Claudiu Năsui
Membru în cadrul Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor

•„Ne lipseşte cultura investiţională”

VIDEO

Ţara noastră are nevoie de o cultură investiţională, pentru că nu este de ajuns doar educaţia financiară dacă cetăţenii nu investesc în piaţa de capital, a declarat Claudiu Năsui, membru în cadrul Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor.
Claudiu Năsui a precizat: „În America, o proporţie covârşitoare de oameni sunt, la nivel de retail, investitori individuali, ceea ce le schimbă atitudinea politică şi îi face să înţeleagă mai bine economia. Una este să fii acţionar direct la companii precum Banca Transilvania şi alta este să fii cotizant la un fond de pensii care are şi el acţiuni acolo, unde cineva trebuie să îţi explice periodic că eşti coproprietar. Când eşti investitor direct, simţi când scade sau creşte valoarea acţiunii şi astfel se dezvoltă un alt tip de mentalitate în societate. În acest sens, mă bucur că în Parlament există un proiect susţinut de toate partidele pentru a crea conturi individuale de investiţii pentru pensii, similar cu modelele din Norvegia, Suedia sau celebrele conturi 401k din America. Acesta este un mod de economisire pe termen lung unde, pe un orizont suficient de mare, acţiunile (equity) reprezintă o idee bună şi aduc randament. Astfel de iniţiative permit dezvoltarea pieţei de capital, a culturii antreprenoriale şi a educaţiei economice efective în România. Degeaba facem cursuri de educaţie financiară dacă nu avem «skin in the game», adică bani investiţi pentru a simţi lucrurile pe propria piele; altfel, rămâne doar o cunoaştere teoretică. Trebuie să facem ceea ce au făcut alţii şi le-a mers bine, iar aceste conturi de tip 401k ar fi un mare pas înainte. De asemenea, trebuie să ne uităm la legislaţia care să ajute, cum este cea pentru ETF-uri sau legislaţia de holding. În alte ţări, dividendele nu sunt impozitate dacă deţii de peste un an mai mult de 10% dintr-o companie, în timp ce în România un astfel de fond ar fi impozitat. Înainte de a reinventa roata, haideţi să adoptăm ceea ce merge în alte părţi, pentru că s-ar putea să meargă de minune şi în România”.

Mihai Botez
Membru în cadrul Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor

•„Trebuie creată presiune publică pentru ca bursa să evolueze”

VIDEO

Este nevoie de presiuni pentru listarea companiilor la bursă, iar retailul trebuie încurajat să investească în piaţa de capital, este de părere Mihai Botez, membru în Comisia Buget, Finanţe, Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor. Deputatul subliniază că potenţialii investitori de retail trebuie să fie bine informaţi şi să ştie ce înseamnă riscuri, diversificare, inflaţie etc.
Mihai Botez a menţionat: "Oamenii sunt interesaţi de investiţii la bursă. Retailul a depăşit 300.000 de investitori pe piaţa de capital şi această masă creşte cu eforturi din partea instituţiilor financiare. Mă uit cât de mult prinde fake newss-ul, pentru că oamenii nu sunt foarte familiarizaţi cu mecanismele economice. Când am investit o sumă ne uităm mai des la ce se întâmplă în piaţă şi deciziile sunt mai raţionale”.

Răzvan Popp
Șef serviciu, Serviciul Transparență și Raportări Emitenți, Sectorul Instrumente și Investiții Financiare, Autoritatea de Supraveghere Financiară

•„Încercăm să nu fim o povară pentru companii”

VIDEO

Un efort foarte important pe care îl face Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este cel legat de simplificarea/fluidizarea unor procese, afirmă Răzvan Popp, şeful Serviciului Transparenţă şi Raportări Emitenţi, Sectorul Instrumente şi Investiţii Financiare din cadrul ASF, menţionând: ”Dacă vorbim despre companii listate, încercăm să nu fim o povară pentru acestea, să le lăsăm să-şi facă treaba şi să intervenim doar acolo unde este necesar. Sigur că există şi o oarecare manifestare contra practicilor pieţei din partea unor companii, iar acolo, inevitabil, trebuie să intervenim. Constat însă că piaţa principală, cea reglementată, reprezintă un etalon în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă. Avem şi piaţa AeRo, care este într-un proces de restructurare, de reclasificare. Aceasta va deveni foarte curând o piaţă de creştere, ceea ce va reprezenta o trambulină pentru companii, astfel încât ele să ajungă în piaţa reglementată. Pe AeRo, deşi avem cerinţe relativ similare din punctul de vedere al transparenţei, mai există unele probleme. Dar, în ultimii ani, pot să confirm că există o îmbunătăţire semnificativă - avem mult mai puţine situaţii în care companiile nu transparentizează elementele de bază precum raportările periodice”.

