Digitalizarea vine la pachet cu riscurile cibernetice, făcându-ne foarte vulnerabili în faţa evoluţiei tehnologice. O digitalizare fără protecţie poate distruge orice sistem, avertizează specialiştii. În cadrul conferinţei BURSA ""Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică”, de miercuri, 18 iunie, aceştia au atras atenţia că riscurile cu care vine dezvoltarea digitală sunt foarte multe şi se schimbă tot timpul.
Liviu Sima, Co-fondator IT Genetics a opinat: ”Trebuie să fim conştienţi că fiecare dintre noi, atât persoane fizice cât şi juridice, facem parte dintr-un ecosistem conectat, dintr-un blockchain. Fiecare staţie nesigură are impact în altă staţie şi, din acest motiv, nu ar trebui să trecem cu vederea securitatea cibernetică, indiferent dacă suntem o companie de trei sau treizeci de PC-uri. La fel şi dacă suntem un utilizator individual, acasă. Pentru că, dacă nu suntem protejaţi şi dacă nu avem minimul necesar de educaţie, de prevenţie, riscăm să devenim o verigă care poate să răspândească o infecţie. Digitalizarea fără protecţie este o poartă către vulnerabilitate şi distruge orice sistem”.
Digitalizarea se regăseşte din ce în ce mai mult în toate aspectele vieţii noastre private şi publice, afirmă Cosmin Mălureanu, co-fondator şi CEO Ascendia, menţionând: ”Fie că vorbim de digitalizarea spitalelor, a educaţiei, a infrastructurii publice, militare, ANAF etc., toate sunt legate. Doar că digitalizarea aceasta vine şi cu nişte riscuri, iar cel mai mare risc este cel legat de securitate, pentru că digitalizarea rapidă lasă nişte spaţii foarte mari în ceea ce înseamnă protecţie împotriva atacurilor de orice fel. Riscurile sunt foarte multe şi se schimbă tot timpul. De la social engineering, care este un atac foarte comun în zilele acestea, inclusiv la telefon cu voci generate de AI, până la deepfake, care a ajuns real-time deepfake”.
În contextual în care ne aflăm în mijlocul unor conflicte globale, reţelele de energie şi cele de infrastructură critică reprezintă, probabil, prima ţintă a atacurilor cibernetice statale, este de părere Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers. De aceea, digitalizarea şi protecţia cibernetică a infrastructurii critice trebuie să reprezinte prioritatea zero pentru ţara noastră, atrage atenţia specialistul. De asemenea, accelerarea tranziţiei sistemelor energetice către energia regenerabilă are câteva componente de bază, între care digitalizarea reţelelor.
România se plasează pe ultimul loc în UE în topul competenţelor digitale de bază, a evidenţiat Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Cu 27,7% dintre români cu competenţe digitale de bază în 2023, suntem la jumătatea mediei europene, ce arată un nivel de competenţă de 56,6%, a menţionat reprezentantul ARB. În opinia sa, pentru a putea să ne îndeplinim obiectivul naţional ca în 2030 să atingem pragul de 50% cetăţeni care au competenţe digitale de bază, trebuie să introducem în materiile şcolare elemente care să conducă la creşterea competenţelor de bază legate de digitalizare.
Bogdan Florea, fondator şi CEO al Connections Consult, afirmă că, la nivel global, este o criză acută de specialişti în securitate cibernetică şi că acest lucru poate fi speculat de România prin investiţii şi prin dezvoltarea de competenţe de la vârste fragede, respectiv prin crearea unei culturi de securitate cibernetică.
În opinia sa, este foarte important să reuşim cumva să creştem procentul industriei de IT în PIB, doar că, pentru a avea o consistenţă pe termen lung, ideal ar fi să reuşim să ne impunem cu produse şi competenţe specifice României.
Opinia Cititorului