunosc reguli de bază sau nu există o cunoaştere a elementelor esenţiale legate de securitatea personală, în primul rând, până la a ajunge la securitatea companiilor. De aceea, este necesară educaţia în securitate cibernetică”..
•“Digitalizarea şi protecţia cibernetică a infrastructurii critice trebuie să fie prioritatea zero a ţării”
Ovidiu Demetrescu
Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers
Digitalizarea şi protecţia cibernetică a infrastructurii critice trebuie să reprezinte prioritatea zero pentru ţara noastră, atrage atenţia Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers.
Specialistul a subliniat că reţelele de energie şi cele de infrastructură critică sunt prima ţintă a unor atacuri cibernetice statale, în contextul în care, din păcate, ne aflăm într-o perioadă în care conflictele mondiale au escaladat foarte mult. De asemenea, accelerarea tranziţiei sistemelor energetice către energia regenerabilă are câteva componente de bază, între care digitalizarea reţelelor.
•“Digitalizarea, cel mai important pas pentru viitorul României”
Eduard Dumitraşcu
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City
Procesul de digitalizare a administraţiei publice locale, centrale, a serviciilor oferite de stat cetăţenilor şi a activităţii companiilor reprezintă cel mai important pas pentru viitorul României, a afirmat Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.
Eduard Dumitraşcu a spus: "Vrem să înţelegem ce înseamnă această digitalizare, care este mai mult decât un proiect, este o realitate deja. Transformarea digitală se întâmplă, mai încet sau mai rapid în unele locuri, cu nemulţumiri, ne dorim mai mult, mai bine, dar această transformare are loc. În zona digitală şi în spaţiul cibernetic sunt foarte multe întrebări ce ţin de protecţia datelor în zona civilă şi în zona guvernamentală, dar şi în zona de business. Încercăm să înţelegem ce se întâmplă la nivel global în zona digitalizării şi securităţii cibernetice, precum şi la nivel european cu privire la reglementarea UE privind inteligenţa artificială.Trebuie să înţelegem că ieşim din zona de confort şi intrăm într-o zonă în care presiunea personală se va simţi de acum încolo tot restul vieţii noastre. Va trebui tot timpul să învăţăm, să ne adaptăm, să înţelegem tehnologiile - nu neapărat să şi dezvoltăm tehnologiile, pentru că nu putem fi toţi programatori”.
Video
Rodica Tirtea
Senior Policy Officer al Centrului European de Competenţe în domeniul Industrial, Tehnologic şi de Cercetare în materie de Securitate Cibernetică (ECCC)
Radu Miruţă
Preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor
Stelian Cristea
Adjunctul Directorului Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică
Edward Creţescu
Preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS);
alte ediţii
Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică
- a VIII-a ediţie -
Securitatea cibernetică
- a VII-a ediţie -
Securitatea cibernetică
- a VI-a ediţie -
Securitatea cibernetică
- a V-a ediţie -
Securitatea cibernetică
- a IV-a ediţie -
Securitatea cibernetică
- a III-a ediţie -
Securitatea cibernetică
- a II-a ediţie -
