Piata financiar bancara la granita dintre pandemie si razboi 2022

subiectespeakerigalerie fotovideorevista preseipartenerievenimente bursa

Conferinţa
“Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război”

Ziarul BURSA a organizat conferinţa “Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război”, în data de 28 iunie 2022, începând cu ora 10:00, la World Trade Center/ Hotel Pullman Bucureşti, sala New York.

Evenimentul s-a desfăşurat în format fizic şi online şi a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.

Piata financiar bancara la granita dintre pandemie si razboi 2022
 

subiecte

• Panel I

    Sectorul financiar-bancar - evoluţie şi perspective;

    Finanţarea economiei - bănci vs piaţa de capital;

    Creditarea în contextul creşterii dobânzilor - ROBOR sau IRCC; dobânzi fixe sau dobânzi variabile?;

    Economiile populaţiei în timp de război – măsuri de protecţie şi alternative de investiţii;

    Creşterea nivelului neperformantelor - riscul unui nou moratoriu?;

    Rezultatele digitalizării forţate în piaţa bancară;

    Soluţionarea litigiilor dintre bănci şi consumatori prin intermediul CSALB;

    Efectele retragerii României din cadrul băncilor internaţionale cu capital rusesc;

    Politica monetară a BNR, în condiţiile unei inflaţii în creştere accelerată.

• Panel II

    Poziţionarea companiilor de la BVB în contextul creat de pandemie şi război;

    Impactul indirect al sancţiunilor impuse Rusiei asupra pieţei de capital;

    Oportunităţile din PNRR pentru piaţa noastră de capital;

    Soluţiile pieţei de capital pentru investitori, în actualul context inflaţionist şi cu dobânzi în creştere;

    Fondurile de investiţii – activitate şi evoluţie;

    Impactul conflictului geo-politic şi al crizei sanitare asupra industriei fondurilor de pensii private;

    Cauzele numărului redus de investitori de la BVB;

    Legea simplificării impozitării câştigurilor de capital - avantaje şi inconveniente.


concluzii

Băncile trebuie să fie pioni importanţi într-o economie de război

Băncile trebuie să fie pioni importanţi într-o economie de război

Băncile comerciale au reprezentat factorul stabilizator care a atenuat crizele economice suprapuse ale ultimilor doi ani şi jumătate, iar pe viitor acestea trebuie să devină pilonul central al strategiei de dezvoltare a României. Acesta este unul din mesajele principale pe care le-au transmis, ieri, oficialii guvernamentali, reprezentanţii băncilor şi experţii în finanţe care au participat la conferinţa organizată de ziarul BURSA sub titlul "Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război".
Trebuie să transformăm băncile în pioni importanţi în economia de război, susţine profesorul de economie Mircea Coşea, afirmând că suntem în situaţia în care costurile zilnice sunt atât de mari încât este nevoie şi de gândirea altora decât de cea a clasei politice, iar aceasta trebuie să vină din partea bancherilor.
În contextul actual, este greu ca băncile să-şi definească directiile de acţiune, opinează Radu Graţian Gheţea, preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Bank şi preşedinte onorific al ARB, afirmând că actualul context a făcut ca anumite activităţi să nu mai poată fi creditate. În acest moment, cel mai important este să avem bănci universale, care să ofere produse şi servicii pentru toate activităţile, de o calitate bună şi care să deservească clienţii indiferent de ceea ce se întâmplă în afară.

Piaţa de capital - insuficient dezvoltată pentru nevoile economiei noastre

Piaţa de capital - insuficient dezvoltată pentru nevoile economiei noastre

Piaţa de capital este insuficient dezvoltată pentru nevoile economiei ţării noastre - în condiţiile în care fondurile Pilon II reclamă că bursa devine prea mică pentru nevoile lor, Fondul Proprietatea vrea o listare duală pentru Hidroelectrica, iar guvernanţii sunt prea puţin implicaţi în dezvoltarea pieţei -, este una dintre principalele concluzii ale conferinţei "Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război", organizată de ziarul BURSA.
De asemenea, actori importanţi ai pieţei au sesizat că "Raportul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) privind piaţa de capital din România: pregătirea unei strategii naţionale", ce a fost prezentat la începutul săptămânii, nu aduce absolut nimic nou faţă de ideile, proiectele şi strategiile ce au fost vehiculate de-a lungul timpului în piaţa noastră.
Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), a subliniat că valoarea totală a activelor aflate sub administrarea fondurilor de pensii private este, în prezent, de aproape 18 miliarde de euro, dar din estimările asociaţiei pe care o conduce, valoarea va creşte cu 50% până în 2026, la 26 de miliarde de euro.

 

speakeri

Florin SpătaruFlorin Spătaru
Ministrul Economiei

“Securitatea industrială - o necesitate pentru Uniunea Europeană”

În actualul context geopolitic generat de conflictul din Ucraina, care s-a suprapus şi cu criza din energie, Europa se confruntă cu probleme privind securitatea industrială, din cauza faptului că multe dintre unităţile de producţie ale marilor companii de pe continent au fost până acum în China, a afirmat, ieri, Florin Spătaru, ministrul Economiei, în cadrul conferinţei "Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război".
"Vorbim despre securitate industrială şi Europa trebuie să înveţe că securitatea industrială înseamnă asigurarea unui minim necesar de producţie în Europa. Am uitat acest lucru în ultimii ani, dar criza din Ucraina şi cele anterioare au adus în discuţie acest concept. Discutam recent cu ministrul Economiei din Suedia cum putem să procesăm cuprul din Europa şi să nu îl mai trimitem în China. Avem nevoie de cupru pentru echipamentele şi utilajele pe care le folosim şi pentru asigurarea e-mobilităţii. Dacă vom avea o imagine mai clară a impactului pe care îl au aceste materii prime, vom găsi sursele financiare şi metodele pentru a realiza acest lucru. Am făcut foarte multe greşeli în ultimii 30 de ani; am închis capacităţi de producţie, am externalizat o mulţime de activităţi pe care ar fi trebuit să le securizăm, am avut preţuri reduse, dar România nu este singura ţară europeană care a făcut o astfel de greşeală. Toate fluxurile logistice, toată strategia de transport era bazată pe un principiu: Europa mare consumator, nu Europa mare producător. Am întrebat de ce nu definim o strategie la nivel european pentru asigurarea fluxurilor de producţie. Dar, în acest moment, lucrurile se schimbă în direcţia bună", a menţionat Florin Spătaru.

 

Mihai PrecupMihai Precup
Secretar de Stat, Ministerul Finanţelor

“Principala vulnerabilitate a României este dată de deficitele gemene”

Principala vulnerabilitate a ţării noastre provine din deficitele gemene, adică de deficitul comercial şi cel bugetar, a spus Mihai Precup, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Finanţelor, adăugând că singura soluţie pentru rezolvarea acestei probleme este stimularea investiţiilor.
De asemenea, Mihai Precup a subliniat că este nevoie de o diversificare a instrumentelor de finanţare în Europa, în condiţiile în care finanţarea companiilor este prea dependentă de sectorul bancar, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate.
Domnia sa a spus: "La nivelul Uniunii Europene, sectorul bancar joacă un rol fundamental în finanţarea companiilor. Este un lucru bun, dar care pe de altă parte reprezintă şi o vulnerabilitate mare. Vedem că în Statele Unite ale Americii, companiile au acces la finanţare şi prin intermediul pieţei de capital. Practic au o diversificare mai mare a instrumentelor financiare prin care se pot finanţa. Iar asta s-a văzut în contextul ieşirii din criza precedentă, când companiile din Uniunea Europeană au rămas puţin în spate. Creşterea economică a Statelor Unite a fost mai mare decât cea a Uniunii Europene, deoarece companiile au putut să listeze obligaţiuni pe bursa de valori şi să găsească surse alternative de finanţare".
Conform secretatului de stat, o altă caracteristică care a devenit structurală la nivelul Uniunii Europene este fragmentarea pieţei bancare. "Ţările de la periferia Europei fac rost de bani mai scump decât cele din zona «core» a Uniunii Europene (...). Acest lucru se reflectă în costurile finanţării bancare, iar obiectul nostru este să încercăm să diminuăm acest spread (n.r. diferenţa dintre costurile de finanţare între ţări)", a spus Mihai Precup.
Domnia sa a adăugat: "România a fost validată ca «investment grade» de către agenţia Standard and Poors în aprilie anul acesta. Avem o comunicare constantă cu Fondul Monetar Internaţional, care ne monitorizează stabilitatea macroeconomică, însă avem o vulnerabilitate. Principala vulnerabilitate este dată de deficitele gemene, adică deficitul comerţului extern şi deficitul bugetar. Deficitul balanţei comerciale a devenit structural pentru că ne luptăm cu el de peste 20 de ani şi pune presiune pe cursul valutar, pe ROBOR, pe rating-ul României. Singura soluţie în această direcţie este să stimulăm investiţiile. Pandemia, războiul, «lockdown-urile» din China şi din celelalte ţări ale lumii ne-au făcut să conştientizăm, mai mult decât oricând, că inflaţia a fost generată de lipsa ofertei, de întreruperi pe lanţurile de aprovizionare. De asemenea am conştientizat, mai mult decât oricând, că trebuie să investim în economia naţională. Este singura sansă pe care o avem".