Remus Vulpescu
Directorul General al Bursei de Valori Bucureşti

•„Sperăm să avem mult mai mulţi investitori de retail; trendul este de-abia la început”

VIDEO

Ţara noastră are deja peste 300.000 de investitori de retail, dar piaţa locală de capital are potenţialul de a atrage mult mai mulţi investitori individuali, consideră Remus Vulpescu, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB). În opinia sa, listările companiilor de stat nu afectează capitalul electoral, în condiţiile în care toate guvernele din ultimii 15 ani au avut în programele de guvernare listări de companii.
Remus Vulpescu a spus: ”Nu cred că cineva din clasa politică românească a avut de suferit în urma unei listări bine făcute. Dacă ne uităm la ultimii 15 ani, vedem că listările făcute corect nu erodează capitalul electoral. Bursa nu face politică, însă listarea companiilor de stat este un subiect foarte important, care ne preocupă foarte mult. În ceea ce priveşte investitorii, într-adevăr, sunt peste 300.000 de investitori de retail asumaţi, care înţeleg datele fundamentale şi care până acum au asigurat succesul, pe tranşa lor, al tuturor ofertelor publice, primare sau secundare. Vorbim despre 8,5 milioane de români care au contribuit şi, în bună parte, contribuie, fiind activi la Pilonul II (n.r. de pensii private), dar eu m-aş uita şi la Pilonul III, care începe să se dezvolte şi să capete masă critică. Deci, în primul rând, vorbim despre vânzare de acţiuni către un public investiţional predominant românesc, naţional, autohton; compatrioţii noştri”.

Cristian Pascu
Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România

•„Creşterea contribuţiei la Pilonul II de la 4,5% la 6% reprezintă una din priorităţile noastre”

VIDEO

Consolidarea sistemului de pensii, inclusiv prin creşterea contribuţiei individuale la 6%, creşterea încrederii participanţilor în sistemul de pensii şi maximizarea contribuţiei fondurilor de pensii la dezvoltarea economică a României reprezintă priorităţile strategice pentru fondurile de pensii private, a afirmat Cristian Pascu, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Cristian Pascu a spus: „În centrul acestor direcţii se află, fără echivoc, datoria fiduciară faţă de participanţi, de a le asigura un venit suplimentar rezonabil la pensionare, rezultat al unei administrări prudente, eficiente şi responsabile, la cele mai înalte standarde, din partea structurilor de conducere. Printre obiectivele propuse pentru mandatul 2026-2029, menţionez în primul rând consolidarea cadrului legislativ şi instituţional pe toate palierele (Pilonul II, Pilonul III, Pilonul IV şi, mai nou, furnizorii de plăţi), vizând o legislaţie unitară şi modernă. Lucrăm împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară în acest sens şi sperăm să reuşim să finalizăm legislaţia secundară până la sfârşitul acestui an".

Gerke Witteveen
Directorul General al NN Pensii

•„Sistemul de pensii private a devenit relevant la nivelul economiei naţionale”

VIDEO

Dacă ne uităm la sistemul de pensii private şi la modul în care a crescut, acesta a devenit cu adevărat relevant la nivelul economiei naţionale, spune Gerke Witteveen, Directorul General al NN Pensii, menţionând: ”Dacă luăm în calcul întregul sistem, activele fondurilor de pensii private au ajuns la 11% din PIB, ceea ce înseamnă că reprezintă o parte importantă a ecosistemului economic românesc”.
Reprezentantul NN Pensii aduce în atenţie Legea privind plăţile pensiilor private (nr. 2/2026), subliniind: ”Acesta este pasul care completează legislaţia din domeniu. Introducerea acestei legi a plăţilor era prevăzută de mult timp. A fost publicată în luna ianuarie şi va intra în vigoare anul viitor, în ianuarie, aşa că acum suntem în faza de pregătire. Legea, aşa cum este publicată, oferă o bază foarte solidă - duce sistemul de pensii la finalizarea sa, în sensul că se concentrează cu adevărat pe faptul că persoanele au o pensie, adică un venit regulat după pensionare. Că va fi vorba despre pensii pe opt ani sau pensii pe viaţă, este un mare pas înainte pentru sistem. Mai sunt, însă, multe detalii de pus la punct, există o mulţime de legislaţii secundare şi norme care vor trebui publicate de ASF pentru a vedea cum va funcţiona legea în practică”.

