Adrian Dragomir
Directorul General al Direcției pentru Comunicații Electronice, Politici și Strategii în Digitalizare, MEDAT

•„Finanţăm transformarea digitală a sectoarelor economice-cheie”

VIDEO

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) a început să contribuie activ, alături de societatea civilă, la dezvoltarea digitalizării şi la protejarea infrastructurii digitale, declară Adrian Dragomir, directorul Direcţiei Generale pentru Comunicaţii Electronice, Politici şi Strategii în Digitalizare din cadrul MEDAT.
Domnia sa explică: ”MEDAT coordonează şi finanţează direct transformarea digitală a sectoarelor economice-cheie prin fonduri naţionale şi europene, inclusiv prin PNRR, în vederea adaptării responsabile a inteligenţei artificiale şi a noilor tehnologii ce vor fi adoptate de instituţiile publice şi de mediul de afaceri autohton, respectiv a politicilor de protejare şi modernizare a infrastructurii digitale de securitate. Scopul acestui demers este întărirea componentei de rezilienţă şi a securităţii reţelelor naţionale, deziderat ce se realizează prin finanţarea securităţii cibernetice, ministerul asigurând rolul de coordonator de reforme şi investiţii pentru proiectele din PNRR aferente Componentei 7 - Transformare digitală -, destinate asigurării protecţiei cibernetice atât pentru infrastructurile IT&C publice, cât şi pentru cele private, cu valenţe critice pentru securitatea naţională. De asemenea, ne ocupăm de digitalizarea IMM-urilor, ministerul finanţând programe precum Start-Up Nation, IMM Eco-Tech sau Femeia Antreprenor, care sprijină achiziţia de tehnologii moderne, automatizarea proceselor şi adoptarea soluţiilor de AI pentru creşterea competitivităţii economice”.

Daniela Bularda
Programme Officer at European Cybersecurity Competence Centre (ECCC)

•„Într-o lume care evoluează odată cu tehnologia, AI schimbă regulile jocului”

VIDEO

Într-o lume care ”galopează” în ceea ce priveşte ameninţările cibernetice şi care evoluează odată cu tehnologia, inteligenţa artificială schimbă cumva regulile jocului, a spus Daniela Bularda, Programme Officer at European Cybersecurity Competence Centre (ECCC).
Domnia sa a afirmat: ”Există finanţări la nivel european, iar ECCC implementează fonduri din două programe europene, Europa Digitală şi Orizont Europa, contribuind la aceste noi provocări prin trei soluţii: investiţii strategice, colaborare transfrontalieră şi capacitatea de a transforma inovaţia în securitate. Avem un portofoliu de peste 200 de proiecte în curs de implementare (n.r. la nivelul Uniunii Europene). Multe dintre acestea au o componentă de inteligenţă artificială şi, când vorbim de inteligenţa artificială, ne referim la securitatea pentru AI, dar şi AI pentru securitate cibernetică. Deoarece inteligenţa artificială amplifică atât oportunităţile, cât şi riscurile”.

Victor Negrescu
Europarlamentar

•„Vedem tentative de fraudă bazate pe Inteligenţa Artificială”

VIDEO

Atacurile cibernetice sunt mai sofisticate, mai rapide şi mai greu de identificat, apreciază europarlamentarul Victor Negrescu. Acesta a transmis, în cadrul unui mesaj video: "Inteligenţa artificială schimbă deja modul în care lucrăm, învăţăm, producem şi comunicăm. Ea oferă oportunităţi extraordinare pentru dezvoltare economică şi inovare, dar generează şi noi vulnerabilităţi. Acum, atacurile cibernetice sunt mai sofisticate, mai rapide şi mai greu de identificat. Vedem tentative de fraudă bazate pe inteligenţa artificială, campanii de dezinformare realizate cu ajutorul tehnologiilor de-fake şi atacuri automatizate care pot afecta instituţii publice, companii şi infrastructura critică. Din această perspectivă, securitatea cibernetică nu mai este doar o temă tehnică. Ea a devenit o componentă esenţială a securităţii economice, a funcţionării democraţiei şi a rezilienţei europene”.