 

Valentin LazeaValentin Lazea
Economist Şef, Banca Naţională a României

“Deponenţii în lei sunt penalizaţi şi va trebui să creştem dobânzile ca să evităm euroizarea economiei”

Este evident că deponenţii în lei, fie ei firme sau populaţie, sunt penalizaţi de dobânzile mici, acesta fiind un motiv pentru care BNR va trebui să crească în continuare dobânda-cheie, respectiv pentru a evita o migrare către euro, o aşa-numită euroizare a economiei, a afirmat Valentin Lazea, economist-şef la Banca Naţională a României (BNR). Potrivit acestuia, în contextul în care este posibil ca gazul să fie folosit ca armă de către Rusia, cine are puşi deoparte 5.000 de euro ar trebui să investească în izolarea termică a clădirii în care locuieşte. Băncile ar trebui să facă un efort special în această toamnă pentru a promova acest tip de creditare pentru izolarea termică a clădirilor.
Oficialul BNR a precizat: "În România există 34 de bănci, dintre care 26 sunt persoane juridice române, ceea ce înseamnă că sunt supuse supravegherii exercitate de Banca Naţională, iar alte 8 sunt persoane juridice străine, sucursale ale unor bănci din străinătate, fiind aşadar supuse supravegherii exercitate de acestea. Din cele 26 de instituţii de credit persoane juridice române, 3 sunt cu capital majoritar de stat, 4 au capital privat autohton, iar 19 sunt cu capital străin. În ce priveşte creditarea, în primele 5 luni din 2022, în pofida războiului din Ucraina, creditul a crescut în termeni nominali, atât cel guvernamental, cât şi cel neguvernamental - deosebirea este dată de ritm, în sensul că acesta din urmă a crescut şi în termeni reali, nu doar în termeni nominali, adică a crescut mai repede decât rata inflaţiei. Cel guvernamental a crescut mai lent decât rata inflaţiei, deci în termeni real a scăzut. În ceea ce priveşte depozitele rezidenţilor, deci şi populaţie şi firme, se constată o evoluţie diferită, în sensul că depozitele în valută au crescut atât nominal cât şi real, deci mai repede decât inflaţia, în timp ce depozitele în lei, chiar dacă au crescut nominal, totuşi au scăzut în termeni reali. Au crescut mai puţin decât rata inflaţiei. Aici aş vrea să fac un comentariu: este evident că deponenţii în lei, fie ei populaţie, fie ei firme, sunt penalizaţi de dobânzile mici, acesta fiind un motiv pentru care BNR va trebui să crească în continuare dobânda pentru a preîntâmpina o migrare spre euro, o aşa-numită euroizare a economiei".
Valentin Lazea a punctat că, deşi în presă şi în societate se manifestă o "mare preocupare" faţă de cei care au credite luate de la bănci, adică debitorii băncilor, trebuie să fim mai vocali în ceea ce îi priveşte pe creditorii băncilor, adică deponenţii, care la actualele niveluri ale dobânzii sunt în pierdere.
"Raportul dintre credite şi depozite se menţine subunitar atât pe componenta în lei - era de 0,82 în aprilie - cât şi la valută - 0,51 în aprilie. Cu alte cuvinte sunt mai puţine credite date atât în lei cât şi valută decât sunt depozite în bănci. Asta înseamnă că băncile dispun de suficiente fonduri pentru creditare, dar nu găsesc suficiente posibilităţi de plasament, iar asta în condiţiile în care 40% din societăţile româneşti sunt nebancabile. O poveste care durează de 30 de ani, nimeni nu are voinţa să se ocupe de această problemă. Ce înseamnă 40% dintre societăţi nebancabile: că au capital mai mic de 200.000 de lei sau capital negativ. Există o propunere a Comisiei Naţionale de Stabilitate Macroeconomică pentru amendarea legislaţiei astfel încât să oblige aceste firme să majoreze capitalul până la minimul necesar de 200.000 de lei, dar să vedem dacă ea va fi transpusă şi în practică. Până atunci degeaba ne plângem că nu există creditare. Creditarea ar putea să existe, dar mai întâi trebuie să existe capitalizarea întreprinderilor".

 

Anca DraguAnca Dragu
Membru în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat

“Este nevoie de soluţii pentru creşterea intermedierii financiare din ţara noastră”

Sistemul financiar-bancar şi toţi factorii decidenţi ar trebui să se implice în identificarea unor modele sau soluţii pentru creşterea nivelului intermedierii financiare din ţara noastră, a afirmat senatorul Anca Dragu, membru în Comisia de buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.
Aceasta a declarat: "Creditarea în economia românească este undeva la 27% credit neguvernamental raportat la Produsul Intern Brut, ceea ce ne situează la coada clasamentului european în condiţiile în care media Uniunii Europene este de aproape 90%, cu multe ţări care au 100% sau peste 100%. Ştim motivele, am tot discutat despre capitaluri, despre capitalizarea firmelor româneşti, despre lipsa unor proiecte bancabile, la care băncile să se uite cu interes, dar ce putem face?! Ştim de ce suntem în această situaţie, dar ce măsuri putem lua pentru a ne asigura că sectorul bancar românesc poate contribui la cofinanţare pentru cele 80 miliarde euro din fondurile europene care vor veni în România, în exerciţiul financiar 2021-2027? Dacă avem finanţare 80 miliarde euro din fonduri europene, cam 50% ar trebui să fie cofinanţare. (...)
Avem nu numai cei 80 miliarde euro în exerciţiul bugetar european multianual 2021-2027, avem acest PNRR ce are ca obiectiv creşterea rezilienţei economiei româneşti, dar avem şi dimensiunea de energie verde plus noua orientare din RePower EU, unde sunt măsuri clare pentru investiţii care să asigure reducerea dependenţei de gazul rusesc.
Avem nevoie de investiţii şi de finanţare ce trebuie să vină şi din sectorul financiar-bancar. (...) Este sectorul bancar pregătit să asigure 40 miliarde euro până în anul 2027 sau anul 2030, dacă ne gândim la perioada de finanţare n+3? Aceasta este întrebarea pe care trebuie să o avem în minte şi la care trebuie să căutăm soluţii pentru creşterea creditului, intermedierii financiare. Soluţiile pot veni dacă mai mulţi decidenţi stau la masă: Guvern, Parlament, sistemul bancar, BVB - un jucător foarte important, instituţiile financiar-bancare internaţionale - BEI, BERD care ar putea ajuta cu programe pilot firmele care doresc acces la creditare. Mă gândesc că, dacă prin BVB companiile ar emite equity atunci firmele ar putea fi mult mai bancabile când vine vorbim despre evaluarea unui dosar de credit bancar. Să avem discuţii punctuale, aplicate, despre metode concrete prin care am putea asigura creşterea intermedierii financiare cu asigurarea creşterii stabilităţii sistemului financiar-bancar.
Trebuie să recunoaştem că sistemul financiar-bancar este unul rezistent, solid, care a trecut foarte bine peste provocările din pandemie, mult mai bine decât sistemele similare din alte state europene".