Florentin Cotorobai
Director general adjunct, Direcția Generală Dezvoltare Regională, Inovare și Digitalizare, în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene

•„Este foarte important să identificăm şi alte resurse de capitalizare pentru listarea companiilor la BVB”

VIDEO

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) face parte din ecosistemul numit piaţa de capital, prin prisma PNRR, subliniază Florentin Cotorobai, director general adjunct în cadrul Direcţiei Generale Dezvoltare Regională, Inovare şi Digitalizare din MIPE.
Când a fost lansat PNRR, ţinta era listarea companiilor la bursă, a menţionat Cotrobai, precizând: „Primul apel de proiecte aferente acestei investiíi a fost ]n 2022 , a început cu o valoare mai timidă, nu au fost companii care să acceseze această finanţare. În al doilea apel am strâns cinci companii ca deponenţi, una dintre ele a mers mai departe dar nu a reusit să strângă ofertă, acum sunt trei companii care aşteaptă să se listeze, dar săptămâna trecută a sunat clşopoţelul la Bursă pentru IT Genetics, care a reusit să lanseze oferta pe piata AeRO. Este foarte important să identificăm şi alte resurse de capitalizare”, consideră reprezentantul MIPE.

Gabriel Ţecheră
Director de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori, Transport Trade Services

•„Suntem un barometru al economiei”

VIDEO

Prăbuşirea industriei metalurgice europene, renunţarea la cărbune şi declinul sectorului îngrăşămintelor se văd direct în volumele transportate pe Dunăre, spune Gabriel Ţecheră, director de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori, Transport Trade Services.
Domnia sa a afirmat: ”Suntem un barometru al economiei. Cine urmăreşte volumele operate şi transportate de noi are o imagine foarte bună a nivelului macro la care se află economia, chiar europeană, nu numai românească. Pentru că produsele din metalurgie, energie şi chimie, vor, nu vor, trebuie să treacă pe la noi, fiindcă discutăm de volume foarte mari, care nu pot fi transportate decât pe apă. Noi facem nişte statistici pe douăsprezece luni, în care vedem cam aşa: o prăbuşire a industriei metalurgice şi, implicit, a tot ceea ce apare în aval de industria metalurgică până prin anii 2023 - 2024. După care vedem o revenire, dar nu pe bază de materii prime şi producţie, ci pe bază de importuri, în special din China şi Coreea. În zona energetică, a fost abandonat cărbunele, acum începem să vedem reversul, este adevărat, dar nu în ţări din Uniunea Europeană. La fel se întâmplă în chimie, numai că în sens invers - vedem o scădere graduală, deoarece în această industrie mai intervin sancţiunile internaţionale, ale căror efecte încep să se vadă destul de puternic de un an încoace, astfel încât scad cantităţile de îngrăşăminte importate”.

Marius Adrian Moldovan
Preşedintele executiv al Transilvania Investments

•„Creşterea valorii unitare şi reducerea discountului, măsuri cuprinse în strategia noastră investiţională”

VIDEO

Strategia investiţională a Transilvania Investments (fostul SIF 3) vizează creşterea valorii unitare a activului net cu 6% pe an şi reducerea discountului cu 7% în fiecare an, a afirmat Marius Adrian Moldovan, preşedintele executiv al respectivului fond de investiţii.
Marius Adrian Moldovan a spus: „În prezent avem un discount de aproximativ 50%. Credem că acest discount nu este foarte justificat, dar este un discount care se regăseşte în universul nostru de fonduri de investiţii locale. Mă refer în primul rând la fostele SIF-uri, cum încă suntem cunoscuţi. Deci investim, expunerile noastre sunt pe sistemul financiar-bancar, pe real estate, turism şi energie, sectoare care, bineînţeles, au performat foarte bine în ultima perioadă”.
Domnia sa a mai spus că şi-ar dori ca fondul de investiţii pe care îl conduce să aibă o pondere mai mare în sectorul IT, deoarece sunt foarte multe companii româneşti performante în acest sector şi puţine dintre ele au făcut pasul către piaţa reglementată, în special pe segmentul AeRO.

