Este foarte important să reuşim să creştem procentul industriei de IT în PIB, doar că ideal ar fi, pentru a avea o consistenţă pe termen lung, să reuşim să ne impunem cu produse şi cu competenţe specifice României”, afirmă Bogdan Florea, fondator şi CEO al Connections Consult, subliniind: ”Outsourcing-ul şi staffing-ul reprezintă o sursă foarte bună de venituri şi nimeni nu spune să renunţăm la ea, doar că nu ne poate poziţiona decât cel mult ca un furnizor de resurse, care la un moment dat va fi depăşit, evident, de arbitrajul de preţuri. Deja se întâmplă, încă avem un raport calitate/preţ bun, adică preţuri care nu sunt foarte mari, respectiv competenţe foarte bune, dar vin din spate ţări care vor face asta mai bine ca noi. Aşadar, investiţia în inovaţie, în dezvoltarea de produse şi, mai ales, de competenţe specifice, eventual nişate, poate fi cheia succesului”.
Domnia sa menţionează că, la nivel global, este o criză acută de specialişti în securitate cibernetică şi acest lucru poate fi speculat de România prin investiţii şi prin dezvoltarea de competenţe de la vârste fragede, respectiv prin crearea unei culturi de securitate cibernetică.
”Se vorbeşte despre Digital First în administraţia publică din România şi, în general, despre economia digitală pe care ne-am dori să o avem”, afirmă Bogdan Florea, adăugând: ”Eu aş spune că România ar putea să facă primii paşi spre Cyber First. Ne va poziţiona extrem de bine. Nu există o cultură a securităţii cibernetice la nivel statal, la nivelul economiei sau al societăţii. Nu există vreun plan la nivelul vreunei ţări din Uniunea Europeană, iar România poate suplini această nişă. Asta trebuie făcut, după părerea mea, trebuie construită cultura securităţii cibernetice de la vârste fragede. Securitatea cibernetică este parte din cultura societală şi ar trebui învăţată într-un mod structurat. Nu sunt necesare cunoştinţe vaste şi lucruri de detaliu la gimnaziu sau la liceu. Se pot preda aspecte de bază, în aşa fel încât tânăra generaţie să se poată feri mai uşor de phishing, de tot felul de intruziuni, malware, ransomware etc. Dar, ca principiu, este foarte important ca oamenii să înţeleagă din copilărie ce înseamnă securitate cibernetică. Şi în felul acesta o să vedem cu toţii că în 10-15 ani, competenţa intrisecă de securitate cibernetică se răspândeşte. Aceasta, evident, trebuie augmentată cu zona de competenţă specifică de nişă, care înseamnă experţi în securitate cibernetică şi nu numai”.
Domnia sa exemplifică: ”În mijlocul sistemelor informatice de orice fel stau aplicaţiile. Fie că vorbim de hardware sau de lucruri cumpărate de pe un site, în final se dezvoltă un cod software. Dezvoltarea de software cu gândul la securitate cibernetică este o activitate în sine care necesită o competenţă. Poţi să scrii cod în orice fel şi aplicaţia să meargă foarte bine. Dar poţi să scrii cod secure (secure coding) în aşa fel încât aplicaţia respectivă să fie mai puţin vulnerabilă la intruziuni. Cele mai multe intruziuni se petrec din cauza greşelilor umane, de operare, parole uitate, conturi lăsate deschise. Tot felul de activităţi banale duc la intruziunea unor hackeri în sistemele informatice, dar acestea se mai produc şi de la un cod scris prost, care permite tehnici de atac asupra site-urilor, respectiv a aplicaţiilor care sunt expuse publicului. Atât timp cât nu există mindset-ul spre secure coding în zona programatorilor care dezvoltă aplicaţii şi nu se respectă nişte metodologii, nu se fac testări intermediare, o aplicaţie tot va avea nişte vulnerabilităţi”.
Bogdan Florea este de părere că tehnologia AI, separat de dezvoltarea software, poate ajuta foarte mult la detecţia intruziunilor sau a atacurilor cibernetice, doar că ”nu trebuie să uităm că şi de partea cealaltă a baricadei - atacatorii folosesc de multe ori sau pot folosi AI”. Domnia sa conchide: ”AI este o armă cu două tăişuri. E bine să o valorizăm, să o folosim, dar trebuie să ne gândim întotdeauna şi că există tehnici de atac care se pot baza pe AI. Este un instrument care trebuie tratat cu foarte multă grijă”.