 

Dumitru NancuDumitru Nancu
Directorul General al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM)

“Fondul Naţional de Garantare a acordat garanţii de peste 8,4 miliarde de lei, în primele şase luni ale anului”

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a acordat 48.030 de garanţii, în valoarea de peste 8,4 miliarde de lei, pentru finanţări de circa zece miliarde de lei, în primele şase luni ale anului, a spus Dumitru Nancu, Directorul General al FNGCIMM.
Domnia sa a afirmat: "Anul 2020 a însemnat, atât pentru economia românească, dar mai ales pentru instituţia financiară Fondul Naţional de Garantare, un reviriment. Spun lucrul acesta pentru că, dacă în 2019, considerat un an de creştere economică, Fondul Naţional de Garantare acordase 20.000 de garanţii în valoare de maxim patru miliarde de lei garantarea, şase miliarde fiind creditele financiare, în anul 2020 s-au acordat 92.000 de garanţii, fapt care a dus la susţinerea a peste 30.000 de întreprinderi mici şi mijlocii".
Dumitru Nancu a adăugat: "Până în acest moment în acest an, după aproape şase luni de activitate - cifrele vor creşte pentru că 30 iunie este ultima zi în care Fondul Naţional de Garantare primeşte dosarele pentru cele patru programe - IMM Invest, Agro Invest, Garant Construct şi IMM Prod - s-au acordat 48.000 de garanţii cu o valoare de 8,4 miliarde de lei, pentru finanţări de circa zece miliarde de lei (...). Garanţiile acordate în primele şase luni ale anului acesta reprezintă peste 10% din valoarea tuturor garanţiilor pe care Fondul le-a acordat în cei 20 de ani de activitate".

 

Ionuţ LianuIonuţ Lianu
Ofiţer Şef Management Active şi Pasive, CEC Bank

“Un şoc al ofertei pe piaţa energiei va genera, inevitabil, efecte asupra cererii”

riza actuală de pe piaţa energiei este generată de un cumul de factori obiectivi, dar şi de altă natură decât pur economici, susţine Ionuţ Lianu, Ofiţer Şef Management Active şi Pasive, CEC Bank, care subliniază: "Pe de o parte vedem, de foarte mulţi ani, o lipsă de investiţii pe plan mondial în sectorul energiei, dar şi o revenire a cererii după pandemie, care a pus presiune pe consumul de energie. Pe de altă parte, vedem anumite elemente în special pe zona de restricţionare a ofertei de petrol şi gaze, care au pus presiune foarte mare pe preţ. În cazul gazului, spre exemplu, preţul contractelor futures de la Bursa din Amsterdam a ajuns la circa 125 de euro, de la 20 de euro. În aceste condiţii, lucrurile nu sunt sustenabile şi afectează industria chimică, ceea ce, la rândul său, influenţează foarte mult preţul mâncării pentru că îngrăşămintele destinate agriculturii se fac pe bază de gaz".
În opinia lui Ionuţ Lianu, asistăm la "un şoc al ofertei", dar trebuie "să vedem lucrurile dincolo de situaţia lor actuală", astfel că "un şoc al ofertei va genera în mod inevitabil şi efecte asupra cererii", ceea ce, la un moment dat, "va pune presiune în jos pe preţuri".

 

Liviu FenoghenLiviu Fenoghen
Directorul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar

“Ne aşteptăm ca numărul cererilor de soluţionare a litigiilor bancare să crească”

Numărul de litigii dintre bănci şi consumatori a scăzut în ultima vreme, o contribuţie în acest sens având-o şi Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), a subliniat Liviu Fenoghen, directorul Centrului. Acesta a menţionat: "CSALB a intrat în al şaptelea an de activitate operaţională. În cei peste şase ani de activitate, am primit circa 10.500 de cereri din partea consumatorilor, fiind constituite aproximativ 3.000 de doasare. Avem peste 1.300 de situaţii în care părţile s-au împăcat după ce au depus cerere la CSALB, chiar dacă nu au mai apelat la un conciliator. Sunt circa 6,5 milioane de euro beneficii rezultate pentru consumatori, în urma negocierilor făcute cu ajutorul conciliatorilor CSALB".
Printre altele, domnia sa a subliniat că CSLAB nu a înregistrat o creştere exponenţială a numărului de cereri în comparaţie cu anii anteriori, ci o creştere organică. A crescut atât numărul de dosare care s-au format din aceste cereri - anul trecut erau 555 de dosare care se constituiseră, acum avem peste 300 de dosare şi a crescut viteza de soluţionare a acestor cereri - anul trecut media temporară de soluţionare pentru un dosar a fost de 33 de zile, de trei ori mai puţin decât termenul legal de 90 de zile.
Liviu Fenoghen consideră că posibilitatea de a rezolva un litigiu cu o bancă, gratis pentru consumatori şi cu costuri mult mai mici pentru bănci decât cele din instanţă, cu ajutorul unor conciliatori specializaţi este de căutat de ambele părţi. Domnia sa a spus că se aşteaptă ca numărul de cereri şi numărul de dosare să crească, amintind că, de la începutul anului 2020, CSALB are competenţă şi în domeniul persoanelor juridice, pentru servicii de plată şi pentru cele referitoare la moneda electronică.

 

Radu Graţian GheţeaRadu Graţian Gheţea
Preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Internet Bank

“Este greu ca băncile să-şi definească direcţiile de acţiune, în contextul actual”

Actualul context din piaţă a făcut ca anumite activităţi să nu mai poată fi creditate, a spus Radu Graţian Gheţea, preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Bank şi preşedinte onorific al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Domnia sa a evidenţiat că pandemia şi războiul - doi factori de risc - au schimbat în totalitate mediul în care operăm, atât în ceea ce priveşte economia, cât şi finanţele, inclusiv băncile.
Radu Gheţea a precizat: "Observăm că toată lumea spune din ce în ce mai mult că România are un potenţial enorm. Sunt anumite activităţi care vor putea fi desfăşurate în România, anumite măsuri care au început să fie luate pentru a atinge independenţa energetică a României cât mai repede. Cum reuşim noi, sectorul bancar, să ţinem pasul cu aceste schimbări? Pe mine mă îngrijorează foarte mult faptul că, în ceea ce priveşte războiul, predictibilitatea este zero.
În contextul actual, este greu ca băncile să-şi definească direcţiile de acţiune. Ne aflăm în faţa unui fenomen care a mai fost în România, dar nu de această intensitate - activităţi economice care până acum trei luni le creditam cu inima deschisă şi fără temeri au devenit aproape imposibil de a fi creditate, dar apar oportunităţi noi. Energia şi construcţia de locuinţe sunt două dintre exemple".
România a trecut prin situaţii similare, a arătat domnul Gheţea, adăugând: "Prin anii 2008-2009, toată lumea era super specializată în credite de consum şi pentru populaţie. A venit criza, nimic nu mai mergea, unele bănci s-au specializat foarte repede şi au creditat, de exemplu, agricultura. Acest lucru s-a dovedit a fi un bun pariu pe care băncile l-au avut atunci".
În opinia domniei sale, în aceste condiţii, instituţiile de credit trebuie să fie deosebit de flexibile şi universale: "Se pune problema dacă să ai o bancă universală sau o bancă de nişă. O bancă de nişă nu este cea mai fericită soluţie, cel mai important este să ai o bancă universală, care să aibă produse şi servicii pentru toate activităţile, de o calitate bună şi care să deservească clienţii indiferent de ceea ce se întâmplă în afară".
Radu Graţian Gheţea şi-a exprimat convingerea că vor exista bani în sectorul bancar pentru susţinerea investiţiilor din economie, menţionând că, acum, Ministerul Finanţelor oferă dobânzi foarte bune la titlurile de stat, ceea ce intră în competiţie cu ofertele bancare.