Călin Adrian Meteș
CFA, Portfolio Manager, Franklin Templeton International Services, Sucursala Bucureşti

•„Interesul investitorilor se mută dinspre dividend spre creştere”

VIDEO

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) traversează un moment extraordinar de bun, cel mai bun din istoria sa, este de părere Călin Adrian Meteş, CFA, Portfolio Manager la Franklin Templeton International Services, Sucursala Bucureşti, care menţionează: ”Vedem că, dacă până nu demult, foarte multă lume privea BVB ca pe o bursă eminamente de dividende, adică se uita la randamentul dividendelor - şi erau nişte randamente ale dividendelor foarte mari -, în ultimii ani, odată cu această creştere foarte mare a cotaţiilor bursiere, interesul investitorilor se mută un pic dinspre partea eminamente doar de dividend spre cea de creştere. Din acest punct de vedere, evaluările, multiplii de evaluare la care se tranzacţionează companiile sunt mult mai mari, aspect care ar trebui să încurajeze şi încurajează antreprenorii români să-şi listeze companiile la bursă. Mult timp am auzit de reticenţa companiilor româneşti de a se lista la bursă din cauza evaluării scăzute, lucru care astăzi nu mai este valabil. Astăzi vorbim de nişte multipli de evaluare corecţi, care le permit companiilor să acceseze finanţare la un cost rezonabil, pe care pot să o utilizeze ulterior pentru a-şi duce la îndeplinire planurile de investiţii”.

Mihai Purcărea
Directorul General al BRD Asset Management

•„Dacă nu vor apărea noi listări, probabil că ne vom duce tot mai mult către extern”

VIDEO

Deşi numărul investitorilor în fondurile de investiţii din România a crescut puternic în ultimii ani, piaţa locală are încă un mare potenţial de dezvoltare, având în vedere diferenţa masivă faţă de restul Europei. Însă, în lipsa unor noi listări la bursa noastră, acest val de capital nou va fi investit tot mai mult pe pieţele externe, spune Mihai Purcărea, Directorul General al BRD Asset Management.
Managerul de fond a afirmat: ”Cu toată creşterea pe care am avut-o în ultimii ani, încă vorbim de 1,2 milioane de investitori, în vreme ce o ţară ca Cehia, care are mai puţin de jumătate din locuitorii României, are peste două milioane. Din punctul de vedere al activelor ca pondere în PIB, fondurile deschise de investiţii au undeva la puţin peste 2%, în vreme ce Ungaria este la 18%, iar Polonia la 10%; deci între noi şi următorii ar fi o diferenţă de 5X. Nu mai spun de ţările dezvoltate; conform ultimului raport al EFAMA (European Fund and Asset Management Association), media Uniunii Europene este la 118%. Diferenţa dintre capitalul investit în România şi capitalul investit în ţările europene este atât de mare, încât nu am cum să nu fiu optimist pe termen mediu şi lung”.

Radu Constantin
Chief Administrative Officer, Hidroelectrica

•„Avem bugetate investiţii în retehnologizare şi modernizare de 1,5 miliarde lei pentru 2026”

VIDEO

La trei ani de la listare, Hidroelectrica încă este într-o fază în care face istorie, subliniază Radu Constantin, Chief Administrative Officer în cadrul Hidroelectrica, precizând: "Hidroelectrica şi-a luat unele angajamente şi ceea ce a construit în cadrul companiei nu înseamnă altceva decât că livrează ce a promis tuturor celor care au încredere în ea.
Ne apropiem de 100% din punct de vedere al randamentelor. Am pornit de la o valoare a acţiunii de 104 lei şi de la o capitalizare a companiei de 47 miliarde lei, în iulie 2023, şi am ajuns la peste 180 de lei/acţiune şi la mai bine de 80 miliarde lei - capitalizare. Acest lucru ne obligă să avem un plan de management foarte bine ancorat în realităţile pieţei de energie, unde cuvântul de ordine este «investiţiile», pentru că acestea joacă un rol deosebit de important”.
În ultimii trei ani, Hidroelectrica a semnat contracte de retehnologizare şi modernizare de circa 3 miliarde lei, a mai anunţat sursa citată, apreciind că, pentru acest an, compania are bugetate aproximativ 1,5 miliarde lei pentru investiţii în retehnologizare, modernizare şi menţinerea hidroagregatelor la nivelul maxim de disponibilitate.

Răzvan Butucaru
Partner, Financial Services & Advisory Leader, Forvis Mazars România

•„Investitorii sunt deschişi către tranzacţii mari în Europa Centrală şi de Est”