Vasile-Ciprian Rus
Preşedintele Comisiei pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţa artificială din cadrul Senatului

•„Miercuri vom interzice solicitarea copiilor de buletin”

VIDEO

Cele mai multe probleme în ţara noastră sunt cauzate, în administraţia publică, de plimbarea hârtiilor de către funcţionarii publici, a declarat Vasile-Ciprian Rus, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţa artificială din cadrul Senatului.
Vasile-Ciprian Rus a precizat: „Aproximativ 60% din dosarele din administraţia centrală sau locală conţin copii după buletin şi cereri în care mai pui încă o dată datele din buletin. Sper ca miercuri să trecem de Senat legea privind interzicerea copiilor de buletin. Acestea n-au nicio valoare juridică în România decât dacă un funcţionar pune o ştampilă «conform cu originalul» şi semnează. Avem soluţii tehnice, identitatea poate fi verificată online şi putem scăpa de ele. O altă problemă majoră este lipsa comunicării între direcţiile aceluiaşi minister; dacă şefii de acolo au probleme între ei, nu schimbă datele, ci lasă cetăţenii să fie curieri, plimbând o hârtie de la Direcţia A la Direcţia B pentru o ştampilă. Trebuie să debirocratizăm ţara. Dacă o instituţie are nevoie de o hârtie de la altă instituţie, să meargă funcţionarul să stea la coadă sau să o ceară direct. Am început cu eliminarea copiilor de buletin, continuăm cu certificatele de naştere şi actele de la Registrul Comerţului. Instituţiile publice care au nevoie de date de la Registrul Comerţului trebuie să şi le ceară direct între ele, prin sisteme integrate, nu să trimită cetăţeanul să scoată o hârtie. Prioritatea pentru România trebuie să fie identitatea digitală - unul dintre cei patru piloni pe care îi văd, alături de interoperabilitate, educaţie şi securitate preventivă. Trebuie să impulsionăm interoperabilitatea; se vorbeşte despre ea din 2014, avem legea, dar încă nu avem platforma”.

Călin Rangu
Co-fondator şi Vicepreşedinte CIO Council România

•„Avem probleme pe competenţele manageriale în procesul de digitalizare”

VIDEO

În procesul de transformare digitală, pe partea de competenţe tehnice, ţara noastră stă foarte bine, dar problemele apar la competenţele manageriale, a afirmat Călin Rangu, co-fondator şi vicepreşedinte CIO Council România.
Călin Rangu a spus: „Eu nu cred că e o problemă de cunoştinţe neapărat, ci este o problemă de aptitudini. Deci noi trebuie să dezvoltăm aptitudini la oameni, să înţeleagă, de fapt, de ce fac, pentru ce fac şi ce pot să facă altfel. Şi aceste aptitudini se dezvoltă prin educaţie. Dar educaţia nu se face neapărat prin lecţii. Educaţia se face prin interfaţa directă cu cei care trebuie să o promoveze, fiecare la locul lui de muncă. (...) Acum educaţia se face prin contactul între omul care se află în faţa funcţionarului şi funcţionarul respectiv. Dacă, la ghişeu, angajatul respectiv nu are nişte competenţe, nişte aptitudini şi cunoştinţe să le transmită, e foarte greu pentru cetăţeanul aflat de partea cealaltă să utilizeze serviciile digitale. (...) Digitalizarea trebuie să fie făcută cu cap, dar nici să treci în partea cealaltă să spui că digitalizezi totul, pentru că nu se va putea. La noi în ţară, avem două Românii: una care foloseşte calculatorul cât de cât şi alta care nu îl foloseşte şi nici în următorii 10 ani probabil nu va avea aptitudinile necesare şi aplecarea către utilizarea computerului. De aceea e nevoie de un concept mai amplu, în care digitalizarea ar trebui să vină ca un avantaj. Dacă omul simte că e mai bine, atunci o va utiliza. Dacă noi digitalizăm birocraţia, vom avea o birocraţie şi mai cruntă, pentru că omul nu va înţelege ce se întâmplă şi de ce nu mai vorbeşte nimeni cu el”.