 

Gabriela FolcuţGabriela Folcuţ
Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor

“Un nou moratoriu nu este recomandat, în contextul unui trend de creştere a dobânzilor”

"Se observă o deteriorare a comportamentului de plată în rândul celor care au apelat la moratoriul bancar în pandemie"Este nevoie de măsuri individuale, nu generale, pentru a veni în întâmpinarea celor cu probleme la plata creditelor, a afirmat Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Potrivit acesteia, creditarea a continuat să crească puternic în primele cinci luni ale anului, cu un ritm anual de 16,5%. Conform Gabrielei Folcuţ, în prezent se manifestă o deteriorare a comportamentului de plată pentru cei care au apelat la moratoriul aplicat anterior. Oficialul ARB a avertizat că trendul de creştere a dobânzilor ar putea să îi împovăreze şi mai mult pe debitori în cazul unui nou moratoriu general.
Gabriela Folcuţ a declarat: "La momentul de faţă, harta riscurilor identificată de BNR la adresa stabilităţii financiare observă două riscuri sistemice severe şi două riscuri sistemice ridicate. La capitolul riscuri sistemice severe sunt incluse incertitudinile generate de contextul actual pe fondul războiului din Ucraina, pandemiei de Covid-19 şi crizei energetice, precum şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice la nivel intern. Din perspectiva riscurilor sistemice ridicate, avem pe de o parte posibilitatea creşterii ratei creditelor neperformante şi întârzierea reformelor şi absorbţia fondurilor europene, în special în ceea ce priveşte PNRR. Este clar că asistăm la o volatilitate crescută pe fondul acestor riscuri. 2021 a reprezentat pentru sistemul bancar cel mai bun an din ultimii 12 ani. Ritmul de creştere a creditării neguvernamentale a fost cel mai ridicat în ultimii 12 ani, de 14,8% în decembrie 2021. La fel, ritmul de creştere a economisirii a fost de 13,9%, în timp ce activele sistemului bancar au avansat cu 14,3%. Acest ritm de creştere a creditării neguvernamentale s-a menţinut, ba chiar a accelerat în prima parte a acestui an şi iată că avem în luna mai un nou record al creşterii creditării neguvernamentale, de 16,5% în luna mai. Băncile au demonstrat în această perioadă de crize suprapuse (...) că sunt parte din soluţie, nu parte din problemă. Creşte în continuare creditarea atât în sectorul neguvernamental, cât şi în sectorul guvernamental. Ponderea creanţelor asupra sectorului guvernamental, din total, a crescut până la 23%, fiind cea mai ridicată din UE. În continuare sectorul bancar îşi arată rezilienţa şi soliditatea, avem un grad de solvabilitate de 21,37%, gradul de acoperire cu provizionare a creditelor neperformante este de 68%, în condiţiile în care media europeană este de 44,5%. Rata creditelor neperformante continuă trendul descendent, fiind în luna martie la 3,3%. Se observă vulnerabilităţi în rândul celor care au apelat la moratoriu. Se observă o deteriorare a comportamentului de plată în contextul în care aceştia au o rată de neperformanţă de 3 ori mai ridicată în comparaţie cu cei care nu au apelat la moratoriu. Sistemul bancar aplică o serie de măsuri pentru toţi clienţii care în momentul de faţă întâmpină dificultăţi financiare temporare, atât pe zona consumatorilor cât şi pe zona companiilor".
Reprezentantul ARB consideră că este mai bine ca băncile să aplice soluţii individuale care să fie calibrate pe nevoile exacte ale clienţilor: "Nu considerăm că o măsură generală, un moratoriu general, ar putea să fie o soluţie în momentul acesta în care traversăm un trend de creştere a dobânzilor, din perspectiva impactului pe care ar putea să-l aibă asupra consumatorilor, clienţilor în general, inclusiv companii, dar şi asupra economiei. În momentul de faţă aplicabilitatea unui moratoriu, amânarea pentru o perioadă de până la nouă luni, ar putea să pună clientul în ipostaza să aibă de plătit o valoare mai mare la momentul reluării plăţilor şi aceasta este din cauza unui nivel mai crescut al dobânzilor în viitor, care se preconizează pe fondul creşterii presiunilor inflaţioniste şi a dobânzii de politică monetară şi evident venită din prelungirea perioadei de creditare. Din punctul de vedere al impactului asupra economiei, considerăm că putem să observăm un efect potenţial inflaţionist determinat de reorientarea, în loc de rate, spre consum a sumelor provenite din amânare şi atunci am putea să asistăm la acest efect inflaţionist suplimentar de care România nu mai are nevoie în momentul de faţă. Suplimentar, impactul asupra economiei va veni prin afectarea capacităţii băncilor de a credita în continuare într-un ritm susţinut economia. Să nu uităm că în 2020 şi în 2021 moratoriul a fost aplicat practic cu un ghid al Autorităţii Bancare Europene (EBA), care prevedea că în schimbul ratelor amânate băncile nu fac provizioane. În momentul de faţă, în acest cadru destul de delicat, nu există un asemenea ghid al EBA şi, în absenţa lui, ar însemna că am putea asista la un impact negativ asupra solvabilităţii sistemului şi lichidităţii, ceea ce ar putea afecta capacitatea de creditare susţinută a economiei naţionale. Susţinem aplicarea de măsuri individuale. OUG 52/2016 cuprinde o serie de prevederi de care clienţii consumatori pot să beneficieze, chiar în momentul de faţă, de măsuri speciale pentru a depăşi cu bine acele momente delicate. Sperăm ca în partea a doua a anului să avem în discuţie la nivel public o serie de măsuri legislative şi reglementative de creştere a gradului de intermediere financiară".
Activele sistemului bancar reprezintă trei sferturi din activele totale ale sistemului financiar, însă, cu toate acestea, ponderea activelor sistemului bancar se cifrează undeva la 56% în PIB faţă de o medie europeană de 246%, arată Gabriela Folcuţ, apreciind că este nevoie să impulsionăm creditarea, pe baze sustenabile şi cu mare atenţie, să nu pună presiune pe alţi indicatori tensionaţi la momentul acesta.

 

Dan PaulDan Paul
Preşedintele Asociaţiei Brokerilor

“Politicienii ar trebui să reducă cheltuielile statului”

Politicienii ar trebuie să reducă cheltuielile statului şi să lase economia să se redreseze în mod liber, a spus Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor.
Domnia sa a afirmat: "Cred că în contextul actual politicienii ar trebui să nu facă nimic. Întotdeauna în istoria pieţelor financiare, când au avut loc crize, iar politicienii au încercat să ia decizii privind plafonarea preţurilor, creşterea impozitelor, diverse alte măsuri fiscale, a început un dezastru. Plafonarea preţurilor energiei este o prostie în opinia mea (...) şi toate celelalte măsuri sunt greşite".
Preşedintele Asociaţiei Brokerilor, a adăugat: "Politicienii ar trebui să reducă cheltuielile statului. Să lase economia să se redreseze liberă. Pentru că avem inflaţie şi din cauza faptului că în pandemie au fost aruncaţi bani din elicopter. S-a emis foarte multă monedă pentru a ajuta companiile în timpul pandemiei, companii care nu au făcut nimic (...). Mă întrebam atunci de ce lumea nu înţelege că această măsură va duce la inflaţie. Nu ştiu de ce ne mirăm acum că avem inflaţie. Avem într-adevăr adunate mai multe crize, dar pur şi simplu emiterea de bani fără acoperire, emiterea de bani din elicopter, a dus la inflaţie".