VIDEO

Piaţa de achiziţii şi fuziuni din Europa Centrală şi de Est are o evoluţie foarte bună, lucru reflectat şi de puterea investitorilor, dar şi de valoarea tranzacţiilor efectuate, investitorii fiind deschişi către tranzacţii mari, a afirmat Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Forvis Mazars România.
Răzvan Butucaru a precizat: "Dacă ne gândim la investitori, cam 43% din aceştia provin acum din afara Europei Centrale şi de Est, raportat la numărul total de tranzacţii. Iar ca valoare, procentul este un pic mai ridicat, peste jumătate în anul 2025, respectiv 54%; acum doi ani a fost chiar mai mult, de 60%. Asta înseamnă că, practic, avem în evoluţie un număr relativ constant al tranzacţiilor, dar o valoare crescută a acestora în 2025 faţă de 2024. Cei mai activi investitori sunt investitorii germani. Dacă ne uităm la numărul de tranzacţii, aproximativ 16% din tranzacţiile din regiune sunt făcute de către investitorii germani, urmaţi de investitorii americani cu 13% şi cei din Marea Britanie. Evident, mai sunt şi investitori din Franţa, Suedia, Italia, care completează clasamentul celor mai activi investitori. Ca valoare, în schimb, în 2025, cei mai mari investitori au fost cei americani. Avem o valoare estimată de peste 10 miliarde de euro provenind de la investitori americani, care au investit foarte mult în Europa Centrală şi de Est şi în acest an. Investitorii germani sunt la mare distanţă de aceştia, cu 2 miliarde euro. De fapt, comportamentul investitorilor germani cam aşa a fost în ultimii ani: un număr mare de tranzacţii, dar de valori mai mici. Cumva face sens, având în vedere şi modul în care se arată economia Germaniei. România este bine plasată în tot acest peisaj. Interesul pentru România a ocupat un loc constant, respectiv locul trei în preferinţa investitorilor, la ceva distanţă faţă de Polonia şi Austria. Dar promiţător este faptul că avem şi tranzacţii de valori foarte mari şi, la fel, un număr constant de la o perioadă la alta, uşor influenţat de contextul general în care ne aflăm. Relevant este, cred, şi comportamentul investitorilor care sunt deschişi către tranzacţii mari în Europa Centrală şi de Est; au fost an de an tranzacţii de peste 1 miliard euro. În România am avut vânzarea Regina Maria de către un fond către o reţea similară din Finlanda. De asemenea, avem potenţial în a creşte şi a genera tranzacţii, atât ca număr, cât şi ca valoare, care să conteze pentru investitori şi, într-un final, cred că este cazul şi pentru piaţa de capital”.

Radu Puiu
Analist financiar XTB

•„Vedem o decuplare între economia reală şi evoluţia pieţelor de capital la nivel internaţional”

VIDEO

xistă o decuplare între economia reală şi ceea ce se întâmplă pe pieţele de capital la nivel internaţional, spune Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB.
Analistul a spus: ”Teoria clasică economică ne spune că pieţele de capital, indicii, reprezintă un barometru, un indicator al stării economiei, dar în momentul de faţă vedem că această situaţie este pusă sub semnul întrebării. Pe de o parte, în Statele Unite ale Americii, lucrurile nu sunt atât de grave la nivelul economiei reale, pentru că există marile companii de tehnologie, care în momentul de faţă reprezintă circa 40% din S&P 500, iar entuziasmul legat de tot ceea ce înseamnă dezvoltarea inteligenţei artificiale reuşeşte să alimenteze şi economia. Nivelul concedierilor de pe piaţa muncii nu a atins încă niveluri atât de alarmante precum se aştepta, ceea ce oferă un oarecare spaţiu de manevră”.

Dan Dascăl
Directorul General al BT Asset Management

•„Potenţialul investiţional este foarte mare”

VIDEO

Şi anul trecut şi începutul lui 2026 consemnează rezultate foarte bune în sectorul investiţional, reprezentând nişte borne semnificative, a spus Dan Dascăl, directorul general al BT Asset Management, precizând că sunt peste 1,2 milioane de investitori în fondurile de investiţii din ţara noastră: "Numărul acesta cred că s-a dublat în trei ani şi dinamica este una foarte bună. Sunt mai mulţi factori care au contribuit la această creştere. În primul rând, s-a schimbat total paradigma după pandemie, în ceea ce priveşte investiţiile în fonduri. Digitalizarea este tot mai prezentă în viaţa noastră, deci majoritatea investitorilor investesc foarte simplu atât în fonduri, cât şi în acţiuni, pe cale digitală.

Horia Braun Erdei
Directorul General al Erste Asset Management

•„Paţa din România încă este destul de mult ancorată în clasele de active tradiţionale”

VIDEO

Evoluţia pieţei noastre de capital este pe o pantă pozitivă, iar gradul de difuziune a fenomenului investiţional în cadrul Erste e din ce în ce mai semnificativ, afirmă Horia Braun Erdei, Directorul General al Erste Asset Management, adăugând însă că ”se poate mai mult - aşa cum se întâmplă în alte ţări -, se poate accelera ritmul de adoptare a ideii de a investi, în special de a investi recurent, chiar în rândul clienţilor din segmentul publicului larg”.