Gabriela Folcuț
Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB)

•„Sectorul financiar rămâne una dintre principalele ţinte ale atacatorilor cibernetici”

VIDEO

Sectorul financiar rămâne una dintre principalele ţinte ale atacatorilor cibernetici, în contextul valorii ridicate a datelor şi tranzacţiilor gestionate, spune Gabriela Folcuţ, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Conform domniei sale, extinderea serviciilor fintech, a plăţilor digitale şi a modelelor de open banking aduce beneficii importante pentru clienţi, dar generează şi noi riscuri de fraudă, compromitere a identităţii şi acces neautorizat la date. Automatizarea şi utilizarea AI în procesele financiare sporesc eficienţa, însă pot introduce vulnerabilităţi noi dacă nu sunt însoţite de controale adecvate de securitate. Pentru instituţiile financiare, priorităţile sunt protecţia datelor, autentificarea puternică, monitorizarea continuă a tranzacţiilor şi dezvoltarea unei capacităţi robuste de răspuns la incidente.

Mugur Podaru
Director, Direcția Operațiuni la Distanță CEC Bank

•„Legislaţia europeană ne-a permis să avansăm digitalizarea mai rapid decât în alte industrii”

VIDEO

Bankingul s-a digitalizat în ultima perioadă, lucrăm de multă vreme la acest aspect, iar legislaţia europeană ne-a permis să avansăm cu o altă viteză decât în alte industrii, susţine Mugur Podaru, Directorul Direcţiei Operaţiuni la Distanţă din cadrul CEC Bank. Domnia sa explică: ”Aceste norme ne-au permis să primim un act autentic, cu o semnătură electronică, şi care să poată fi considerat ca un act semnat într-o agenţie a băncii. Acolo unde se lucrează cu bani, lucrurile sunt mai stricte - nu e chiar simplu să dai un credit pe un parcurs 100% online, chiar dacă toate acestea au devenit o banalitate. Nu vorbim numai de credite, vorbim de toate operaţiunile - de la deschiderea de cont curent pe parcurs 100% online - nu te mai duci la bancă, faci totul pe telefon sau pe laptop. Sunt lucruri pe care le consumăm în mod uzual şi băncile, practic, deşi îşi păstrează structurile teritoriale, lucrează într-un model hibrid - pot să aibă şi agenţii fără personal. Noi am făcut recent lucrul acesta, o să rulăm o perioadă în care un funcţionar bancar va acorda asistenţă, va rămâne într-o agenţie fizică, după care, pe măsură ce lucrurile vor fi înţelese de clienţi, o să-i lăsăm să-şi facă singuri tranzacţiile, dacă preferă să vină într-un sediu al băncii. Altfel, pot utiliza internet banking, e-mail banking”.

Zsombor Bűkfeyes-Rákossy
Head of Sales at Goodwill Consulting

•„IMM-urile pot obţine până la 200.000 de euro pentru digitalizare”