 

Călin MeteşCălin Meteş
Director General Adjunct pentru Investiţii al Franklin Templeton Bucureşti şi Manager de Portofoliu Adjunct al Fondului Proprietatea

“Avem ca obiectiv listarea Salrom în 2023”

În PNRR sunt prevăzute şi alte listări de companii de stat, iar Fondul Proprietatea (FP) are ca obiectiv listarea companiei Salrom anul viitor, după finalizarea aducerii la bursă a Hidroelectrica, a declarat Călin Meteş, director general adjunct pentru investiţii al Franklin Templeton Bucureşti şi manager de portofoliu adjunct al FP.
Acesta a declarat: "Suntem acţionar cu 49% şi avem un acord încă de anul trecut cu Ministerul Economiei pentru listare. Se lucrează la acest proces şi putem afirma că şi aici avem parte de sprijin din partea Ministerului şi compania în aceste momente face demersurile necesare pentru a selecta auditorul financiar pentru a avea evaluate situaţiile financiare pe ultimii 3 ani, să fie auditate după sistemul IFRS. Ca timeline şi obiectiv avem în vedere listarea companiei anul viitor, după ce Hidroelectrica va fi listată la bursă. Mai avem şi alte companii în portofoliu, Aeroporturi Bucureşti, unde vedem o revenire după pandemie. În luna mai au fost peste 1 milion de pasageri care au tranzitat Aeroportul Bucureşti. Activitatea încă este cu circa sub 20% faţă de înainte de pandemie, dar sperăm ca de anul viitor să ne gândim serios de o pregătire a listării şi a acestei companii. Există o nevoie foarte mare de investiţii acolo".
Meteş a vorbit şi despre aducerea la cota bursei a Hidroelectrica, afirmând că Fondul Proprietatea este încrezător că listarea companiei se va produce într-un timp foarte scurt, posibil până la finalul acestui an, în toamnă.
"Noi avem selectat un equity advisor care să ne ajute în acest demers, avocaţii sunt selectaţi, următorul pas este să selectăm băncile de investiţii care să se ocupe de această listare. Sperăm ca până la sfârşitul lunii iulie acest lucru să se întâmple. (...) Părerea noastră este ca pentru a maximiza şansele acestei listări este oportună o listare duală, la Bursa de Valori Bucureşti şi posibil la Bursa de la Londra. Dar aceste aspecte noi dorim să fie clarificate complet în momentul în care vom avea selectate băncile de investiţii care vor face o sondare de piaţă în rândul investitorilor interni şi internaţionali. (...) Vor prezenta un raport pentru a se putea lua o decizie informată pentru ca şansele de maximizare a ofertei să fie îndeplinite. (...) Acest procent de 15% (din capitalul social vizat pentru listarea Hidroelectrica) este foarte important şi din perspectiva guvernului României pentru că este specificat în PNRR, obligaţia ca 15% din Hidroelectrica să fie listat la bursă până la sfârşitul anului viitor. Noi am specificat din start că avem disponibilitatea de a ajuta guvernul României pentru a îndeplini acest obiectiv. (...) Compania lucrează în aceste zile cu equity advisor şi cu avocaţii pentru acest demers. Lucrurile se întâmplă, în fiecare zi există discuţii, call-uri, se lucrează la rapoarte, situaţii financiare astfel încât această listare să aibă loc în toamna acestui an, daca nu, la începutul anului viitor", a declarat oficialul FP.

 

Radu CrăciunRadu Crăciun
Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR)

“România nu duce lipsă de bani, ci de idei şi proiecte credibile”

Valoarea totală a activelor aflate sub administrarea fondurilor de pensii private este, în prezent, de aproape 18 miliarde de euro, spune Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), subliniind că, din estimările asociaţiei pe care o conduce, valoarea acestora va creşte cu 50% până în 2026, la 26 de miliarde de euro.
În acest context, domnia sa atrage atenţia: "Întrebarea este ce facem cu atâţia bani? În momentul de faţă, România nu are o problemă legată de lipsa de bani. Mediul economic nu are o problemă în acest sens. Bani sunt, problema este lipsa de idei şi de proiecte credibile. Atunci când spun că sunt bani nu mă refer doar la fondurile de pensii private, ci inclusiv la fondurile de private equity, care sunt în căutare disperată de oportunităţi în mediul antreprenorial şi le găsesc foarte greu".

 

Aurel BernatAurel Bernat
Director General, BT Asset Management

“Începe să apară un interes din partea investitorilor mici pentru zona fondurilor de investiţii în acţiuni”

Începe să apară un interes al investitorilor mici pentru zona fondurilor de investiţii în acţiuni, a afirmat Aurel Bernat, directorul general al BT Asset Management. Potrivit acestuia, în ultima perioadă vedem o scădere a ponderii totalului de active în zona venitului fix şi o creştere a ponderii pe componenta de acţiuni, ceea ce este un lucru îmbucurător pentru activitatea bursieră din ţara noastră.
Bernat a declarat: "Am avut o evoluţie fluctuantă a pieţei fondurilor de investiţii de la începutul anului, în special ca urmare a datei de 24 februarie, cum era de altfel de aşteptat. Cu toate că în piaţă valoarea activelor administrate de fondurile de investiţii a scăzut, există o parte foarte interesantă a acestui subiect şi anume faptul că interesul investitorilor individuali a crescut şi ne putem uita la nişte rate de creştere ale numărului de investitori noi extrem de bune în 2021 şi în 2022, cu toată această criză din zona Ucrainei şi Rusiei. La final de zi, lună, trimestru, este mai puţin important exact la ce valoare se situează această piaţă din punctul de vedere al activelor administrate, cred foarte mult că este important că micii investitori, cei care vor să economisească în primul rând lunar, prin diversele posibilităţi oferite de administratori, îşi îndreaptă tot mai mult atenţia către acest gen de produse. Este relevant pentru noi în primul rând datorită faptului că oamenii se obişnuiesc cu recurenţa investiţională şi reuşesc pe termen lung să intre într-o piaţă de capital care poate avea evoluţii de creştere, descreştere sau laterale, dar se adună atât cunoştinţe despre aceste produse, cât şi active. (...) Începe să apară un interes în zona această de recurenţă investiţională pentru fondurile de acţiuni. Este extrem de relevant să spunem că piaţa fondurilor de investiţii din România a fost concentrată mult pe produsele de venit fix şi chiar încă prea puţin pe fondurile de acţiuni. În ultima perioadă vedem o scădere a ponderii totalului de active în zona venitului fix şi o creştere a ponderii pe componenta de acţiuni, ceea ce evident este un lucru îmbucurător".
Acesta a adăugat: "Dacă ne uităm pe viitor, deşi ştiu că există numeroase argumente pro şi contra vizavi de modul de impozitare a câştigurilor aferente bursei şi fondurilor de investiţii, industria fondurilor de investiţii a mizat foarte mult pe reţinerea la sursă a câştigurilor. Motivul este unul extrem de simplu: în primul rând este foarte important să ne luăm informaţiile de acolo de unde în mod normal ar trebui ele să provină, iar în al doilea rând simplitatea este importantă şi atunci când învăţăm nişte lucruri şi le putem aplica simplu înseamnă că acea investiţie şi operaţiune funcţionează uşor".
Este importantă rata de creştere a numărului de clienţi ai fondurilor de investiţii, care este destul de bună în prezent, a mai spus Bernat.
"De asemenea, la fel de important este ca un client să îşi poată retrage oricând sumele investite, fără să mai poarte grija declarării acestor câştiguri, respectiv a impozitării. Ultima decizie în implementarea legislaţiei privind impozitarea la sursă a câştigurilor din fonduri de investiţii şi piaţă de capital va facilita foarte mult sumele venite din partea micilor investitori, acelora care descoperă piaţa de capital în momentul de faţă", a adăugat directorul general al BT Asset Management.

