Educaţia digitală nu mai este un moft, ci o pioritate naţională, au afirmat participanţii la cea de-a IX-a ediţie a Conferinţei „Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică”, organizată de ziarul BURSA, eveniment ce a avut loc ieri în Capitală. Dezbaterile din cadrul conferinţei au reiterat faptul că, fără o formare digitală adaptată pentru toate categoriile sociale şi profesionale, fără o politică publică unitară şi coerentă, ţara noastră nu va putea susţine cu succes procesul de transformare digitală.
Participanţii - reprezentanţi ai instituţiilor publice, ai mediului politic, ai sectorului bancar şi ai industriei tech - au tras un semnal de alarmă: fără educaţie digitală, România riscă să rateze tranziţia spre o societate modernă, digitalizată şi sigură cibernetic. De aceea, ei consideră că ţara noastră are nevoie urgentă de un program coerent şi extins de educaţie digitală, adresat tuturor cetăţenilor, de la elevi şi studenţi până la angajaţi din sectorul public şi privat.
În deschiderea conferinţei, vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a subliniat că trebuie să valorificăm toate oportunităţile financiare europene pentru digitalizare, dar mai ales să încurajăm inovaţia în sistemul educaţional.
„Să ne gândim cum putem introduce cursuri legate de AI în şcoli, să ne asigurăm că şi în zona preuniversitară, şi în universităţi avem astfel de cursuri”, a declarat el, punctând că digitalizarea şi robotica sunt prezente în toate domeniile de activitate. „Toate profesiile au nevoie de aceste tipuri de competenţe”, a adăugat deputatul european Victor Negrescu, accentuând nevoia unei abordări proactive, ancorate în realităţile tehnologice actuale.
Aceeaşi idee a fost susţinută şi de Radu Miruţă, preşedintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor. El a subliniat că digitalizarea trebuie ridicată la rang de prioritate naţională printr-o decizie strategică la nivelul Guvernului sau chiar al CSAT. Domnul Miruţă a spus că, în caz contrar, Ministerul Digitalizării riscă să rămână izolat şi ineficient, lipsit de capacitatea de a crea conexiuni între instituţiile statului, ceea ce ar deveni un obstacol major pentru coerenţa şi eficienţa digitalizării.
Un tablou concret al progreselor României a fost oferit de Dragoş Cristian Vlad, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României, care a evidenţiat evoluţiile pozitive ale ţării în Indicele Economiei şi Societăţii Digitale (DESI). „Pe componenta de servicii publice avem o creştere de 20%, faţă de o medie UE de 3,6%”, a spus preşedintele ADR, care a subliniat că acest progres tehnologic trebuie susţinut de o educaţie digitală reală, altfel riscă să rămână la nivel de infrastructură neutilizată eficient.
Nevoia de educaţie digitală la nivel naţional reiese şi din faptul că, odată cu avansul digitalizării, ameninţările cibernetice se amplifică, iar lipsa de cunoştinţe digitale devine un risc major pentru siguranţa fiecărui cetăţean. Stelian Cristea, adjunctul directorului Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, a avertizat că „în fiecare secundă se întâmplă 36.000 de scanări pentru vulnerabilităţi”, ceea ce înseamnă că „nu mai avem întrebarea dacă suntem o ţintă, ci când vom fi”, realitate ce accentuează urgenţa unei educaţii cibernetice de masă.
În aceeaşi direcţie, Călin Rangu, vicepreşedinte CIO Council România, a vorbit despre riscurile etice şi practice ale noilor tehnologii, în special ale inteligenţei artificiale. „E nevoie de cultură digitală, cultură financiară, de educaţie digitală”, a spus el, cu menţiunea că acest proces educaţional trebuie să fie echilibrat şi să nu creeze o povară suplimentară asupra utilizatorului final.
Bogdan Albu, reprezentant Kaspersky pentru România, Bulgaria şi Moldova, a completat acest apel, subliniind că educaţia continuă este esenţială pentru a preveni atacurile de tip phishing şi pentru a proteja datele personale. „Amprenta noastră digitală e foarte importantă. Încercăm să educăm oamenii cum să-şi păstreze în siguranţă datele”, a declarat Albu, propunând ca educaţia financiară şi educaţia privind securitatea cibernetică să fie introduse în rândul tinerilor cât mai devreme.
Mugur Podaru, director în cadrul CEC Bank, a atras atenţia că digitalizarea masivă a serviciilor bancare vine cu responsabilitatea protejării clienţilor. „Există o tendinţă de a implementa soluţii antifraudă, dar nu trebuie să ne uităm doar la digitalizare, ci şi la securitate”, a punctat reprezentantul CEC Bank.
Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City, a evidenţiat polarizarea digitală din România, oferind ca exemplu situaţia actuală din cadrul administraţiei publice locale: „Avem primării foarte digitalizate, preocupate de digitalizare, de Inteligenţa Artificială, dar şi sute de primării cu adrese de email de Yahoo sau Gmail ori unde adresa de mail a primarului este adresa oficială a Primăriei, ceea ce nu e normal”. Aceste discrepanţe arată clar cât de mult este nevoie de standardizare, profesionalizare şi formare în domeniul digital, a subliniat reprezentantul Asociaţiei Române pentru Smart City.
Despre toate aceste aspecte, dar şi despre soluţiile oferite de industria IT din ţara noastră, puteţi afla mai multe din articolele din ediţiile de astăzi şi mâine ale ziarului BURSA.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.06.2025, 01:41)
"Victor Negrescu[...]a subliniat că trebuie să valorificăm toate oportunităţile financiare europene pentru digitalizare, dar mai ales să încurajăm inovaţia în sistemul educaţional."
Poate dați declarația exactă. Din cele expuse ar rezulta:
•se vor cheltui bani pe care nu-i avem pentru echipamente deja uzate moral;
•nu se va plăti pentru inovare pentru că, de fapt, nici nu știm ce-i aia.