VIDEO

IMM-urile pot obţine finanţări de până la 200.000 de euro pentru digitalizare prin trei programe regionale, a spus Zsombor Bûkfeyes-Rakossy, Head of Sales at Goodwill Consulting.
Domnia sa a afirmat: ”Pe parcursul anilor, noi am avut iniţiative în domeniu, mai ales când a apărut finanţarea pentru IMM-uri în cadrul PNRR, în urmă cu trei ani. Atunci am făcut un tur al României şi cred că am ajuns în fiecare mare oraş al ţării, unde am prezentat oportunitatea. Acolo se vorbea de digitalizare la modul general; erau finanţări de până la 100.000 de euro, dar una dintre componente era şi securitatea cibernetică. De atunci şi până astăzi, multe dintre aceste proiecte din PNRR sunt încă în implementare, având ca termen finalul lunii august. Unii solicitanţi au şi renunţat din cauza perioadei prea lungi scurse din momentul în care se încearcă lansarea unui apel, se evaluează proiectele, se semnează contractele şi începe implementarea. Tehnologiile pe care şi le planificaseră la momentul respectiv deveniseră desuete în momentul în care ei puteau efectiv accesa finanţarea”.

Mădălin Staniu
Fondator și CEO la Black Bullet

•„Transformarea digitală înseamnă înţelegerea proceselor”

VIDEO

Interacţiunea mediului privat cu mediul public în transformarea digitală este un domeniu în care, la nivel macro, stăm bine pe hârtie, dar, în realitate, în privinţa implementării, antreprenorii au avut parte doar de intenţii, a afirmat Mădălin Staniu, fondator şi CEO al Black Bullet.
Mădălin Staniu a adăugat: „Contribuim în mod coerent şi consistent din mediul privat către mediul public în diverse asociaţii şi programe de voluntariat, ajutând astfel ca lucrurile să funcţioneze mai bine şi să putem fi alături de actorii guvernamentali pentru a pune toate aceste piese de bază cap la cap şi a livra un serviciu simplu. Ceea ce am întâlnit personal, ca mentalitate, a fost mai mult partea de opacitate şi de neînţelegere a nevoii de transformare digitală. Transformarea digitală înseamnă înţelegerea proceselor; înseamnă înţelegerea proceselor de business, fie că eşti instituţie publică, fie că eşti instituţie privată. Aici am văzut lacune în ceea ce priveşte livrarea unui serviciu de la punctul A la punctul B într-un format digital, optimizat şi coerent. S-a încercat aplicarea acestui concept de transformare digitală la nivel local pentru a izola anumite probleme; aceasta este imaginea pe care o văd eu în momentul de faţă, o încercare de a rezolva anumite probleme într-un mod pompieristic. Totuşi, după ce s-au liniştit lucrurile, s-au creat programe de-a lungul timpului care au ajutat şi au cerut mediului privat o optică pentru a veni şi a rezolva o problemă punctuală sau a acoperi o nevoie mai mare într-o instituţie prin diversele licitaţii scoase în piaţă. În momentul de faţă, există piloni pentru migrarea aplicaţiilor şi pentru securitatea cibernetică, iar investiţiile în transformarea digitală din mediul public încep să aibă o amploare mult mai mare”.

Eduard Dumitraşcu
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City

•„Entităţile publice au proiecte smart în valoare cumulată de peste 13 miliarde de euro”

Entităţile publice au proiecte smart în valoare cumulată de peste 13 miliarde de euro, a afirmat Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.
Eduard Dumitraşcu a precizat: „Avem 1.576 de proiecte şi iniţiative Smart City şi Smart Village în România, cu o valoare cumulată de peste 13 miliarde de euro, dar nu sunt toate datele, pentru că ne este şi nouă foarte greu să colectăm aceste date de la autorităţile publice, pentru că tot ce vedem aici sunt doar date ale entităţilor publice. De aceea susţin că avem nevoie de mai multă transparenţă, avem nevoie de mai multă deschidere. Noi, de ani de zile, ne dorim ca România să fie un hub regional pe zona de smart city. Ştim că putem mai mult, ştim că avem oameni capabili să reprezinte România regional, nu doar naţional.”
De aceea, domnia sa a menţionat că, deşi s-au făcut paşi semnificativi în ultimii ani privind digitalizarea, nu este suficient, din cauza lipsei de comunicare între autorităţile publice.