 

Mircea CoşeaMircea Coşea
Profesor de economie în cadrul Academiei de Studii Economice

“Populaţia sărăceşte într-un ritm pe care nu l-am cunoscut în ultimii 70 de ani”

În noul context geo-politic şi socio-economic, populaţia sărăceşte într-un ritm pe care nu l-am cunoscut până acum în ultimii 70 de ani, puterea de cumpărare scăzând, practic, în fiecare zi, atrage atenţia profesorul de economie Mircea Coşea, care subliniază: "Întrebarea este ce poate să facă sistemul bancar pentru a interveni în plafonarea dinamicii cu care scade puterea de cumpărare? Pentru că ea astăzi nu se mai referă la cei defavorizaţi, ci şi la clasa mijlocie, care este atacată de sărăcie. Sunt oameni care trăiesc sub pericolul falimentului personal. Când costurile zilnice pentru hrană depăşesc 30% din bugetul familei, trebuie să ne gândim dacă populaţia mai are capacitatea să mai economisească, să mai investească sau să trăiască în condiţiile în care şi-a imaginat că va trăi, respectiv într-o societate europeană a consumerismului. Băncile trebuie să se reprofileze, să se aplece şi asupra acestor probleme, să înţeleagă faptul că este nevoie de toate eforturile să ajute populaţia, nu neapărat prin creditare, dar să o ajute să înţeleagă unde se află din punct de vedere al sistemului în care trăieşte. Ce facem azi cu banii? Cum securizăm economiile de ceea ce urmează să vină? Nimeni nu se mai îndoieşte că viitorii ani vor fi foarte dificili pentru economia mondială şi pentru noi. Niciun guvern nu a avut o situaţie atât de dură ca aceea de astăzi, în ultimii 30 de ani".
Printre altele, specialistul a evidenţiat că statul nu poate face investiţii, în condiţiile economice de astăzi, aşa cum spune că vrea să facă: "Suntem într-o economie care nu creează bunuri de capital şi dacă nu creează bunuri de capital, atunci cum face investiţiile? Cu importurile, care agravează bomba ce stă să explodeze - deficitul comercial? Întâi ar trebui să existe o strategie a acestui guvern, un program anticriză, să-i spunem, în care să înţeleagă ce prorităţi sunt. Vrem să facem autostrăzi? Atunci să revenim la producţia de bitum, de fier beton, sticlă industrială etc. Vrem să facem din România un mare producător agricol? Atunci trebuie să facem o bază de seminţe, nu să importăm de miliarde de euro seminţe, să facem irigaţii etc. Guvernul întâi trebuie să realizeze o listă cu aceste priorităţi, o altă listă cu ceea ce este necesar ca să putem acoperi aceste nevoi, după care să întocmească un program şi abia apoi să discute pe marginea unor măsuri concrete".
Unul dintre actorii care ar trebui să se implice în această strategie trebuie să fie reprezentat de bănci, este de părere Mircea Coşea, care spune că trebuie să transformăm băncile în pioni importanţi în economia de război: "Suntem în situaţia în care costurile zilnice sunt atât de mari încât este nevoie şi de gândirea altora decât de cea a clasei politice. Aceasta vine din gândirea bancherului, care înţelege cel mai bine ce trebuie să facem în momentele cruciale. (...) Rămân cu speranţa că, în aceste momente de mare dificultate, băncile vor constitui unul dintre marii piloni de siguranţă ai economiei româneşti".

 

Bogdan MaioreanuBogdan Maioreanu
Analist de piaţă, eToro

“Majoritatea femeilor-investitor în piaţa de capital din ţara noastră au preluat controlul finanţelor familiei”

Majoritatea femeilor care au investit în piaţa de capital din ţara noastră au preluat controlul asupra finanţelor familiei/casei, se arată într-un sondaj realizat de compania eToro şi prezentat de analistul de piaţă Bogdan Maioreanu.
"65% din femeile din ţara noastră cuprinse în sondajul eToro au răspuns că investiţiile pe piaţa de capital le-au adus un control de peste 60% asupra finanţelor familiei/casei, ceea ce reprezintă un pas important.
La întrebarea privind de ce au investit în piaţa de capital, întrebare cu răspuns multiplu, 75% dintre femeile investitor chestionate au spus că au investit în piaţa de capital din dorinţa de a face un venit suplimentar, 35% deoarece au remarcat că banii care stau în bancă au dobânzi foarte mici sau deloc, 34% ai investit din provocarea de a face ceva diferit, 23% din curiozitate, 27% împinse de familie, prieteni sau colegi, 8% datorită mesajelor de marketing", a spus Bogdan Maioreanu.
Analistul de piaţă din cadrul companiei eToro mai arată că în ceea ce priveşte modalitatea care le convinge să investească la bursă, 58% din femei au răspuns că, pentru a investi la bursă, au nevoie de mai multă educaţie pe internet şi social-media, 50% au spus mai multă educaţie în şcoli, 23% au nevoie de un limbaj care să li se adreseze femeilor, 20% urmăresc produsele financiare dedicate femeilor iar 18% afirmă că au nevoie de mai mult timp pentru a investi.
Cu toate acestea, sondajul efectuat de eToro mai arată că, din cei 500 de investitori români care au fost intervievaţi, doar 33% sunt femei, procent care este inferior celui din SUA (51%), Cehiei (37%), Poloniei (42%) şi care se situează sub media internaţională a sondajului - 46%.
Pe de altă parte, doar 35% dintre investitorii români deţin acţiuni locale şi 21% au investit în titluri locale.
"Dintre cei care investesc în piaţa locală, 48% au răspuns că preferă această piaţă deoarece înţeleg mai bine acţiunile româneşti, 16% au considerat pieţele internaţionale mai riscante decât piaţa locală, 14% au spus că randamentele pe piaţa locală sunt mai bune decât cele din piaţa internaţională, 10% au afirmat că sunt mai scumpe pieţele internaţionale prin comisioanele aplicate, 7% au considerat ca au suficientă expunere internaţională investind în acţiuni locale care au o parte din business în străinătate", a spus Bogdan Maioreanu.

 

Călin IonescuCălin Ionescu
Director General al Sphera Franchise Group

“Criza forţei de muncă se generalizează în Europa”

Criza forţei de muncă se generalizează în Europa, iar în România are rădăcini adânci, din anii 2005-2007, avertizează Călin Ionescu, directorul general al Sphera Franchise Group, subliniind că la nivelul autorităţilor statului nostru nu sunt luate măsuri concrete pentru combarea acestui fenomen şi nu există programe naţionale pentru înlocuirea talentelor plecate.
Domnia sa continuă: "Aproximativ cinci milioane de oameni au plecat în ultimii 10-15 ani din ţară. Acest lucru era predictibil, s-a întâmplat pentru că nu au fost luate măsuri cu ani în urmă. Sphera Franchise Group se străduieşte să atragă cât mai multe talente de pe plan local, dar şi din afară, însă din păcate, măsurile luate de statul nostru în acest domeniu nu sunt cele mai bune ca să stimuleze oamenii să muncească. Există o taxare excesivă a forţei de muncă şi nu avem nicio facilitate pentru muncitorii străini care vin să lucreze în România".
Pe de altă parte, oficialul Sphera Franchise Group subliniază că sunt de dorit "nişte măsuri fiscale din partea statului care să ajute mediul de afaceri". În acest sens, domnia sa este de părere că transportul sau cazarea lucrătorilor nu ar trebui să mai fie considerate beneficii salariale.

 
 

Galerie foto

Evenimentul a fost surprins în imagini pe care le-am adunat într-o galerie foto. Puteți vedea toate fotografiile pe pagina noastră de Facebook.

