CONFERINŢA "DIGITALIZARE ŞI SIGURANŢĂ CIBERNETICĂ” Gabriela Folcuţ, ARB: "Trebuie să avem obligatoriu în şcoli componenta de educaţie digitală”

• "România se plasează pe ultimul loc în UE în topul competenţelor digitale de bază”

Raportul Deceniul Digital 2025 publicat de Comisia Europeană (CE), ce relevă progresele înregistrate în digitalizare în vederea atingerii ţintelor stabilite la nivelul UE pentru anul 2030, altfel spus Programul privind politicile referitoare la evoluţia digitalizării, arată că România are ambiţii scăzute în acest domeniu, atrage atenţia Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Din cele 11 ţinte stabilite de ţara noastră, doar 36% sunt aliniate cu ţintele UE, menţionează aceasta, consemnând că CE a făcut 15 recomandări, iar România a adresat 40% dintre acestea în 2024: "Sunt evoluţii foarte importante pentru România, atât privind digitalizarea serviciilor publice, cât şi legate de creşterea competenţelor digitale de bază. (...) Există, însă, trei aspecte care trebuie evidenţiate: cel legat de nivelul de competenţe, adopţia tehnologiei AI şi integritatea informaţiei”.

Gabriela Folcuţ arată că România se plasează pe ultimul loc în UE în topul competenţelor digitale de bază, cu 27,7% dintre români care aveau astfel de competenţe în 2023, adică la jumătatea mediei europene, ce arată un nivel de competenţă de 56,6%.

În opinia sa, pentru a putea să ne îndeplinim obiectivul naţional care vizează ca, în 2030, jumătate dintre cetăţeni să aibă competenţe digitale de bază, trebuie să introducem în materiile şcolare elemente care să conducă la creşterea competenţelor de bază legate de digitalizare.

Sistemul bancar este preocupat de derularea de programe de formare a profesorilor, a mai precizat sursa citată: "Trebuie să avem obligatoriu în şcoli componenta de educaţie digitală, pentru ca jumătate dintre români să aibă competenţe digitale de bază în 2030. Salutăm tot progresul înregistrat în digitalizarea sectorului public, încurajăm toate demersurile autorităţilor şi ne manifestăm întreaga disponibilitate de a colabora. La nivelul comunităţii bancare, una dintre cele mai active comisii este Comisia antifraudă. Tipologiile de fraudă se schimbă şi este nevoie să creştem competenţele utilizatorilor, ca să le creştem rezilienţa în faţa pericolelor online la care sunt supuşi. Pregătim o schemă naţională antifraudă”.

Gabriela Folcuţ a subliniat că sistemul bancar are foarte multe proiecte care accelerează digitalizarea, miliarde de lei fiind investite de bănci în digitalizare - cloud, AI, blockchain etc.

"Sistemul bancar este dependent de evoluţia legislaţiei în plan naţional. Simplificarea legislaţiei din punct de vedere al semnăturii electronice simple şi avansate nu înseamnă un beneficiu doar pentru sistemul bancar, ci pentru întreaga economie - simplificare şi debirocratizare în toate zonele. Sistemul bancar solicită publicarea normelor la legea prin care se recunoaşte caracterul juridic al semnăturii electronice simple şi avansate .(...) Oricând putem accesa produse şi servicii bancare online, iar actualizarea datelor personale se poate face şi online. Ne dorim extinderea la nivelul întregului sistem bancar a proiectului de actualizare a datelor personale iniţiat în colaborare cu Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, să nu mai deranjăm clienţii. Am putut avea acces prin intermediul digitalizării şi în mediul rural. Dar este foarte important să-i protejăm pe clienţi de riscurile cibernetice”, a menţionat aceasta.

Printre altele, Gabriela Folcuţ a subliniat că, la noi, doar 3,1% dintre companii utilizează tehnologia AI, faţă de 13,5% în UE, obiectivul naţional în acest domeniu fiind să ajungem la 10%, în 2030, în condiţiile în care ţinta UE este de 75%. Acest lucru evidenţiază un decalaj foarte mare şi un deficit de competitivitate între România şi restul Europei, concluzionează reprezentantul ARB.