 

Video

Florin Spătaru
Ministrul Economiei

Mihai Precup
Secretar de Stat, Ministerul Finanţelor

Valentin Lazea
Economist Şef, Banca Naţională a României

Anca Dragu
Membru în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat

Dumitru Nancu
Directorul General al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM)

Ionuţ Lianu
Ofiţer Şef Management Active şi Pasive, CEC Bank

Vladimir Fenoghen
Directorul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar

Radu Graţian Gheţea
Preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Internet Bank

Gabriela Folcuţ
Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor

Dan Paul
Preşedintele Asociaţiei Brokerilor

Călin Meteş
Director General Adjunct pentru Investiţii al Franklin Templeton Bucureşti şi Manager de Portofoliu Adjunct al Fondului Proprietatea

Radu Crăciun
Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR)

Aurel Bernat
Director General, BT Asset Management

Mircea Coşea
Profesor de economie în cadrul Academiei de Studii Economice

Bogdan Maioreanu
Analist de piaţă, eToro

Călin Ionescu
Director General al Sphera Franchise Group

Intrebări şi răspunsuri

  

Organizator

Ziarul BURSA

bursa.ro

Parteneri

alphabank.roarb.rocec.rofondulproprietatea.roaages.rofngcimm.rofgcr.ro


Parteneri
Suport

asociatiabrokerilor.roromaniansmartcity.robrcconline.eusceb.euhimpa.roanvergura.rorod-print.ro


media

constructiibursa.roagerpres.robusiness-mark.roziarulnews.rothediplomat.robistritabusiness.roopiniabuzau.romytex.rojurnaluldearges.rodesteptarea.romagazinsalajean.romesageruldecovasna.roobiectivdesuceava.roziarulevenimentul.rocurierul.romonitoruldevrancea.rograiul.rojurnalgiurgiuvean.ro

Alte Evenimente

Gala Bursa 2022

Gala BURSA
- a VII-a ediţie -

Gala ziarului BURSA, ajunsă la cea de-a VII-a ediţie, a avut loc în data de 22 noiembrie 2022, începând cu ora 18:30, la Le Château, din Strada Turturelelor, nr. 11, Sector 3, Bucureşti.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.

detalii eveniment

Energia în priză

Energia în priză
- a X-a ediţie -

Ziarul BURSA a organizat a X-a ediţie a conferinţei “Energia în priză”, în data de 29 septembrie 2022, începând cu ora 10:00, la hotelul Sheraton Bucharest, sala Platinum, din Calea Dorobanţilor nr. 5-7, Bucureşti.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.

detalii eveniment

Cybersecurity Dialogues

Cybersecurity Dialogues
- a VIII-a ediţie -

Cea de-a VIII-a ediţie a Congresului “Cybersecurity Dialogues” s-a desfăşurat la Sibiu, în perioada 21-23 septembrie 2022. Evenimentul, organizat de Swiss WebAcademy şi NTT DATA Romania, a fost dedicat tuturor managerilor şi responsabililor de securitate din companiile publice sau private, dar şi din instituţiile de stat.

Ziarul BURSA a fost partener media exclusiv al evenimentului.

detalii eveniment

România - Strategia dezvoltării

România - Strategia dezvoltării
- a VIII-a ediţie -

Ziarul BURSA a organizat a VIII-a ediţie a conferinţei “România - Strategia dezvoltării”, în data de 15 septembrie 2022, începând cu ora 10:00, la hotelul Hilton Garden Inn Bucharest Old Town, sala Cişmigiu, din str. Doamnei nr. 12, Bucureşti.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.

detalii eveniment

Digitalizarea României

Digitalizarea României
- a III-a ediţie -

Grupul de presă BURSA a organizat a III-a ediţie a videoconferinţei “Digitalizarea României”, în data de 28 iulie 2022, începând cu ora 10:00.

Evenimentul s-a desfăşurat în format online şi a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.

detalii eveniment

„Cyber Espionage Awareness Day for Business”

Cyber Espionage Awareness Day for Business

„Cyber Espionage Awareness Day for Business” este o iniţiativă susţinută de Confederaţia Elveţiană şi organizată în strânsă colaborare cu Ambasada Elveţiei în România, precum şi cu Camera de Comerţ Elveţia-România.

Ziarul BURSA a fost partener media exclusiv şi a transmis live evenimentul prin platforma ZOOM.

detalii eveniment

Consecinţele economice ale războiului

Consecinţele economice ale războiului

Grupul de presă BURSA a organizat videoconferinţa “Consecinţele economice ale războiului”, în data de 26 mai 2022, începând cu ora 10:00.

Evenimentul s-a desfăşurat în format online şi a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.

detalii eveniment

Antreprenoriat fara gen

Antreprenoriat fara gen
- a X-a ediţie -

Grupul de presă BURSA a organizat a X-a ediţie a conferinţei “Antreprenoriat fără gen”, în data de 13 aprilie 2022, începând cu ora 10:00, la Sheraton Bucharest Hotel, sala Platinum, din Calea Dorobanţilor nr. 5-7.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Sănătate şi FARMA

Sănătate şi FARMA
- a IV-a ediţie -

Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu TARUS Media, a organizat a IV-a ediţie a videoconferinţei “Sănătate şi FARMA”, în data de 29 martie 2022, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale TARUS Media şi Medica Academica dar şi ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Forumul investitorilor

Forumul investitorilor

Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu Ziare.com, a organizat videoconferinţa “Forumul investitorilor”, în data de 15 februarie 2022, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a avut loc la Athenee Palace Hilton Bucharest, sala Le Diplomate, în format hibrid şi fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, canalul de Youtube BURSA, pe site-ul www.ziare.com, conturile de Facebook şi Youtube ale Ziare.com, precum şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Afaceri în agricultură

Afaceri în agricultură
- a VIII-a ediţie -

Grupul de presă BURSA a organizat a VIII-a ediţie a videoconferinţei “Afaceri în agricultură”, în data de 21 octombrie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea

Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea
- a III-a ediţie -

Grupul de presă BURSA a organizat a III-a ediţie a videoconferinţei “Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea”, în data de 12 octombrie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Educaţie: învăţătură, digitalizare, sănătate

Educaţie: învăţătură, digitalizare, sănătate

Grupul de presă BURSA a organizat videoconferinţa “Educaţie: învăţătură, digitalizare, sănătate”, în data de 28 septembrie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Energia în priză

Energia în priză
- a IX-a ediţie -

Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu Centrul Român al Energiei (CRE), a organizat videoconferinţa “Energia în priză”, ediţia a IX-a, în data de 16 septembrie 2021, începând cu ora 10:00, la hotelul Sheraton Bucharest, Sala Platinum din Calea Dorobanţilor nr. 5-7, Bucureşti.

Evenimentul s-a desfăşurat în format hibrid şi a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Posibilităţile de cooperare ale burselor de valori din Centrul şi Estul Europei.

Posibilităţi de cooperare între bursele de valori din Centrul şi Estul Europei

Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu Asociaţia Brokerilor, a organizat conferinţa hibrid "Posibilităţi de cooperare intre bursele de valori din Centrul şi Estul Europei”, care s-a desfăşurat în data de 27 mai 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Electromobilitatea - condiţie esenţială pentru o Europă verde

Electromobilitatea - condiţie esenţială pentru o Europă verde

Grupul de presă BURSA a organizat, în parteneriat cu Centrul Român al Energiei, videoconferinţa "Electromobilitatea - condiţie esenţială pentru o Europă verde”, în data de 18 mai 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Antreprenoriat fără gen

Antreprenoriat fără gen

Grupul de presă BURSA a organizat, în parteneriat cu Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), videoconferinţa "Antreprenoriat fără gen”, în data de 15 aprilie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul s-a desfăşurat în format hibrid (Hotel InterContinental Bucharest, sala Hora) şi a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA, pe pagina de Facebook a CONAF şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Codul Insolvenţei

Codul Insolvenţei
- a VIII-a ediţie -

Grupul de presă BURSA a organizat, în parteneriat cu Institutul Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), videoconferinţa "Codul Insolvenţei”, în data de 30 martie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Vaccinarea anti-Covid-19: recomandări şi precauţii

Vaccinarea anti-Covid-19: recomandări şi precauţii

Grupul de presă BURSA a organizat videoconferinţa "Vaccinarea anti-Covid-19: recomandări şi precauţii", în data de 2 februarie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Electricitate pe piaţa liberă. Factura: creşte sau scade?

Electricitate pe piaţa liberă. Factura: creşte sau scade?

Grupul de presă BURSA a organizat videoconferinţa "Electricitate pe piaţa liberă. Factura: creşte sau scade?", în data de 26 ianuarie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

VEZI TOATE EVENIMENTELE BURSA

Organizator

Ziarul BURSA

bursa.ro

Parteneri

alphabank.roarb.rocec.rofondulproprietatea.roaages.rofngcimm.rofgcr.ro


Parteneri
Suport

asociatiabrokerilor.roromaniansmartcity.robrcconline.eusceb.euhimpa.roanvergura.rorod-print.ro


media

constructiibursa.roagerpres.robusiness-mark.roziarulnews.rothediplomat.robistritabusiness.roopiniabuzau.romytex.rojurnaluldearges.rodesteptarea.romagazinsalajean.romesageruldecovasna.roobiectivdesuceava.roziarulevenimentul.rocurierul.romonitoruldevrancea.rograiul.rojurnalgiurgiuvean.ro

Alte Evenimente

Gala Bursa 2022

Gala BURSA
- a VII-a ediţie -

Gala ziarului BURSA, ajunsă la cea de-a VII-a ediţie, a avut loc în data de 22 noiembrie 2022, începând cu ora 18:30, la Le Château, din Strada Turturelelor, nr. 11, Sector 3, Bucureşti.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.

detalii eveniment

Energia în priză

Energia în priză
- a X-a ediţie -

Ziarul BURSA a organizat a X-a ediţie a conferinţei “Energia în priză”, în data de 29 septembrie 2022, începând cu ora 10:00, la hotelul Sheraton Bucharest, sala Platinum, din Calea Dorobanţilor nr. 5-7, Bucureşti.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.

detalii eveniment

Cybersecurity Dialogues

Cybersecurity Dialogues
- a VIII-a ediţie -

Cea de-a VIII-a ediţie a Congresului “Cybersecurity Dialogues” s-a desfăşurat la Sibiu, în perioada 21-23 septembrie 2022. Evenimentul, organizat de Swiss WebAcademy şi NTT DATA Romania, a fost dedicat tuturor managerilor şi responsabililor de securitate din companiile publice sau private, dar şi din instituţiile de stat.

Ziarul BURSA a fost partener media exclusiv al evenimentului.

detalii eveniment

România - Strategia dezvoltării

România - Strategia dezvoltării
- a VIII-a ediţie -

Ziarul BURSA a organizat a VIII-a ediţie a conferinţei “România - Strategia dezvoltării”, în data de 15 septembrie 2022, începând cu ora 10:00, la hotelul Hilton Garden Inn Bucharest Old Town, sala Cişmigiu, din str. Doamnei nr. 12, Bucureşti.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.

detalii eveniment

Digitalizarea României

Digitalizarea României
- a III-a ediţie -

Grupul de presă BURSA a organizat a III-a ediţie a videoconferinţei “Digitalizarea României”, în data de 28 iulie 2022, începând cu ora 10:00.

Evenimentul s-a desfăşurat în format online şi a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.

detalii eveniment

„Cyber Espionage Awareness Day for Business”

Cyber Espionage Awareness Day for Business

„Cyber Espionage Awareness Day for Business” este o iniţiativă susţinută de Confederaţia Elveţiană şi organizată în strânsă colaborare cu Ambasada Elveţiei în România, precum şi cu Camera de Comerţ Elveţia-România.

Ziarul BURSA a fost partener media exclusiv şi a transmis live evenimentul prin platforma ZOOM.

detalii eveniment

Consecinţele economice ale războiului

Consecinţele economice ale războiului

Grupul de presă BURSA a organizat videoconferinţa “Consecinţele economice ale războiului”, în data de 26 mai 2022, începând cu ora 10:00.

Evenimentul s-a desfăşurat în format online şi a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.

detalii eveniment

Antreprenoriat fara gen

Antreprenoriat fara gen
- a X-a ediţie -

Grupul de presă BURSA a organizat a X-a ediţie a conferinţei “Antreprenoriat fără gen”, în data de 13 aprilie 2022, începând cu ora 10:00, la Sheraton Bucharest Hotel, sala Platinum, din Calea Dorobanţilor nr. 5-7.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Sănătate şi FARMA

Sănătate şi FARMA
- a IV-a ediţie -

Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu TARUS Media, a organizat a IV-a ediţie a videoconferinţei “Sănătate şi FARMA”, în data de 29 martie 2022, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale TARUS Media şi Medica Academica dar şi ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Forumul investitorilor

Forumul investitorilor

Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu Ziare.com, a organizat videoconferinţa “Forumul investitorilor”, în data de 15 februarie 2022, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a avut loc la Athenee Palace Hilton Bucharest, sala Le Diplomate, în format hibrid şi fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, canalul de Youtube BURSA, pe site-ul www.ziare.com, conturile de Facebook şi Youtube ale Ziare.com, precum şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Afaceri în agricultură

Afaceri în agricultură
- a VIII-a ediţie -

Grupul de presă BURSA a organizat a VIII-a ediţie a videoconferinţei “Afaceri în agricultură”, în data de 21 octombrie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea

Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea
- a III-a ediţie -

Grupul de presă BURSA a organizat a III-a ediţie a videoconferinţei “Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea”, în data de 12 octombrie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Educaţie: învăţătură, digitalizare, sănătate

Educaţie: învăţătură, digitalizare, sănătate

Grupul de presă BURSA a organizat videoconferinţa “Educaţie: învăţătură, digitalizare, sănătate”, în data de 28 septembrie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Energia în priză

Energia în priză
- a IX-a ediţie -

Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu Centrul Român al Energiei (CRE), a organizat videoconferinţa “Energia în priză”, ediţia a IX-a, în data de 16 septembrie 2021, începând cu ora 10:00, la hotelul Sheraton Bucharest, Sala Platinum din Calea Dorobanţilor nr. 5-7, Bucureşti.

Evenimentul s-a desfăşurat în format hibrid şi a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Posibilităţile de cooperare ale burselor de valori din Centrul şi Estul Europei.

Posibilităţi de cooperare între bursele de valori din Centrul şi Estul Europei

Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu Asociaţia Brokerilor, a organizat conferinţa hibrid "Posibilităţi de cooperare intre bursele de valori din Centrul şi Estul Europei”, care s-a desfăşurat în data de 27 mai 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Electromobilitatea - condiţie esenţială pentru o Europă verde

Electromobilitatea - condiţie esenţială pentru o Europă verde

Grupul de presă BURSA a organizat, în parteneriat cu Centrul Român al Energiei, videoconferinţa "Electromobilitatea - condiţie esenţială pentru o Europă verde”, în data de 18 mai 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Antreprenoriat fără gen

Antreprenoriat fără gen

Grupul de presă BURSA a organizat, în parteneriat cu Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), videoconferinţa "Antreprenoriat fără gen”, în data de 15 aprilie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul s-a desfăşurat în format hibrid (Hotel InterContinental Bucharest, sala Hora) şi a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA, pe pagina de Facebook a CONAF şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Codul Insolvenţei

Codul Insolvenţei
- a VIII-a ediţie -

Grupul de presă BURSA a organizat, în parteneriat cu Institutul Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), videoconferinţa "Codul Insolvenţei”, în data de 30 martie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Vaccinarea anti-Covid-19: recomandări şi precauţii

Vaccinarea anti-Covid-19: recomandări şi precauţii

Grupul de presă BURSA a organizat videoconferinţa "Vaccinarea anti-Covid-19: recomandări şi precauţii", în data de 2 februarie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

Electricitate pe piaţa liberă. Factura: creşte sau scade?

Electricitate pe piaţa liberă. Factura: creşte sau scade?

Grupul de presă BURSA a organizat videoconferinţa "Electricitate pe piaţa liberă. Factura: creşte sau scade?", în data de 26 ianuarie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

detalii eveniment

VEZI TOATE EVENIMENTELE BURSA